---
title: "Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și secretarul de stat al MEC, Valentina Olaru, privind lansarea unui nou pachet de debirocratizare"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110666/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministrul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova--Dan-Perciun--si-secretarul-de-stat-al-MEC--Valentina-Olaru--
event_date: 2026-01-29T12:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1568
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110666
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și secretarul de stat al MEC, Valentina Olaru, privind lansarea unui nou pachet de debirocratizare

## Comunicat de presă

## Ministerul Educației și Cercetării simplifică munca profesorilor printr-un nou pachet de măsuri de debirocratizare

**Chișinău, 29 ianuarie 2026** – Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, alături de Secretarul de Stat Valentina Olaru, a prezentat astăzi un nou pachet de măsuri destinat debirocratizării sistemului educațional. Inițiativa, lansată în urma unor ample consultări cu sindicatele și comunitatea didactică, vizează reducerea presiunii administrative asupra profesorilor și directorilor de școli, permițându-le să se concentreze prioritar pe procesul educațional și interacțiunea cu elevii.

În cadrul conferinței de presă, conducerea Ministerului a subliniat schimbarea de filozofie în relația cu instituțiile de învățământ, punând accent pe încredere și competență, în detrimentul controlului excesiv și al producerii de documente justificative. Măsurile anunțate urmează să fie aprobate până la finalul lunii februarie 2026.

„Ministerul Educației și Cercetării este un adept ferm al acestui proces. Credem foarte mult că profesorii noștri trebuie să dispună de cât mai mult timp pe care să îl petreacă nemijlocit în activitatea cu copiii, iar povara administrativă să fie una cât mai mică. Mergem pe încredere în competența cadrului didactic și a directorului instituției de învățământ, nu pe încercarea de a documenta, reglementa și monitoriza fiecare pas”, a declarat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

**Măsuri cheie pentru sprijinirea cadrelor didactice**

Noul pachet de debirocratizare include o serie de schimbări structurale menite să elimine „hârțogăraia” și să modernizeze gestiunea școlară:

*   **Permanentizarea gradelor didactice:** Profesorii nu vor mai fi nevoiți să își reconfirme gradele didactice la fiecare cinci ani, eliminându-se astfel necesitatea colectării repetitive de dovezi. Gradul doi va fi permanentizat după două confirmări, iar gradul unu după o singură confirmare, considerându-se că experiența și competența au fost deja demonstrate.
*   **Activitate la distanță în vacanțe:** Cadrele didactice vor avea dreptul să își desfășoare activitatea de acasă în perioada vacanțelor școlare, prezența fizică în instituție fiind necesară doar la solicitarea expresă a directorului.
*   **Catalogul electronic obligatoriu:** Începând cu 1 septembrie 2026, toate școlile vor trece exclusiv la catalogul electronic, renunțându-se definitiv la registrele pe suport de hârtie.
*   **Simplificarea procedurilor de transfer:** Procesul de transfer al elevilor între instituții va fi gestionat direct între directori, eliminând obligația părinților de a transporta dosare fizice și reducând birocrația asociată.

Valentina Olaru, secretar de stat în cadrul MEC, a detaliat impactul tehnic al acestor modificări asupra managementului instituțional:

„Noul pachet de debirocratizare vine cu un șir impunător de modificări care au drept scop atât a reduce hârtiile din cadrul sistemului educațional, cât și a scoate presiunea de pe cadrele didactice. Se exclud din nomenclator lista elevilor din familii social-vulnerabile, fișele de observare a copilului și raportul anual de activitate în formatul vechi. De asemenea, reducem etapele de evaluare și eliminăm obligativitatea coordonării rezultatelor cu șeful comisiei metodice”, a precizat Valentina Olaru.

**Regândirea inspecțiilor și a evaluărilor**

Oficialii au anunțat și o reformă a modului în care direcțiile de învățământ interacționează cu școlile. Se va elabora un regulament clar care să descrie limitele inspecțiilor, pentru a preveni abuzurile și a transforma aceste verificări din instrumente punitive în mecanisme de sprijin. De asemenea, frecvența evaluării performanței cadrelor didactice a fost redusă, aceasta urmând să aibă loc o dată la șase luni, în loc de trei.

Aceste măsuri se adaugă eforturilor din ultimii ani, prin care Ministerul a eliminat necesitatea acreditării școlilor prin ARACIP, a redus lista documentelor obligatorii (nomenclatorul) și a digitalizat o mare parte din procesele de raportare.

**Despre Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova**

Ministerul Educației și Cercetării este autoritatea centrală de specialitate a administrației publice, care elaborează și promovează politica statului în domeniile educației, cercetării și inovării, tineretului, culturii fizice și sportului. Ministerul are misiunea de a asigura un sistem educațional de calitate, incluziv și performant, racordat la standardele europene.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Tonul general este optimist și orientat spre viitor, prezentând un pachet de reforme menite să îmbunătățească sistemul educațional. Vorbitorii își exprimă încrederea în succesul măsurilor și arată apreciere față de cadrele didactice, generând o atmosferă de satisfacție și speranță.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul discursului este profesional și formal, specific unei conferințe de presă. Nu se exprimă fericire în sens personal sau emoțional, ci mai degrabă o satisfacție profesională."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Optimismul este foarte pronunțat. Ambii vorbitori își exprimă convingerea fermă că măsurile vor aduce îmbunătățiri semnificative. Expresii precum „credem foarte mult”, „vor îmbunătăți în continuare lucrurile” și „va fi bine primit de către sistemul educațional” subliniază o viziune pozitivă asupra viitorului."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Se manifestă recunoștință și apreciere față de cadrele didactice, menționându-se că acestea „merită tot respectul și aprecierea noastră”. De asemenea, se recunoaște implicit contribuția profesorilor și a sindicatelor la elaborarea pachetului de măsuri prin menționarea consultărilor prealabile."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși mesajul este foarte pozitiv, tonul este mai degrabă calm, măsurat și profesionist decât plin de entuziasm. Energia este una a determinării și a seriozității, nu a exuberanței."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Această emoție nu este prezentă sau relevantă în contextul unei conferințe de presă pe teme de politici educaționale."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Similar cu fericirea, tonul formal și profesional al evenimentului nu lasă loc pentru manifestări de bucurie personală. Accentul este pus pe rezultatele concrete și pe procesul de reformă."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 3,
        "reason": "Există un sentiment clar de satisfacție în a prezenta soluții la probleme îndelung semnalate de sistem. Fraza „să răspundem acelei așteptări care există în comunitatea noastră educațională” denotă împlinirea unui obiectiv și satisfacția de a oferi un răspuns concret."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de umor sau amuzament, menținând un ton serios și formal pe tot parcursul."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative nu sunt exprimate direct de către vorbitori, ci sunt menționate ca probleme ale sistemului pe care noile măsuri le adresează. Se vorbește despre frustrarea cadrelor didactice și despre aspecte „umilitoare” sau „abuzive” ale vechilor proceduri pentru a justifica necesitatea reformelor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de tristețe în discursul vorbitorilor. Tonul este constructiv și orientat spre soluții."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși se descriu situații care ar putea genera furie (inspecții abuzive), vorbitorii nu exprimă această emoție, ci abordează problemele într-un mod diplomatic și analitic."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Frica este complet absentă din discurs. Vorbitorii transmit încredere și siguranță în acțiunile pe care le întreprind."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă dezgust. Chiar și atunci când se descriu aspecte negative ale sistemului, limbajul rămâne neutru și profesional."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii nu își exprimă propria frustrare, dar o recunosc și o validează pe cea a cadrelor didactice, menționând „povara administrativă” și faptul că debirocratizarea este un subiect care „preocupă foarte mult” sistemul. Astfel, frustrarea este o temă centrală, dar este abordată ca o problemă de rezolvat."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există semne de anxietate. Dimpotrivă, discursul este menit să reducă anxietatea din sistem prin oferirea de claritate și predictibilitate."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Se face referire la aspecte dezamăgitoare ale sistemului, cum ar fi caracterul formal al unor evaluări sau inspecțiile abuzive, dar acest lucru se face pentru a sublinia necesitatea schimbării, nu pentru a exprima o stare de dezamăgire a vorbitorilor."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru contextul discuției."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Conferința are un scop principal informativ și persuasiv. Vorbitorii prezintă în detaliu un set de măsuri, explicându-le funcția și beneficiile, cu scopul de a convinge audiența de valoarea acestora. Tonul este predominant factual și instructiv.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul nu este complet neutru, deoarece promovează activ o politică specifică și are o încărcătură pozitivă clară. Totuși, menține un limbaj formal și factual în prezentarea informațiilor."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al conferinței este de a informa. Ambii vorbitori listează și explică zeci de modificări legislative și procedurale, de la management instituțional la evaluarea elevilor și digitalizare. Întregul discurs este structurat ca o prezentare detaliată de informații noi."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Formatul este de prezentare unilaterală, nu de dialog sau sesiune de întrebări și răspunsuri (cel puțin în secțiunea audio furnizată). Nu se pun întrebări."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Conținutul are un puternic caracter instructiv pentru actorii din sistemul educațional. Se explică în detaliu noile reguli și proceduri, funcționând ca un ghid pentru implementarea viitoare a reformelor de către directori, profesori și alți angajați."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Ministrul încadrează reformele într-o poveste mai largă despre schimbarea de „filozofie și atitudine” a ministerului în ultimii patru ani. Această abordare narativă oferă un context și o justificare pentru acțiunile prezente, prezentându-le ca parte a unui proces coerent de reformă."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul discurs este construit pentru a convinge publicul de beneficiile reformelor. Se folosesc argumente logice (ex: „va economisi mii, dacă nu sute de mii de ore de lucru”) și emoționale (ex: eliminarea procedurilor „umilitoare”) pentru a câștiga sprijinul și adeziunea cadrelor didactice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunea este caracterizată de un grad înalt de profesionalism. Vorbitorii folosesc un limbaj diplomatic și politicos, manifestând constant respect față de profesia didactică și față de partenerii de dialog (sindicate, asociații).",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Limbajul este formal și politicos pe tot parcursul conferinței. Se folosesc formule de adresare adecvate contextului oficial, precum „Bună ziua tuturor și bine v-am regăsit” sau „Vă mulțumim”."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Tonul este constant respectuos și profesional."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Respectul pentru cadrele didactice este un element central al discursului. Se menționează explicit „încrederea în competența cadrului didactic” și se subliniază că aceștia „merită tot respectul și aprecierea noastră”, validându-le astfel rolul și experiența."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de agresivitate. Chiar și criticile aduse vechiului sistem sunt formulate într-o manieră constructivă."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Sarcasmul este total absent. Comunicarea este directă, serioasă și la obiect."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește umorul. Seriozitatea subiectului și contextul formal al conferinței de presă exclud acest tip de atitudine."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discursul vorbitorilor."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii dau dovadă de o diplomație ridicată. Criticile aduse sistemului anterior sunt formulate cu grijă, ca probleme sistemice („caracter ușor abuziv”, „prevedere umilitoare”), fără a ataca persoane sau instituții specifice, și se subliniază importanța colaborării în găsirea soluțiilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul abordează direct probleme legate de condițiile de muncă și autonomia profesională a unei categorii socio-profesionale (cadrele didactice), militând pentru îmbunătățirea acestora. De asemenea, atinge punctual tema incluziunii în educație, încadrându-se astfel în sfera problemelor sociale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest element este complet absent din discurs."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu se concentrează pe aspecte de corectitudine politică, ci pe reforme administrative și procedurale concrete."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Tema este abordată direct prin anunțarea unor măsuri de debirocratizare pentru personalul de sprijin din învățământul incluziv. Scopul declarat este de a le permite acestora să aloce mai mult timp interacțiunii directe cu copiii cu cerințe educaționale speciale, susținând astfel principiul incluziunii."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este un punct central al discuției, deși măsurile pot avea un impact indirect asupra unui corp profesoral divers."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu abordează tema discriminării în mod direct, deși eliminarea unor proceduri „abuzive” sau „umilitoare” poate fi văzută ca o măsură de combatere a unui tratament inechitabil."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Conferința reprezintă un act clar de advocacy pentru profesia didactică. Vorbitorii pledează pentru reducerea birocrației, creșterea autonomiei și îmbunătățirea stării de bine a profesorilor, susținând activ cauza acestora în fața publicului și a mass-mediei."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Măsurile propuse au o componentă de justiție socială, deoarece urmăresc să corecteze inechități și să restabilească demnitatea profesională a cadrelor didactice. Eliminarea unor controale considerate „umilitoare” sau a unor sarcini birocratice excesive contribuie la un mediu de lucru mai echitabil."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema sensibilității culturale nu este abordată în cadrul acestei conferințe."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este extrem de concentrat pe sarcini profesionale, prezentând un pachet de reforme administrative în sistemul de învățământ. Vorbitorii demonstrează o înțelegere profundă a problemelor și propun soluții concrete, structurate, acoperind managementul instituțional, evaluarea, și activitatea cadrelor didactice. Întreaga conferință este un exercițiu de comunicare profesională a unei politici publice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii folosesc un limbaj formal, adecvat unei conferințe de presă guvernamentale. Prezentarea este structurată logic, cu o introducere a ministrului și o detaliere tehnică a secretarului de stat, ceea ce denotă un înalt grad de profesionalism în comunicarea publică."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Atât ministrul, cât și secretarul de stat demonstrează o cunoaștere detaliată a legislației, a procedurilor administrative curente („nomenclator”, „fișa de post”) și a problemelor specifice cu care se confruntă cadrele didactice. Ei prezintă soluții punctuale, argumentate, ceea ce le subliniază competența în domeniu."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Ministrul își asumă rolul de lider, stabilind viziunea și direcția reformei („mergem pe încredere în competența cadrului didactic”). El inițiază acțiunea și deleagă prezentarea detaliilor, demonstrând capacitatea de a conduce și de a implementa o agendă de schimbare."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este un pilon central al discursului. Se menționează explicit că pachetul de măsuri este rezultatul unor „lungi consultări cu sistemul educațional, cu sindicatele, cu unele organizații profesorale” și că s-au colectat propuneri de la consiliile profesorale, ceea ce indică un proces colaborativ."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este dedicată rezolvării problemei birocrației excesive. Sunt identificate probleme specifice (rapoarte inutile, evaluări frecvente, prezență obligatorie în vacanțe) și se anunță soluții concrete și directe pentru fiecare dintre ele, cum ar fi permanentizarea gradelor didactice sau eliminarea unor documente."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este un act de comunicare a unor decizii deja luate. Vorbitorii folosesc un limbaj hotărât („vom anunța”, „vom permanentiza”, „se exclud”), indicând că procesul de deliberare s-a încheiat și acum se trece la faza de implementare a deciziilor."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 4,
        "reason": "Sunt prezentate mai multe măsuri inovatoare pentru sistemul respectiv, cum ar fi „permanentizarea gradelor didactice”, generalizarea obligatorie a „catalogului electronic” și schimbarea opticii inspecțiilor de la una „punitivă” la una „constructivă”. Acestea reprezintă o modernizare și o schimbare de paradigmă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 4,
    "reason": "Tema principală a debirocratizării este strâns legată de dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice. Prin eliminarea sarcinilor administrative, se urmărește eliberarea timpului profesorilor pentru a se concentra pe predare, pe interacțiunea cu elevii și pe formarea continuă relevantă, aleasă de ei înșiși.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul pachet de măsuri este prezentat ca o cale de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru profesori și, implicit, calitatea procesului educațional. Scopul este de a face sistemul mai eficient și mai puțin împovărător pentru angajați."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 4,
        "reason": "Reformele sunt concepute pentru a crește motivația profesorilor, arătându-le încredere și respect. Reducerea „poverii administrative” și a prevederilor „umilitoare” are ca scop direct creșterea satisfacției profesionale și a moralului în rândul cadrelor didactice."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 3,
        "reason": "Ministrul menționează că ministerul a pus la dispoziție „mai mult de 10.000 de proiecte didactice... ca drept sursă de inspirație”. De asemenea, mesajul general de încredere și autonomie poate fi considerat o sursă de inspirație pentru profesori."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema nu este abordată. Discursul se concentrează pe eliminarea dificultăților, nu pe dezvoltarea capacității de a le face față."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu abordează concepte legate de mindfulness sau starea de prezență conștientă. Accentul este pus pe aspecte practice, administrative."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Procesul de elaborare a reformelor a implicat o reflecție asupra stării sistemului, bazată pe feedbackul primit. Vorbitorii reflectează critic asupra practicilor anterioare, numindu-le „exagerate și nejustificate”, ceea ce denotă un proces de auto-evaluare la nivel de minister."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 4,
        "reason": "O măsură cheie este de a permite profesorilor să aleagă singuri activitățile de formare continuă, în funcție de nevoile proprii, în loc să fie obligați la o „alergătură după probe”. Acest lucru sprijină direct dezvoltarea personală și profesională autentică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul are o puternică încărcătură etică și morală. Vorbitorii își fundamentează reformele pe principii precum încrederea, respectul și corectitudinea față de profesori, criticând practicile anterioare ca fiind „umilitoare” sau „abuzive”. Astfel, schimbarea administrativă este prezentată ca o îndreptare morală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii recunosc deschis problemele și eșecurile din sistem, cum ar fi prevederea „umilitoare” privind justificarea alocațiilor sau inspecțiile cu „caracter ușor abuziv”. Această transparență în legătură cu aspectele negative conferă un grad ridicat de onestitate discursului."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Ministerul se poziționează ca o instituție care acționează cu integritate, răspunzând nevoilor exprimate de profesori și încercând să corecteze nedreptăți sistemice. Întregul demers este prezentat ca fiind unul principial, bazat pe valori, nu doar pe eficiență."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin lansarea acestui pachet de măsuri, ministerul își asumă responsabilitatea pentru starea actuală a sistemului și pentru îmbunătățirea acestuia. Se angajează la un calendar clar de implementare, arătând responsabilitate în fața publicului și a angajaților din sistem."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt prezentate dileme etice. Alegerile sunt înfățișate ca fiind clare și evident pozitive, fără a explora potențiale conflicte de valori sau consecințe negative."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii emit judecăți morale clare. Calificarea unor proceduri drept „umilitoare” sau a unor inspecții drept „abuzive” reprezintă o condamnare morală a vechilor practici și o justificare morală pentru noile politici bazate pe încredere."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Un obiectiv central al reformelor este de a instaura un tratament mai corect pentru profesori, eliberându-i de sarcini considerate nejustificate și recunoscându-le competența. Se urmărește o distribuire mai echitabilă a efortului, cu accent pe activitatea didactică."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 5,
        "reason": "Încrederea este cuvântul cheie al discursului. Ministrul repetă ideea de a acorda un „avans de încredere” profesorilor și directorilor. Toate măsurile, de la permanentizarea gradelor la autonomia în evaluare, sunt construite pe acest principiu fundamental."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și structurat, adecvat contextului unei conferințe de presă oficiale. Mesajul este transmis cu claritate, alternând între o viziune de ansamblu și o prezentare elaborată a detaliilor tehnice, asigurând atât impactul politic, cât și informarea precisă a publicului specializat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii sunt foarte direcți în comunicare. Ei numesc problemele fără ocolișuri („povara administrativă”, „caracter ușor abuziv”) și anunță soluțiile într-un mod clar și neechivoc („se exclud”, „vom permanentiza”)."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Comunicarea este aproape în totalitate directă. Nu se folosesc aluzii sau un limbaj indirect pentru a transmite mesajul."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Prezentarea este foarte clară. Structura logică (viziune generală urmată de detalii), enumerarea punctuală a măsurilor și explicarea impactului fiecăreia contribuie la o înțelegere facilă a conținutului, în ciuda complexității tehnice."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există ambiguitate în discurs. Măsurile propuse sunt concrete și specifice, iar intențiile sunt declarate explicit."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși prezentarea în ansamblu este lungă datorită numărului mare de măsuri, fiecare punct este abordat relativ concis. Ministrul, în special, își structurează discursul pentru a fi percutant și la obiect."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Partea a doua a conferinței, susținută de secretarul de stat, este extrem de elaborată. Ea prezintă o listă exhaustivă de modificări, cu referiri la documente specifice și explicații detaliate, ceea ce demonstrează o pregătire temeinică."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul, adresarea („Doamna Secretar de Stat”), vocabularul și structura discursului respectă cu strictețe normele unei comunicări oficiale. Formalitatea este menținută pe tot parcursul conferinței."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs. Comunicarea este strict profesională și oficială."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul reflectă specificități ale contextului administrativ și educațional din Republica Moldova. Referirile la structurile administrative „raionale” și la o cultură a birocrației bazată pe control și „hârtii” ancorează prezentarea într-un context regional specific, probabil post-sovietic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul critică o normă cultural-administrativă bazată pe neîncredere, control excesiv și formalism birocratic („alergătură după probe”, multitudinea de rapoarte). Reforma propusă este, în esență, o încercare de a schimba această cultură organizațională."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 2,
        "reason": "Se face referire la „direcțiile de învățământ raionale” și la necesitatea de a reglementa activitatea acestora, ceea ce indică o dinamică administrativă la nivel regional în Republica Moldova. Problema inspecțiilor abuzive este legată de aceste structuri teritoriale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii menționează că anumite practici birocratice „tradițional se aprobau... în fiecare an”. Reforma este prezentată ca o ruptură conștientă cu aceste tradiții administrative considerate depășite și ineficiente."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se face referire la obiceiuri locale în sensul cultural-etnografic, ci mai degrabă la obiceiuri administrative."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată în cadrul acestei conferințe."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema patrimoniului nu este abordată în cadrul acestei conferințe."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține elemente care să facă apel la mândria națională. Accentul este strict pe reforma sectorială."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală este de a informa publicul și actorii din sistemul de învățământ despre un nou pachet de reforme și de a persuada cu privire la beneficiile acestuia. Discursul are și o componentă de poziționare politică, prezentând administrația actuală ca fiind reformatoare și receptivă la nevoile cetățenilor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși discursul este persuasiv, nu folosește tactici manipulative evidente. Prezentarea este factuală și se bazează pe măsuri concrete. Încadrarea pozitivă a acțiunilor proprii este o caracteristică a comunicării politice, dar nu atinge nivelul de manipulare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 3,
        "reason": "Fiind un anunț guvernamental, discursul este în mod inerent părtinitor, prezentând acțiunile ministerului în cea mai favorabilă lumină. Se subliniază succesul propriilor politici și se critică (implicit sau explicit) starea de fapt anterioară, ceea ce reprezintă o formă de partizanat politic."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursa este extrem de credibilă în contextul dat. Vorbitorii sunt ministrul și secretarul de stat, autoritățile cu putere de decizie și implementare în domeniu. Informațiile prezentate sunt oficiale și provin direct de la sursa care le generează."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția declarată și evidentă este de a rezolva problema birocrației pentru a îmbunătăți sistemul de învățământ. Motivele includ eficientizarea, creșterea moralului profesorilor și, secundar, consolidarea imaginii publice a ministerului ca instituție reformatoare."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorii nu interpretează date externe, ci prezintă propriile decizii și politici. Prin urmare, conceptul de interpretare inexactă nu se aplică în acest context."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este strict axat pe politici interne ale Republicii Moldova și nu conține niciun element de propagandă sau de natură geopolitică."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Gradele didactice devin permanente: Ministerul Educației elimină confirmarea la fiecare cinci ani

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat o reformă majoră în sistemul de atestare a cadrelor didactice, prin care gradele didactice vor deveni permanente. Măsura, prezentată de ministrul Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă, face parte dintr-un nou pachet de debirocratizare și vizează eliminarea obligativității profesorilor de a-și confirma competențele la fiecare cinci ani. 

Conform noilor prevederi, cadrele didactice care obțin gradul didactic II îl vor permanentiza după două confirmări consecutive, în timp ce pentru gradul didactic I va fi necesară o singură confirmare pentru a deveni permanent. Această schimbare fundamentală este menită să reducă presiunea birocratică asupra profesorilor și să elimine ceea ce ministrul a descris ca fiind o „alergătură după probe și evidențe”.

Până în prezent, sistemul impunea ca, la fiecare cinci ani, profesorii să parcurgă un proces complex de reconfirmare a gradului, care presupunea acumularea de credite prin participarea la diverse activități de formare continuă, publicarea de articole și elaborarea de materiale didactice. Oficialii ministerului au recunoscut că, deși benefice în teorie, aceste cerințe aveau adesea un caracter formal și nu contribuiau întotdeauna la o dezvoltare profesională reală, consumând timp prețios care ar fi putut fi dedicat activităților cu elevii.

Ministrul Dan Perciun a subliniat că această decizie se bazează pe un principiu de încredere în competența și experiența profesorilor. Potrivit acestuia, un cadru didactic care și-a demonstrat în mod repetat nivelul de competență de-a lungul anilor nu ar trebui să fie supus unei verificări ciclice. Se consideră că, odată atins un anumit nivel de maturitate profesională, participarea la activități de formare continuă ar trebui să fie o alegere personală, motivată de dorința de autoperfecționare, și nu o obligație impusă de un regulament. 

Această măsură este una dintre cele mai importante din pachetul de debirocratizare și răspunde numeroaselor solicitări venite din partea comunității educaționale. Prin eliminarea acestei sarcini administrative, ministerul speră să le ofere profesorilor mai mult timp și libertate pentru a se concentra pe actul didactic, inovare în predare și interacțiunea directă cu elevii. Implementarea completă a modificărilor legislative necesare este planificată pentru finalul lunii februarie 2026.

### Flexibilitate sporită pentru profesori: Munca de la distanță în vacanțe și reguli noi pentru inspecțiile școlare

Profesorii din Republica Moldova vor beneficia de o flexibilitate sporită în ceea ce privește programul de muncă în timpul vacanțelor școlare. O nouă măsură anunțată de Ministerul Educației și Cercetării le va permite cadrelor didactice să își desfășoare activitatea de la distanță, fără a mai fi obligate să se prezinte fizic la școală, cu excepția cazurilor în care prezența lor este solicitată în mod expres de către directorul instituției.

Această prevedere, parte a unui amplu pachet de debirocratizare, a fost una dintre cele mai solicitate de către profesori. Până acum, legislația impunea ca personalul didactic să fie prezent la locul de muncă pe toată durata vacanțelor elevilor, o cerință considerată de mulți ca fiind rigidă și ineficientă. Ministrul Dan Perciun a explicat că ministerul dorește să adopte o abordare mai permisivă, recunoscând că activitățile specifice perioadei de vacanță, precum planificarea, pregătirea materialelor sau formarea continuă, pot fi realizate eficient și de la distanță.

Totodată, pachetul de măsuri abordează o altă problemă sensibilă în sistem: inspecțiile efectuate de direcțiile raionale de învățământ. Ministerul va elabora un regulament clar care va stabili competențele și limitele acestor inspecții. Scopul este de a preveni potențialele abuzuri și de a schimba optica acestor interacțiuni. În loc de controale cu caracter punitiv, care se concentrează adesea pe aspecte formale, se dorește promovarea unei relații de colaborare și sprijin, axată pe dezvoltarea calității educației.

Ministrul a menționat că, în urma consultărilor cu profesorii și directorii, s-a constatat că multe inspecții aveau un caracter „ușor abuziv”, fără o bază legală foarte clară, și se axau pe lucruri care contau mai puțin pentru calitatea actului educațional. Noul regulament va descrie explicit ce pot și ce nu pot face reprezentanții direcțiilor raionale în timpul vizitelor în școli, pentru a asigura un cadru predictibil și a elimina nemulțumirile din sistem. 

Aceste două măsuri sunt concepute pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale cadrelor didactice și pentru a reduce nivelul de stres și presiune administrativă. Prin oferirea de mai multă autonomie în gestionarea timpului de lucru și prin crearea unui mediu de inspecție constructiv, ministerul urmărește să contribuie la bunăstarea profesorilor și, implicit, la creșterea calității întregului sistem educațional.

### Revoluție digitală în școli: Catalogul electronic devine obligatoriu din 2026, iar dosarele pe hârtie vor dispărea

Sistemul de învățământ din Republica Moldova face un pas decisiv spre digitalizare, odată cu anunțul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) privind obligativitatea utilizării catalogului electronic în toate școlile, începând cu 1 septembrie 2026. Măsura, care până acum era opțională, va fi implementată la nivel național, cu scopul de a moderniza managementul școlar și de a reduce semnificativ birocrația.

Secretarul de stat Valentina Olaru a detaliat în cadrul conferinței de presă că, după un semestru de pilotare a sistemului în regim obligatoriu, ministerul va evalua oportunitatea renunțării complete la catalogul școlar pe suport de hârtie. Această tranziție este susținută de cadrele didactice, care consideră că un semestru este suficient pentru a se familiariza cu platforma digitală.

Implementarea catalogului electronic este doar o parte a unui efort mai larg de a elimina documentele fizice din școli. MEC a anunțat că numeroase acte și rapoarte care generau un volum mare de muncă administrativă vor fi eliminate sau generate automat de Sistemul Informațional de Management în Educație (SIME). Printre acestea se numără dosarele elevilor pe suport de hârtie. Oficialii au reiterat că, deși s-a renunțat anterior la această cerință, unii manageri școlari încă insistau pe completarea lor. De acum înainte, rezultatele învățării și alte date necesare vor putea fi extrase direct din SIME, inclusiv pentru elevii care pleacă la studii peste hotare.

De asemenea, din nomenclatorul de documente obligatorii vor fi excluse fișele de observare a copilului, fișa de planificare a acțiunilor pentru prevenirea riscurilor, precum și raportul anual de activitate al instituției conform metodologiei ANACEC, care, deși fusese eliminat anterior, a continuat să fie solicitat de unele organe locale de specialitate. Chiar și listele elevilor din familii social-vulnerabile pentru acordarea ajutoarelor materiale vor fi generate automat de SIME, eliberând diriginții și administrația școlii de această sarcină. 

Prin centralizarea datelor în SIME, ministerul urmărește să creeze un flux de informații eficient, care să elimine redundanța și să scadă presiunea de pe umerii cadrelor didactice și ai directorilor. Această transformare digitală va economisi mii de ore de muncă și va permite personalului școlar să se concentreze pe activități cu impact direct asupra calității educației.

## Transcriere

[Dan Perciun]
Bună ziua tuturor și bine v-am regăsit la Ministerul Educației. Conferința de presă de astăzi este dedicată unui subiect care preocupă foarte mult întreg sistemul nostru educațional și despre care întotdeauna se discută mult în spațiul public, dar în special în ultima jumătate de an au fost dezbateri aprinse în sistem, și anume procesul de debirocratizare.

Ministerul Educației și Cercetării este un adept ferm al acestui proces. Credem foarte mult că profesorii noștri trebuie să dispună de cât mai mult timp pe care să-l petreacă nemijlocit în activitatea cu copiii, iar povara administrativă să fie una cât mai mică.

Astăzi, în cadrul acestei conferințe de presă, vom anunța un șir de măsuri suplimentare care să ușureze viața directorilor, viața cadrelor didactice, a diriginților, a psihologilor școlari, a cadrelor didactice de sprijin, în așa fel încât să răspundem acelei așteptări care există în comunitatea noastră educațională. De remarcat că în ultimii patru ani de zile, noi am avut mai multe pachete, cum le numim noi, de măsuri de debirocratizare, pentru că am schimbat filozofia și atitudinea Ministerului Educației față de sistem.

Am zis foarte clar că mergem pe încredere în competența cadrului didactic și a directorului instituției de învățământ. Mergem pe acest avans de încredere și nu pe încercarea de a documenta, reglementa, monitoriza fiecare pas al oamenilor care beneficiază și au extrem de multă experiență în sistem și care merită tot respectul și aprecierea noastră.

De asta, în ultimii patru ani, am elaborat mai mult de 10.000 de proiecte didactice pe care le-am pus la dispoziția tuturor cadrelor didactice ca drept sursă de inspirație pentru ei. Asta a economisit sute de mii de ore de muncă, pentru că nu mai trebuie să le facă de sine stătător, le pot adapta pe cele care sunt puse la dispoziție de către minister.

Am considerat că era umilitoare prevederea precedentă prin care din acea alocație pentru materiale didactice, odată ce o valorificau, trebuiau să colecteze cecuri și să demonstreze că exact au cheltuit banii pe ceea ce venea în sprijinul lor în activitatea lor de zi cu zi. Am considerat-o absolut exagerată și nejustificată și a fost exclusă.

Am renunțat integral la acreditarea instituțiilor de învățământ prin instrumentul și prin intermediul ANACEC-ului, iarăși, reieșind din ferma noastră convingere că ceea de ce are nevoie sistemul de învățământ este sprijin și încredere și nu verificare, care deseori poartă mai degrabă un caracter formal. Tot în acești patru ani de zile am redus mult din lista de documente obligatorii, așa-numitul nomenclator al instituției de învățământ, pe care trebuie să-l aibă școlile, în aceeași idee.

Am revizuit frecvența evaluării performanței cadrelor didactice și a directorilor. Dacă în 2021, la fiecare trei luni de zile, profesorii noștri erau evaluați, am extins acest termen până la șase luni de zile, în așa fel încât să reducem din frecvența acestui exercițiu administrativ.

Iar astăzi, după lungi consultări cu sistemul educațional, cu sindicatele, cu unele organizații profesorale, venim cu un pachet nou de măsuri care urmează să fie implementat pe tot parcursul anului 2026, care credem noi că va fi bine primit de către sistemul educațional. Pentru că aceste măsuri derivă din sugestiile cu care au venit profesorii și directorii în ultima jumătate de an.

Noi am rugat toate consiliile profesorale din țară să ne furnizeze părerea lor referitor la ce se mai poate de exclus, ce proceduri sunt în plus și la care dintre ele se poate de renunțat. Am avut și discuții cu sindicatele și am colectat și de la ei propuneri suplimentare și, după cum spuneam, și unele organizații profesorale, cum ar fi AGIRO, la fel, a fost aici la minister cu sugestii.

Am sintetizat toate aceste propuneri, le-am trecut și prin filtrul colegilor de la minister și astăzi o să anunțăm o listă lungă de măsuri. Doamna secretar de stat Valentina Olaru o va prezenta integral. Eu am să menționez doar trei, cele mai importante, care credem noi că vor îmbunătăți în continuare lucrurile pe această dimensiune.

O să vom permanentiza gradele didactice pentru profesorii noștri, după un anumit număr de confirmări: două confirmări în cazul gradelor didactice de gradul II și o confirmare pentru gradul didactic I. De ce lucrul ăsta contează? Pentru că în formatul actual, profesorii, la fiecare cinci ani de zile, trebuie în esență să-și confirme nivelul de competență, iar pentru a face acest lucru, trebuie să participe la diverse activități, inclusiv foarte multă formare continuă, care câteodată contribuie la dezvoltarea lor personală și profesională, dar câteodată poartă și un caracter formal.

Și atunci am considerat că pentru cineva care atinge vârsta de 40 de ani, are în spate trei – o obținere și două confirmări – a unui grad didactic, putem considera că acea persoană a ajuns și a demonstrat suficient nivelul său de competență. Mai departe, să participe la activități de formare continuă în măsura în care consideră necesar și oportun pentru dezvoltarea sa proprie acest aspect, dar să nu mai fie obligatorie această alergătură după probe și evidențe la fiecare cinci ani de zile, nespecifică de altfel pentru alte sisteme decât pentru sistemul educațional.

O altă schimbare importantă, mult solicitată de către profesori, este ca în vacanțele școlare aceștia să-și poată desfășura activitatea fără prezență fizică în incinta școlii și să fie prezenți doar în cazul în care lucrul ăsta este expres solicitat de către director. Până acum, dacă pe durata vacanțelor elevii se odihneau și stăteau acasă, cadrele didactice oricum erau obligate să vină zi de zi la școală și să activeze de acolo.

Credem că putem fi mai permisivi în acest sens și să le permitem tuturor să-și desfășoare activitatea de lucru inclusiv de acasă pe durata acestor vacanțe școlare. Și, nu în ultimul rând, una dintre principalele pretenții pe care le-am auzit în această perioadă ținea de modalitatea în care direcțiile de învățământ înțeleg prevederile cadrului legal și desfășoară așa-numitele inspecții în școli.

Unele dintre care au un caracter ușor abuziv, nu neapărat o bază legală foarte clară și deseori se axează pe lucruri care contează mai puțin și nu contribuie de fapt cu nimic la calitatea școlară, fiind mai degrabă o manifestare a dorinței de a-și afirma poziția ierarhic superioară, mai degrabă decât o încercare adevărată de a sprijini școlile în a deveni mai bune. Și atunci, am considerat că în următoarea perioadă este cazul să elaborăm un regulament clar, care să descrie ce pot și nu pot face direcțiile de învățământ în instituțiile de învățământ, pentru a preveni eventuale abuzuri, nemulțumiri și a schimba optica acestei interacțiuni, din una ierarhică și punitivă în una colaborativă, constructivă, axată pe dezvoltare în comun.

Astea sunt principalele trei elemente, dar pe lângă asta avem un set lung, lung de măsuri cu care vom veni până la finalul anului 2026. Și am s-o invit alături de mine pe doamna Valentina Olaru să le prezinte exhaustiv. Mersi.

***

[Valentina Olaru]
Bună ziua tuturor.

Deci, noul pachet de debirocratizare vine cu un șir impunător de modificări care au drept scop atât a reduce hârtiile din cadrul sistemului educațional și a oferi mai mult timp pentru interacțiunea cu elevii, cât și pentru a scoate presiunea de pe cadrele didactice. Astfel că aceste modificări vin fie cu unele acte care de curând au fost aprobate, sau unele care sunt în proces de aprobare, sau unele care urmează în timpul apropiat să fie modificate.

Astfel, dacă vorbim despre managementul instituțional, vreau să menționez că în cadrul noului regulament-cadru pentru instituțiile educaționale, se reglementează structura documentelor de planificare instituțională, ceea ce va reduce timpul pentru conformitate și va reduce și din solicitările pentru subdiviziunile instituționale de a livra anumite planuri, conformități, plan de acțiuni, etc. Se simplifică procedura de transfer a elevilor, astfel că transferul dintr-o instituție în alta se face doar prin coordonarea unei cereri de către doi directori, fără a fi necesar extragerea, transmiterea de dosare, coordonarea cu organul local de specialitate, etc.

Se exclude obligativitatea diriginților din ciclul primar și gimnazial de a solicita, colecta și păstra actele justificative ale absențelor elevilor pentru ciclul dat, pentru un an de zile. Se stabilește numărul comisiilor obligatorii din instituții, cu definirea clară a competențelor acestora, pentru a evita suprasolicitarea cadrelor didactice pentru participarea în cadrul acestor comisii.

De asemenea, se exclud din nomenclatorul despre care a vorbit domnul ministru, pentru că este un nomenclator care este în proces de modificare continuă, se exclude din acest nomenclator lista elevilor din familii sociale și economic vulnerabile pentru obținerea ajutoarelor materiale și a indemnizațiilor pentru școlarizarea și alimentarea gratuită, date care vor fi generate de către sistemul informațional de management educațional. Se exclud fișele de observare a copilului, fapt care de fapt cu un an în urmă încă a fost făcut acest lucru, dar nu a fost exclus din nomenclator, fișa de planificare a acțiunilor pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului.

De asemenea, se exclude din nomenclator raportul anual de activitate al instituției de învățământ conform metodologiei ANACEC. Și acest raport a fost exclus anterior, dar nu din nomenclator, fapt ce a dat temei organelor locale de specialitate în continuare să solicite de la instituțiile de învățământ structura raportului concret sub această viziune care exista anterior.

De asemenea, anunțăm că, începând cu 1 septembrie 2026, se introduce pentru toate școlile, pentru toate instituțiile educaționale, catalogul electronic ca unul obligatoriu, fapt care până acum era la decizia și la opțiunea instituției. De la 1 septembrie va fi pentru toate instituțiile, ceea ce urmează ca după un semestru de pilotare și evaluare să se evalueze oportunitatea pentru renunțarea la catalogul școlar pe suport de hârtie. A fost o solicitare din partea cadrelor didactice care au zis că un semestru este destul pentru a ne învăța și a vedea dacă putem completa un catalog electronic.

De asemenea, în timpul următor vom modifica metodologia de evaluare a performanțelor individuale ale personalului didactic din instituțiile de învățământ primar și secundar, în vederea stabilirii sporului pentru performanța individuală. Astfel că aici vom pune accentul pe excluderea șefului comisiei metodice din procesul de evaluare, deoarece el nu deține funcție managerială și nu deține atribuții de evaluare a personalului instituției și, până la urmă, nu are această obligație, fapt care va face mult mai atractivă această poziție de șef de comisie metodică, care la momentul dat nu prea este dorită de către cadre didactice.

Se reduc etapele de evaluare prin eliminarea obligativității coordonării rezultatelor evaluării cu șeful comisiei metodice, deci asta este legat în relație interdependentă. De asemenea, vom îmbunătăți fișa de evaluare prin diversificarea criteriilor și indicatorilor de evaluare, astfel ca toate cadrele didactice să se poată regăsi în această fișă.

În continuare, susțin ceea ce a menționat și domnul ministru, vom capacita angajații organelor locale de specialitate pentru aplicarea coerentă a actelor normative pe diverse paliere: finanțare, state de personal, planificare și management, astfel ca să facem mai clar cum ar fi un demers managerial de monitorizare și de verificare a lucrurilor, astfel ca să nu se suprapună mai multe lucruri concomitent. De asemenea, vom aproba planul de formare continuă a cadrelor didactice pentru anul 2026, care de fapt se va axa pe participare benevolă și pe desfășurarea activităților prioritare în vacanțe, planificate din timp, astfel ca fiecare doritor de a-și face un traseu de dezvoltare personală prin activități de formare continuă să poată să știe din start cum își echilibrează acest demers.

De asemenea, noi am exclus, și repet încă o dată, că în nomenclator nu se regăsesc dosarele elevilor pe hârtie, fapt ce încă a rămas continuu în unele instituții educaționale și unii manageri insistă asupra completării dosarelor elevilor pe hârtie. Enunțăm că rezultatele învățării, acele dosare, pot fi extrase din SIME și sistemul informațional de management electronic va genera această posibilitate atunci când este necesar pentru a transmite copilului care pleacă peste hotare rezultatele sale școlare. Pentru că pe teritoriul Republicii Moldova, aceste rezultate se transferă, pot fi extrase de către instituții fără ca ele să fie imprimate pe hârtie.

De asemenea, extindem autonomia instituțională și echilibrăm distribuirea obligațiunilor funcționale. Vorbim despre fișele de post ale directorului adjunct responsabil de activitatea metodică, prin abrogarea ordinului Ministerului Educației care reglementa aprobarea formularelor, care reglementa fișa de post a directorului adjunct pentru activitatea educațională, care a fost aprobată în 2019. Dăm posibilitatea ca directorii singuri, în baza regulamentului-cadru al instituției, să genereze aceste fișe de post și să echilibreze sarcinile între toți membrii echipei manageriale.

Astfel că se abrogă reperele metodologice privind procesul de organizare a procesului educațional la disciplinele școlare, aprobate prin ordinul MEC în 2023. Noi vorbim despre acele indicații metodice care se dădeau și tradițional se aprobau până în 2023 în fiecare an. La moment, din 2023 nu le-am aprobat și am constatat că ele contravin în mare anumitor reglementări de acte normative. De aceea, suspendarea lor este una relevantă, pentru ca să nu mai existe neconcordanța atât între prevederile curriculare, cât și din prevederile, de exemplu, regulamentului de evaluare.

Astfel că următoarea acțiune care vine să susțină starea de bine a cadrelor didactice și să reducă arderea profesională a cadrelor vine din aprobarea documentului de evaluare pentru instituțiile educaționale, dar și prin ceea ce urmează să se întâmple în metodologia privind repartizarea timpului de muncă, despre ce a vorbit de acum domnul ministru anterior. E vorba despre activitatea în perioada vacanței la distanță și totodată posibilitatea ca în cadrul instituției să se facă anumite activități, dar nu mai mult de două zile în perioada vacanțelor, în care directorii instituțiilor vor avea dreptul să atragă în câmpul muncii cadrele didactice.

Dacă vorbim despre evaluarea elevilor și acea bunăstare a cadrelor didactice spre care am sprijinit prin modificarea regulamentului de evaluare, este vorba despre reducerea volumului de verificări ale evaluărilor elevilor prin acordarea dreptului cadrului didactic de a stabili numărul de evaluări sumative și necesitatea desfășurării evaluării inițiale. Noi chiar credem că cadrele didactice se vor folosi de această libertate și vor eficientiza procesul său de activitate pentru a nu se îngropa în multitudinea de caiete și în imposibilitatea de a le evalua de la săptămână la săptămână.

De asemenea, regulamentul a venit și cu reducerea presiunii asupra cadrului didactic în procesul de verificare. Dacă anterior regulamentul spunea că timp de cinci zile cadrul didactic trebuia să reușească să verifice toate lucrările și să plaseze rezultatele în registru, acuma s-a extins termenul de la 5 la 10. De asemenea, acordarea dreptului cadrului didactic de a completa opțional tabelul de performanță pentru clasele primare, fapt care îi dă posibilitatea instituției și cadrului didactic să găsească alte mecanisme de comunicare a acestor rezultate, mai ales atunci când avem catalogul electronic și fiecare părinte are parolă de acces. Această fișă de acum ca sens și ca necesitate de a fi un instrument de comunicare dispare.

De asemenea, oferim, vom oferi suport în elaborarea probelor de evaluare pentru tezele semestriale și evaluările sumative prin dezvoltarea unei bănci de itemi model publicată pe pagina oficială a Ministerului Educației.

De asemenea, în procesul de atestare o să mă opresc foarte puțin. Domnul ministru a zis de acuma despre faptul că permanentizăm gradele didactice după două confirmări și după o confirmare, respectiv pentru gradul II și pentru gradul I, dar totodată vom debirocratiza harta creditară și asta va veni cu noul regulament în toamna acestui an.

În ceea ce privește procesul de incluziune școlară și cadrele didactice, personalul didactic care este conectat la acest proces, se exclude din obligativitatea cadrelor didactice de sprijin planul de asistență la activități a copilului cu cerințe educaționale speciale și planurile și rapoartele lunare, rămânând doar un raport anual. De asemenea, se exclude din regulamentul specialiștilor, vorbim despre logopezi, fișa de autoevaluare, evaluare, nomenclatorul dosarelor, procedura de coordonare a planurilor și rapoartelor de către SAP și se simplifică procedura de evaluare și monitorizare, structura, planul și raportul, precum și a planului de intervenție, fapt ce face ca acești specialiști să aibă mai mult timp pentru intervenția cu copiii.

În ceea ce privește diriginții, a fost o mare discuție și ei au fost cei care de fapt au tras primele semnale că este prea greu și prea mult de completat în calitatea de diriginte. De aceea s-a stabilit excluderea rolului diriginților din procesul de pregătire a dosarelor tinerilor pasibili de recrutare, lucruri care se vor genera de asemenea din sistemul electronic, din SIME.

De asemenea, extindem autonomia instituțională și echilibrăm distribuirea obligațiunilor funcționale prin faptul că anume managerii școlari vor elabora fișa de post a dirigintelui, prin faptul că abrogăm reperele metodologice de organizare a activităților funcției de diriginte. De asemenea, se va aproba metodologia privind gestionarea situațiilor de absenteism și abandon școlar în instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și II, și conform acestei metodologii, colectarea datelor și gestionarea tuturor situațiilor de absenteism și abandon școlar se va realiza obligatoriu prin sistemul informațional de management în educație.

De asemenea, dacă vorbim despre multitudinea de rapoarte statistice care sunt solicitate de către alți parteneri guvernamentali și alte instituții oficiale, vrem să anunțăm că vom genera rapoartele statistice pentru Biroul Național de Statistică din SIME. Vorbim despre acele rapoarte de școlarizare care se fac obligatoriu la început de an și personalul încadrat în instituțiile de învățământ secundar general la început de an de studii, de asemenea, datele despre ele vor fi generate de către acest sistem. Ceea ce va scoate presiunea de pe și directori adjuncți, dar și pe solicitarea de date din cadrul școlii, atunci când o foiță generează mai multe foițe și toată instituția timp de o săptămână sau două este conectată doar la completarea acestor documente.

Prin aceste rapoarte, sperăm că vom eficientiza procesul educațional, vom oferi oportunități de mai mult pentru discuții, mai mult pentru proces educațional de calitate, pentru faptul ca fiecare cadru didactic să-și îmbunătățească competența sa profesională, iar raportarea sau calitatea procesului să fie monitorizată pe viu, prin ceea ce se vede și prin ceea ce se certifică în examenele naționale. Mulțumesc de atenție.

***

[Dan Perciun]
Mulțumim mult, doamna Olaru. Într-adevăr, după cum ați observat, avem un plan foarte amplu de măsuri pe care le-am convenit datorită inclusiv a implicării cadrelor didactice și a consiliilor profesorale, a sindicatelor. Asta este lista exhaustivă de măsuri care trebuie să se întâmple pe parcursul anului 2026.

Cum noi la minister ne propunem până la finalul lunii februarie să aprobăm toate schimbările care țin de acte normative. De exemplu, încă o dată am să reiterez, că cele mai de impact, care vor afecta cel mai mare număr de cadre didactice în sensul bun al cuvântului, țin de permanentizarea gradelor didactice II și I, posibilitatea de a lucra la distanță în vacanțele școlare și, de perspectivă, încadrarea într-un cadru mai predictibil a verificărilor din partea direcțiilor raionale.

Deci, tot acest pachet ar urma să-l aprobăm până la finalul lunii februarie. Iar modificările în sistemele informaționale sunt în proces de implementare și aici m-aș aștepta până la finalul anului ele să fie toate realizate. Aici suntem. Vă mulțumim mult pentru atenție și de fiecare dată vom asculta și vom auzi ceea ce ni se solicită din sistem și vom răspunde cu măsuri adecvate.

Iar pachetul de debirocratizare prezentat astăzi va economisi mii, dacă nu sute de mii de ore de lucru pentru profesorii noștri și le va elibera mai mult timp pentru a-l petrece în sălile de clasă alături de copii. Vă mulțumim.