---
title: "Conferință de presă susținută de președintele PSRM, Igor Dodon"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110681/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedintele-PSRM--Igor-Dodon
event_date: 2026-02-02T11:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Columna 148/1, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1241
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110681
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de președintele PSRM, Igor Dodon

## Comunicat de presă

## Igor Dodon anunță prioritățile PSRM: celebrarea statalității moldovenești și acțiuni ferme în Parlament pentru modificarea bugetului de stat

**Chișinău, 2 februarie 2026** – Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a susținut astăzi o conferință de presă în care a marcat importanța istorică a zilei de 2 februarie și a trasat prioritățile formațiunii pentru noua sesiune parlamentară. Liderul opoziției a anunțat lansarea unei campanii naționale de informare dedicate identității moldovenești și a cerut imperativ revizuirea bugetului de stat pentru a redirecționa fondurile de la apărare către domeniul social.

În deschiderea evenimentului, Igor Dodon a subliniat semnificația zilei de 2 februarie, pe care o consideră „Ziua Statalității Moldovenești”, făcând referire la anul 1365, momentul primei recunoașteri a independenței Țării Moldovei. Cu această ocazie, PSRM a demarat o campanie de informare vizuală la nivel național, sub sloganul protejării suveranității și identității naționale.

„Noi, moldovenii din Republica Moldova, suntem astăzi unicii care păstrăm și o țară suverană, și o identitate ferm declarată, identitatea moldovenească. Avem obligația istorică, patriotică și morală să nu renunțăm nici la statalitate și nici la identitate”, a declarat Igor Dodon.

Pe plan legislativ, președintele PSRM a anunțat că formațiunea sa va insista, încă din primele ședințe ale noii sesiuni parlamentare, asupra a trei direcții majore. Cea mai urgentă măsură solicitată este rectificarea bugetului de stat pentru anul 2026. Socialiștii cer tăierea cheltuielilor destinate înarmării și redirecționarea acestor resurse către populația vulnerabilă, afectată de creșterea prețurilor și a tarifelor la energie.

„Trebuie majorate compensațiile pentru ca oamenii să poată ieși din iarnă. Banii de la construcția sau la cumpărarea radarelor trebuie dați la compensații pentru bătrâni. Miliardele de lei care merg pentru arme, pentru baze militare, trebuie dați la familiile care nu au cu ce plăti facturile”, a punctat liderul socialist.

A doua direcție de acțiune vizează audierea membrilor Guvernului în Parlament. Igor Dodon a precizat că opoziția va cere prezența ministrului Agriculturii și a ministrului Energiei pentru a da explicații cu privire la crizele din sectoarele respective. De asemenea, PSRM intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern, acuzând executivul de incompetență și de subordonarea intereselor naționale unor factori externi.

„Considerăm că Guvernul nu a făcut față crizelor și așteptărilor care le-au creat în momentul numirii. Republica Moldova este patria noastră și noi, cetățenii acestui stat, vom fi gata să facem față unor aventurieri și impostori care temporar se află la conducerea țării”, a adăugat Dodon.

În ceea ce privește administrația locală, liderul PSRM a abordat situația din Consiliul Municipal Chișinău (CMC). Acesta a menționat necesitatea deblocării activității municipale și a confirmat deschiderea socialiștilor pentru dialog cu primarul Ion Ceban, în vederea aprobării bugetului municipal, subliniind că interesele locuitorilor Capitalei trebuie să primeze în fața disputelor politice.

PSRM a anunțat, de asemenea, o serie de proiecte legislative structurale în domeniile economic, financiar-bancar și social, inclusiv revenirea la indexarea pensiilor de două ori pe an, măsuri ce vor fi promovate intens în perioada următoare.

**Despre Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)**

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este o formațiune politică parlamentară de stânga, care pledează pentru statalitatea Republicii Moldova, neutralitatea militară, justiția socială și valorile tradiționale. PSRM reprezintă principala forță de opoziție din actualul legislativ, promovând politici orientate spre protecția socială a cetățenilor și dezvoltarea economică suverană a țării.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este dominat de o tonalitate negativă, critică și conflictuală. Emoțiile pozitive precum fericirea sau optimismul sunt complet absente. Singura emoție din această categorie, menționată explicit, este dragostea de patrie, însă este prezentată într-un context defensiv și militant, ca o armă împotriva oponenților politici, nu ca un sentiment pozitiv general.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun indiciu de fericire în discurs. Tonul este grav, serios și acuzator."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul prezintă o perspectivă sumbră, descriind țara ca fiind în pericol de a fi „lichidată” de „trădători”. Nu exprimă optimism cu privire la situația actuală, ci doar determinarea de a lupta împotriva acesteia."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 0,
        "reason": "În discurs nu se exprimă recunoștință. Dimpotrivă, predomină critica și nemulțumirea față de guvernare."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este serios și combativ, lipsit de orice urmă de entuziasm. Vorbitorul încearcă să mobilizeze, nu să entuziasmeze."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul menționează dragostea pentru patrie („își iubesc patria Republica Moldova”), dar o face pentru a-și consolida argumentul politic și pentru a se poziționa ca apărător al națiunii, într-un mod combativ."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de bucurie. Temele abordate sunt grave: trădare, sărăcie, crize."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul exprimă o profundă insatisfacție și dezamăgire față de acțiunile guvernării, pe care o acuză de eșec total („au falimentat absolut tot”)."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este extrem de serios și nu conține niciun element de amuzament sau umor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 4,
    "reason": "Întregul discurs este construit pe emoții negative, fiind un atac direct și virulent la adresa guvernării. Vorbitorul folosește un limbaj menit să stârnească furie, dezgust și frustrare în rândul publicului, prezentând un scenariu de criză națională și trădare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul nu este de tristețe, ci de sfidare și furie. Vorbitorul nu deplânge situația, ci o denunță cu vehemență."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 4,
        "reason": "Furia este o emoție centrală, exprimată prin termeni extrem de duri precum „gașcă de trădători”, „au distrus economia”, „trădarea patriei”. Tonul este acuzator și plin de indignare."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul nu își exprimă frica personală, dar încearcă să inducă teamă în rândul cetățenilor cu privire la pierderea statalității, la „anexare” și la dificultățile economice („așteptați cu groază facturile”)."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 4,
        "reason": "Dezgustul față de oponenții politici este evident. Utilizarea expresiei „gașcă de trădători” și descrierea acțiunilor lor ca fiind făcute în „mod obraznic” denotă un profund dispreț și repulsie."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 4,
        "reason": "Frustrarea este o temă recurentă, legată de eșecul perceput al guvernării în a rezolva problemele reale ale cetățenilor (tarife, pensii) și de concentrarea pe teme considerate de vorbitor drept false (unionismul)."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul proiectează o stare de anxietate legată de viitorul țării, de suveranitatea acesteia și de capacitatea cetățenilor de a supraviețui economic, menționând facturile mari și sărăcia."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 4,
        "reason": "Dezamăgirea profundă față de actuala conducere este un mesaj cheie. Vorbitorul îi prezintă ca pe niște „impostori” care au înșelat așteptările și au trădat încrederea poporului."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Această emoție nu este prezentă în discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este, în esență, unul politic, având ca scop principal persuasiunea. Deși conține elemente informative (planuri parlamentare, date istorice), acestea sunt integrate într-o narațiune menită să convingă publicul de corectitudinea poziției vorbitorului și de greșelile oponenților.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 1,
        "reason": "Foarte puține elemente sunt neutre. Chiar și faptele prezentate sunt încadrate într-un context politic și folosite pentru a susține un argument partizan."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul oferă informații concrete despre acțiunile viitoare ale partidului său (modificarea bugetului, moțiune de cenzură), despre lansarea unei campanii și despre agenda sa politică. Aceste informații sunt prezentate publicului."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 2,
        "reason": "Componenta interogativă este prezentă în principal în a doua parte a conferinței, unde vorbitorul răspunde la întrebările jurnaliștilor. În discursul propriu-zis, întrebările sunt mai degrabă retorice."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul nu are un caracter instructiv direct, ci mai degrabă informează despre instrucțiunile sau direcțiile pe care le va urma partidul."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul construiește o narațiune puternică: lupta istorică a Moldovei pentru statalitate, amenințarea actuală reprezentată de „trădători” și rolul partidului său de salvator al națiunii. Referințele la 1918 sunt folosite ca o poveste de avertizare."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este scopul fundamental al discursului. Fiecare afirmație, fiecare alegere lexicală („trădători”, „patrioți”, „stăpâni la noi acasă”) este calculată pentru a convinge audiența să adopte punctul său de vedere, să se opună guvernării și să susțină PSRM."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Atitudinea generală este una de agresivitate politică extremă. Deși se respectă formal cadrul unei conferințe de presă (adresări politicoase către jurnaliști), conținutul este un atac direct, nediplomatic și pe alocuri grosolan la adresa adversarilor politici.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 2,
        "reason": "Politețea este formală și limitată la interacțiunea cu presa („Bună ziua”, „Vă mulțumesc”, „Poftim”). În ceea ce privește conținutul despre oponenții politici, discursul este lipsit de politețe."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 3,
        "reason": "Calificarea guvernării drept „gașcă de trădători” și „impostori” reprezintă un limbaj grosolan și jignitor în contextul dezbaterii politice, depășind granițele unei critici constructive."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul manifestă respect față de concepte abstracte precum „strămoșii”, „istoria” și „poporul moldovenesc”, dar arată un dispreț total față de conducerea actuală a țării."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este extrem de agresiv și conflictual. Limbajul este belicos („vom lupta”, „suntem gata să ne apărăm statul”), acuzator și menit să provoace o reacție puternică. Este o declarație de război politic."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Sarcasmul nu este un element dominant, tonul fiind mai degrabă de furie directă. Există o urmă de sarcasm atunci când vorbește despre „șantajul” guvernării la adresa UE, dar este subtil."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de umor. Tonul este grav și serios pe tot parcursul."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 1,
        "reason": "Ironia este prezentă în mică măsură, fiind umbrită de agresivitatea directă. Poate fi detectată în modul în care descrie motivele guvernării pentru anumite acțiuni, sugerând că motivele reale sunt altele."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este antiteza diplomației. Este un atac frontal, fără nuanțe, menit să polarizeze și să confrunte, nu să negocieze sau să găsească un compromis."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este centrat pe probleme sociale și politice, fiind un act de advocacy pentru o anumită viziune națională și pentru justiție socială. Folosește un limbaj extrem de diviziv, care polarizează societatea și delegitimează complet oponenții politici, etichetându-i drept „trădători”.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este un discurs clasic de ură împotriva unui grup etnic sau religios, limbajul este extrem de inflamator. Etichetarea repetată a oponenților politici drept „trădători” și „gașcă” creează o dihotomie periculoasă „noi vs. ei” și poate incita la animozitate și ură politică."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este opusul corectitudinii politice. Este direct, agresiv și folosește termeni peiorativi și acuzații grave fără menajamente."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul face o referire la susținerea din partea cetățenilor „de toate etniile”, un gest de incluziune. Cu toate acestea, mesajul general este profund exclusivist, respingând și demonizând pe oricine are o altă viziune politică (ex. unioniștii)."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Similar cu inclusivitatea, diversitatea este menționată formal, dar mesajul de bază promovează o identitate națională singulară și inflexibilă, respingând diversitatea de opinii politice privind identitatea națională."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu discriminează direct pe criterii protejate, dar creează un cadru de delegitimare totală pentru un grup politic și ideologic, pe care îl exclude din conceptul de „patriot”."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de advocacy. Vorbitorul pledează cu tărie pentru statalitatea Republicii Moldova, pentru identitatea moldovenească, împotriva unirii cu România și pentru politicile sociale ale partidului său."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "O componentă majoră a discursului este apelul la justiție socială. El contrastează cheltuielile militare („radare”, „baze militare”) cu nevoile stringente ale populației (compensații pentru facturi, ajutor pentru „bătrâni” și „familiile care nu au cu ce plăti facturile”)."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul manifestă o sensibilitate exacerbată față de ceea ce el definește drept cultura și istoria națională moldovenească. În același timp, este complet insensibil la perspectiva culturală a celor care se identifică drept români, pe care îi etichetează drept dușmani ai statului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este structurat ca o conferință de presă politică, având un scop clar: prezentarea agendei partidului de opoziție și criticarea guvernării. Vorbitorul conturează un plan de acțiune specific pentru sesiunea parlamentară, incluzând propuneri legislative și acțiuni de control parlamentar, ceea ce denotă o orientare puternică spre sarcini politice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul respectă formatul unei conferințe de presă (declarație pregătită urmată de întrebări și răspunsuri). Cu toate acestea, utilizarea unui limbaj extrem de emoțional și acuzator (ex: „gașcă de trădători”) scade nivelul de profesionalism, combinând un cadru formal cu un conținut partizan agresiv."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 4,
        "reason": "Igor Dodon încearcă să proiecteze competență prin citarea de date istorice (1365), discutarea unor proceduri parlamentare (moțiune de cenzură, audieri) și propuneri de politici specifice (realocări bugetare). El se poziționează ca un politician experimentat, cunoscător al problemelor statului și al mecanismelor de guvernare."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Calitatea de lider este foarte pronunțată. Vorbitorul se prezintă ca liderul ferm al opoziției, care direcționează acțiunile partidului său („Vom cere”, „Vom chema”, „Vom propune”) și mobilizează susținătorii în jurul unei cauze clare – apărarea statalității. Întregul discurs este un exercițiu de leadership politic."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul manifestă o atitudine extrem de conflictuală față de partidul de guvernământ, excluzând colaborarea. Totuși, menționează deschiderea pentru colaborare cu alte partide de opoziție și intenția de a negocia o soluție pentru deblocarea situației din Consiliul Municipal Chișinău, ceea ce indică o abordare selectivă a colaborării."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte a discursului este dedicată prezentării de soluții la problemele identificate: prețuri mari la energie (soluția: realocarea bugetului), incompetența guvernului (soluția: moțiune de cenzură), blocajul din Chișinău (soluția: intervenție personală). Abordarea este clar orientată spre rezolvarea problemelor, din perspectiva opoziției."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este plin de anunțuri privind decizii luate sau care urmează a fi luate: lansarea unei campanii de informare, înaintarea unor inițiative legislative, inițierea unei moțiuni de cenzură. Vorbitorul proiectează o imagine de hotărâre și capacitate decizională."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 1,
        "reason": "Soluțiile și abordările propuse sunt instrumente politice standard (modificări bugetare, moțiuni de cenzură, campanii de informare). Discursul nu prezintă idei noi sau metode inovatoare de a rezolva problemele, ci se bazează pe o retorică tradiționalistă și pe mecanisme politice clasice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 0,
    "reason": "Conținutul discursului este în întregime de natură politică și publică, concentrându-se pe critici la adresa guvernării, identitate națională și strategii de partid. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, auto-reflecția sau motivația individuală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu conține nicio referire la auto-îmbunătățire sau dezvoltare personală. Focusul este extern, pe acțiuni politice și critici aduse oponenților."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Orice element de motivație este de natură politică și colectivă (motivarea bazei de alegători), nu personală. Nu există îndemnuri la dezvoltare sau ambiție personală."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu are un caracter inspirațional în sensul dezvoltării personale. Orice inspirație este legată de patriotism și luptă politică, nu de atingerea potențialului individual."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Reziliența este discutată la nivel de stat sau națiune, nu la nivel personal. Nu se abordează tema depășirii dificultăților personale."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este reactiv, conflictual și orientat spre viitorul politic, fiind opus conceptului de mindfulness, care presupune conștientizarea prezentului și o atitudine non-judicativă."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 0,
        "reason": "Reflecția este prezentă doar în context istoric și politic (reflecția asupra statalității), dar lipsește cu desăvârșire componenta de auto-reflecție sau introspecție personală."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema dezvoltării personale este complet absentă din discurs. Toate subiectele sunt de natură politică, socială și economică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este profund încărcat de judecăți etice și morale. Vorbitorul construiește o dihotomie clară între „patrioți” (grupul său) și „trădători” (guvernarea), transformând lupta politică într-o confruntare morală între bine și rău.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul își prezintă poziția ca fiind singura onestă și acuză guvernarea de minciună și intenții ascunse. El pretinde că dezvăluie adevărul poporului, deși o face dintr-o perspectivă extrem de partizană."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Igor Dodon își construiește o imagine de politician integru, ghidat de principii patriotice și de datoria istorică de a apăra statul. El contrastează această imagine cu cea a oponenților politici, pe care îi descrie ca fiind lipsiți de integritate și subordonați intereselor străine."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul invocă constant responsabilitatea istorică și morală de a păstra statalitatea. În același timp, acuză guvernarea de iresponsabilitate față de cetățeni și de problemele lor (facturi, sărăcie) și își asumă, retoric, responsabilitatea de a interveni."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este centrat pe o dilemă etică fundamentală pentru societatea moldovenească: păstrarea statalității versus unirea cu România. Această dilemă este prezentată în termeni absoluți, ca o alegere între patriotism și trădare de țară."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul abundă în judecăți morale tranșante. Oponenții politici sunt etichetați drept „trădători”, „impostori” și „o gașcă”, iar acțiunile lor sunt calificate drept „trădarea patriei”. Această abordare este un element central al retoricii sale."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul pledează pentru corectitudine socială, cerând ca banii publici să fie direcționați către compensații pentru cetățeni, nu spre cheltuieli militare. El prezintă politicile guvernului ca fiind incorecte și nedrepte față de popor."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul discurs este o încercare de a se poziționa ca un lider demn de încredere, un apărător al poporului și al statului. El încearcă să submineze încrederea în actuala guvernare, prezentând-o ca fiind nesinceră și controlată din exterior."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este direct, clar și conflictual, specific unui lider de opoziție. Mesajele sunt formulate pentru a fi ușor de înțeles și de reținut, combinând un cadru formal cu un limbaj emoțional, menit să mobilizeze și să atace.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul este extrem de direct în acuzațiile sale, numind direct președintele și partidul de guvernământ și acuzându-i de „trădare” și intenția de a „lichida statul”. Propunerile sale sunt, de asemenea, enunțate fără echivoc."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea este predominant directă. Există puține elemente indirecte, poate doar în sugestiile privind motivele ascunse ale guvernării în relația cu partenerii externi, dar chiar și acestea sunt explicate destul de clar."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajul este foarte clar și structurat logic. Ideile principale (apărarea statalității, critica guvernării, agenda PSRM) sunt bine definite și repetate pentru a asigura o înțelegere facilă de către publicul larg."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul evită ambiguitatea. Scopul său este de a transmite un mesaj tranșant și de a nu lăsa loc de interpretări. Pozițiile sale sunt ferme și exprimate fără nuanțe."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși ideile sunt clare, discursul nu este întotdeauna concis. Vorbitorul repetă frecvent ideile cheie și sloganurile pentru a le întări impactul, ceea ce duce la o anumită redundanță. Cu toate acestea, multe formulări sunt scurte și percutante."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul își elaborează argumentele, oferind context istoric (Ziua Statalității), justificări pentru propunerile politice (nevoile cetățenilor) și detalii despre acțiunile viitoare. Nu se limitează la simple sloganuri, ci construiește o argumentație."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Există un amestec de stiluri. Cadrul (conferință de presă, tribună) și structura sunt formale. Totuși, limbajul devine adesea informal prin folosirea unor etichete agresive („gașcă”) și a unui ton foarte personal, emoțional."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Elementele de informalitate sunt prezente prin exemple personale (factura la gaz), limbajul colocvial și agresiv, și prin remarca de la final („îmbrăcați-vă bine că e frig afară”), menite să creeze o legătură mai directă cu audiența."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul discurs este construit în jurul unei teme culturale și de identitate regională: afirmarea și apărarea identității și statalității moldovenești în opoziție cu ideea unificării cu România. Aceasta este axa centrală a primei părți a conferinței.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul invocă și încearcă să întărească normele culturale legate de patriotism, identitate națională distinctă și istorie. Conceptul de „statalitate moldovenească” este prezentat ca o normă fundamentală care trebuie apărată."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema principală este diferența fundamentală dintre Moldova și România, nu doar ca state, ci și ca identități. Vorbitorul subliniază constant specificitatea moldovenească („Suntem moldoveni”, „Republica Moldova nu este România”), accentuând o falie culturală și politică regională."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul face apel la tradiția istorică a statului moldovean, menționând vechimea acestuia și lupta strămoșilor. Statalitatea este prezentată ca o tradiție de secole care trebuie continuată."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu se referă la obiceiuri locale sau tradiții populare specifice, ci se concentrează pe conceptul abstract și politic de istorie și statalitate națională."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul menționează succint că mesajul său se adresează cetățenilor „de toate etniile”, încercând să proiecteze o imagine incluzivă. Cu toate acestea, accentul principal cade pe identitatea etno-națională moldovenească, nu pe diversitatea multiculturală."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 5,
        "reason": "Statalitatea, istoria și identitatea moldovenească sunt prezentate ca un patrimoniu prețios care este în pericol de a fi pierdut. Vorbitorul folosește acest concept pentru a mobiliza emoțional audiența, subliniind datoria de a proteja moștenirea națională."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este un apel direct și puternic la mândria națională. Expresii precum „mare privilegiu” de a avea un stat propriu și îndemnul de a „prețui acest lucru” sunt menite să cultive și să exacerbeze sentimentul de mândrie națională în rândul susținătorilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția discursului este transparentă și eminamente politică: discreditarea adversarilor, consolidarea bazei electorale și poziționarea partidului ca singura forță capabilă să apere interesele naționale și sociale. Toate argumentele sunt subordonate acestui scop.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul folosește numeroase tactici manipulative: apelul la frică (pierderea statului), limbaj încărcat emoțional („trădători”, „orfan de patrie”), simplificarea excesivă a unor probleme complexe și crearea unei false dihotomii între patriotism și trădare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este un exemplu elocvent de partizanat politic. Realitatea este prezentată într-o manieră maniheistă, alb-negru, în care propriul partid reprezintă binele absolut, iar guvernarea este întruchiparea răului. Nu există nuanțe sau obiectivitate."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 3,
        "reason": "Ca lider al opoziției, vorbitorul are o credibilitate ridicată în rândul susținătorilor săi. Totuși, pentru un observator neutru, credibilitatea sa este diminuată de partizanatul extrem și de utilizarea unor acuzații grave fără dovezi concrete, prezentate în conferință."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este clară: subminarea guvernării și acumularea de capital politic. Motivele declarate sunt apărarea statului și a cetățenilor, dar motivul implicit este lupta pentru putere, folosind teme populiste (facturi) și naționaliste (statalitate)."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul interpretează declarațiile pro-europene și de apropiere de România ale guvernării drept un plan concret și iminent de „lichidare a statului”. Aceasta este o interpretare maximalistă și alarmistă a unor poziții politice, prezentată ca un fapt împlinit."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul se înscrie într-o logică propagandistică specifică regiunii. Prin opoziția vehementă față de apropierea de România (stat UE și NATO) și acuzarea guvernării pro-occidentale că servește interese „din exterior”, discursul promovează o agendă geopolitică suveranistă, adesea asociată cu interesele Federației Ruse."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Dodon acuză guvernarea de trădare și lansează o campanie pentru statalitate

Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a acuzat guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de „trădare de patrie” și de intenția de a lichida statalitatea Republicii Moldova prin anexarea la România. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, în care Dodon a marcat Ziua Statalității Moldovenești, sărbătorită pe 2 februarie. 

Igor Dodon a reamintit că a instituit această zi prin decret prezidențial în 2017, legând data de 2 februarie 1365, când a avut loc prima recunoaștere internațională a independenței Țării Moldovei. Fostul șef de stat a subliniat că moldovenii au o istorie a statalității de peste 650 de ani și că generațiile anterioare „au luptat și au murit” pentru ca țara să nu dispară și identitatea moldovenească să nu fie pierdută. 

În acest context, Dodon a criticat aspru declarațiile recente ale unor înalți demnitari, inclusiv ale președintei Maia Sandu, pe care le-a calificat drept mesaje unioniste. „Există o gașcă de trădători la conducere care, după ce au capturat statul, au sărăcit poporul și au distrus economia, acum nu mai ascund intenția de a lichida statul Republica Moldova prin așa-numita unire sau anexare la România,” a declarat liderul PSRM. El a numit actuala guvernare „un popor orfan de patrie”, motivat doar de interese personale și comenzi politice externe. 

Ca răspuns la aceste tendințe, Dodon a anunțat lansarea unei campanii naționale de informare cu mesaje patriotice și stataliste. Campania va include panouri publicitare în întreaga țară cu sloganuri precum „Republica Moldova este patria noastră” și „Republica Moldova nu este România”. Scopul acestei campanii, potrivit lui Dodon, este de a reaminti cetățenilor că statul trebuie prețuit și protejat, avertizând că pierderea statalității ar transforma Moldova într-o „provincie marginală a unei țări străine”. Liderul socialist a afirmat că majoritatea absolută a cetățenilor, indiferent de etnie, își iubesc patria și că numărul patrioților este mult mai mare decât cel al „trădătorilor galbeni”.

### PSRM cere modificarea bugetului: Banii pentru radare și baze militare să meargă la compensații

Partidul Socialiștilor (PSRM) va cere în noua sesiune parlamentară modificarea de urgență a bugetului de stat pentru a realoca fondurile destinate cheltuielilor militare către majorarea compensațiilor pentru cetățeni. Anunțul a fost făcut de președintele PSRM, Igor Dodon, care a subliniat că aceasta este prioritatea principală a fracțiunii sale parlamentare. 

Potrivit lui Dodon, sumele prevăzute pentru achiziționarea de radare și construcția de baze militare ar trebui redirecționate pentru a ajuta populația să facă față facturilor crescute la energie. „Banii de la construcția și cumpărarea radarelor trebuie dați la compensații pentru bătrâni. Miliardele de lei care merg pentru arme și baze militare trebuie date la familiile care nu au cu ce plăti facturile,” a declarat liderul socialist. El a precizat că PSRM va insista ca aceste modificări să fie incluse pe ordinea de zi chiar în primele ședințe ale Parlamentului. 

A doua direcție de acțiune a socialiștilor va fi chemarea la raport în Parlament a membrilor Guvernului. Dodon a menționat că, la inițiativa opoziției, ministrul Agriculturii va veni deja în plen, și a avertizat că „să se pregătească ministrul Energiei și alți miniștri”. Liderul PSRM nu a exclus depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva întregului cabinet de miniștri în următoarele săptămâni, argumentând că guvernul nu a făcut față crizelor și a înșelat așteptările cetățenilor. 

A treia prioritate pe agenda PSRM o reprezintă promovarea unor reforme sistemice în domeniul economic și financiar-bancar. Dodon a criticat profiturile mari obținute de bănci, care, potrivit lui, au încasat aproape 5 miliarde de lei de la cetățeni și transferă profiturile acționarilor din afara țării. Socialiștii intenționează să propună și o serie de proiecte în domeniul social, inclusiv revenirea la indexarea pensiilor de două ori pe an, o măsură implementată anterior de socialiști și anulată de actuala guvernare.

### Igor Dodon anunță că va merge la Primăria Chișinău pentru a debloca criza bugetară

Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că va interveni personal pentru a debloca criza politică din Consiliul Municipal Chișinău (CMC), care a lăsat capitala fără un buget aprobat pentru al doilea an consecutiv. Fostul președinte a declarat că va merge marți, 3 februarie, la Primărie pentru a purta discuții cu fracțiunea PSRM și pentru a încerca să găsească o soluție împreună cu primarul Ion Ceban. 

„Mâine voi fi la ședința CMC. Mâine vreau să merg la Primăria municipiului Chișinău,” a afirmat Dodon. El a precizat că la ora 9:00 va avea o ședință cu consilierii socialiști în incinta primăriei, după care va face declarații de presă pentru a anunța poziția fracțiunii și pașii următori. Dodon și-a exprimat intenția de a se întâlni și cu primarul Ion Ceban pentru a discuta direct despre depășirea blocajului. 

Criza din CMC a apărut după ce majoritatea formală nu a reușit să se întrunească pentru a vota proiectele importante, inclusiv bugetul orașului. Igor Dodon a subliniat că situația este inacceptabilă. „Trebuie să depășim situația. Trebuie votat bugetul Chișinăului, care de doi ani nu mai este cu buget și este o rușine. Nu știu dacă mai sunt primării în Republica Moldova care activează fără buget de doi ani,” a menționat liderul PSRM. 

Acesta a reiterat disponibilitatea socialiștilor de a susține bugetul, dar a condiționat acest sprijin de includerea propunerilor fracțiunii. În cazul în care primarul Ceban nu va accepta amendamentele PSRM, Dodon a declarat că socialiștii sunt gata să elaboreze un proiect de buget alternativ și să încerce să obțină susținerea altor consilieri pentru acesta. Deși a confirmat că au existat multiple discuții neoficiale cu Ion Ceban în ultimele luni, Dodon consideră că este timpul pentru o acțiune decisivă pentru a pune capăt blocajului administrativ care afectează dezvoltarea capitalei.

## Transcriere

[Igor Dodon]
Bună ziua, vă salut la această conferință de presă. De aceea, vreau din start să menționez că o să fie o conferință de presă, o să răspund și la întrebările care sunt, dar din start vreau să vin cu un mesaj pe două subiecte. În primul rând, astăzi, pe data de 2 februarie, noi moldovenii marcăm ziua statalității moldovenești. Prin decret prezidențial, în anul 2017, eu am decretat această zi, data de 2 februarie, ziua statalității moldovenești.

În istoria Moldovei, la 2 februarie 1365, s-a realizat prima recunoaștere a independenței Țării Moldovei și a transformării ei în stat distinct. Știu că în istoria care se predă în școli, cu regret, mai puțin se vorbește la acest subiect, dar anume în această zi, în anul 1365, Moldova este pentru prima dată menționată în documente istorice ca stat independent.

Cu acest prilej, astăzi, de ziua statalității moldovenești, vreau să fac câteva declarații. Mai întâi de toate, să nu uităm că moldovenii au o istorie a statalității cu o vechime de peste o jumătate de mileniu. Trecutul nostru a fost plin de evenimente glorioase, iar strămoșii noștri au luptat și au murit cu gândul că țara, că țara nu va dispărea, iar identitatea moldovenească nu va fi pierdută.

Și noi, moldovenii din Republica Moldova, suntem astăzi unicii care păstrăm și o țară suverană, și o identitate ferm declarată, identitatea moldovenească. Și avem obligația istorică, patriotică și morală să nu renunțăm nici la statalitate, și nici la identitate, identitatea noastră moldovenească.

Majoritatea absolută a cetățenilor noștri, de toate etniile, își iubesc patria, Republica Moldova. Și majoritatea recunosc faptul istoric că noi suntem moldoveni și trăim pe un teritoriu care ne-a aparținut de veacuri. Repet, mai mult de 500 de ani, noi moldovenii suntem stăpâni aici, pe acest pământ.

Și este un mare privilegiu că, în prezent, când în lume există mii de etnii și populații și numai vreo 200 de state, noi, moldovenii, avem statul nostru. Multe popoare nu au țara lor. Noi o avem. Trebuie să prețuim acest lucru.

Există însă o gașcă de trădători la conducere, care au capturat statul, au sărăcit poporul, au distrus economia și azi ei nu mai ascund intenția de a lichida statul Republica Moldova, prin așa-numita unire sau anexare la România. Repet, declarațiile mai multor demnitari de rang înalt din ultimele luni despre susținerea proiectului de lichidare a statalității moldovenești nu pot fi calificate altfel decât trădarea patriei și trădarea tuturor generațiilor care au muncit, au luptat și au murit pentru statalitatea moldovenească și popor.

PAS însă este gata să distrugă totul. Ei sunt gata să lase un popor orfan de patrie, numai pentru a obține niște profituri personale și de conjunctură. Maia Sandu și cei din PAS, prin aceste declarații, de fapt au recunoscut public falimentul lor în calitate de oameni de stat. Și au dezvăluit că pentru dânșii nu există patrie, ci numai interese personale și îndeplinirea comenzilor politice din exterior, de la cei care îi controlează și i-au propulsat în funcții înalte.

După ce au cedat controlul asupra economiei, justiției și țării către străini, Maia Sandu și PAS sunt gata să cedeze și teritoriul țării. Eu însă vreau să vă asigur: numărul patrioților în Republica Moldova e mult mai mare decât numărul trădătorilor galbeni. Și noi, moldovenii, suntem gata să ne apărăm statul, identitatea și suveranitatea.

Republica Moldova este patria noastră și noi, cetățenii acestui stat, vom fi gata să facem față unor aventurieri și impostori care temporar se află la conducerea țării. Noi vom purcede și la acțiuni concrete, dacă va fi necesar. Și, la prima etapă, vom desfășura o campanie națională cu mesaje patriotice și stataliste, ca să le amintim moldovenilor că statul trebuie prețuit și protejat.

Dacă pierdem statalitatea, vom deveni o provincie marginală a unei țări străine și indiferente față de soarta noastră. Noi am trecut o dată prin experiența stăpânirii jandarmilor pe teritoriul nostru, care în 1918 au trecut Prutul, au intrat cu arme în Chișinău și au subordonat populația noastră. Iar toate înțelegerile Sfatului Țării privind acordarea drepturilor de autonomie au fost neglijate în mod obraznic.

Noi nu ne dorim asemenea umilințe nici pentru noi, nici pentru copiii noștri. Cine vrea unire, știe unde să se ducă și să se unească. Noi suntem moldoveni și vrem să fim suverani și stăpâni la noi acasă, în Republica Moldova, cu capitală, cu Constituție. Vrem să fim țară, nu marginea cuiva.

Republica Moldova este patria noastră. Republica Moldova nu este România. După cum am menționat, noi am lansat, începând cu săptămâna curentă, o campanie de informare. Astfel de panouri vor fi în toată țara, și nu doar astfel, sunt și de altfel aici. O să vedem și de altfel, mai este încă un tip de panou care vor fi plasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Dacă va fi necesar, vom merge și cu alte activități. Nu vrem să sustragem atenția cetățenilor Republicii Moldova de la problemele curente, care sunt foarte multe, dar astfel de campanii de informare, neutră, va fi în întreaga țară.

Al doilea subiect la care am vrut să mă refer astăzi este activitatea noastră parlamentară. În această săptămână începe sesiunea parlamentară. Avem mai multe activități. Vreau să menționez pentru cetățeni, dragi cetățeni, noi ne vom axa pe trei acțiuni sau activități primordiale. În primul rând, noi vom cere modificarea bugetului de stat pentru realocarea surselor bugetare în susținerea cetățenilor.

Trebuie majorate compensațiile pentru ca oamenii să poată ieși din iarnă. Banii de la construcția, de la cumpărarea radarelor, trebuie date la compensații pentru bătrâni. Miliardele de lei care merg pentru arme, pentru baze militare, trebuie date la familiile care nu au cu ce plăti facturile. De aceea, noi vom insista în următoarele ședințe, chiar această săptămână, includerea în ordinea de zi a unor astfel de proiecte.

Al doilea grup de activități sau acțiuni: noi vom chema în Parlament membrii Guvernului la raport. Știți că în această săptămână, la inițiativa noastră comună a opoziției, în Parlament va veni ministrul Agriculturii. Să se pregătească ministrul Energeticii și alți miniștri care vor fi chemați în Parlament de către opoziția parlamentară.

Noi avem suficiente voturi să chemăm în calitate de Partidul Socialiștilor, dar vrem acest lucru să-l facem împreună cu restul partidelor de opoziție. Și în câteva săptămâni vom propune colegilor să semnăm o moțiune de cenzură să vină întreg guvernul în frunte cu domnul Munteanu, care considerăm că Guvernul nu a făcut față crizelor și așteptărilor la un nivel destul de înalt pe care le-au creat în momentul numirii.

Și al treilea, avem mai multe proiecte de reforme mai sistemice, mai strategice. În primul rând, pe domeniul economic, domeniul financiar-bancar. Ați văzut, aproape 5 miliarde de lei băncile le-au încasat de pe noi. Profituri care le transferă acționarilor în afara țării. Și, evident, mai multe proiecte în domeniul social, care vor fi promovate de către echipa noastră. Acum sunt gata să răspund la întrebările dumneavoastră. Poftim.

Spuneți-ne mai exact, ce inițiative legislative veți propune atât în domeniul economic, cât și financiar și social?

Cred că primele, cele mai importante inițiative, cum am menționat, este de modificarea bugetului pentru anul 2026, realocarea resurselor bugetare de la proiecte care nu sunt actuale către necesitățile oamenilor. Oamenii așteaptă statul să aibă grijă de ei. Eu cred că și dumneavoastră, în calitate de jurnaliști, așteptați cu groază facturile pentru luna ianuarie.

Noi știm cât am achitat pentru decembrie, când încă nu erau frigurile acestea. Vă imaginați ce facturi o să primim noi? Eu pe gaz am plătit 6.000 de lei. Cât o să plătim pe decembrie? Cât o să plătim noi pe ianuarie? De ce a fost redus numărul de compensații? De ce a fost redusă valoarea compensației? Ea e în medie de 750 de lei, cu aceste tarife.

De ce noi să cheltuim un miliard jumate pe baza militară de la Bubuieci și să nu dăm banii ăștia la compensații acum? Astea sunt primele inițiative cu care o să insistăm în primele ședințe ale Parlamentului. Doi, sunt unele proiecte de lege mai sistemice, din punct de vedere economic și social. De exemplu, noi am insistat, dacă vorbim de social, cu indexarea pensiilor de două ori pe an, care a fost votată de noi, implementată câțiva ani, pe urmă a fost anulată de către actuala guvernare.

Avem mai multe inițiative în domeniul medicinei, educației. De aceea, aceste inițiative care sunt pregătite, vor fi puse pe rol în următoarele ședințe ale Parlamentului.

Vă rog, mai întâi, să ne spuneți mai multe detalii despre campania pe care o lansați, cât timp va dura și dacă o să invitați și alte partide de opoziție să vi se alăture?

Această campanie este lansată de către Partidul Socialiștilor. Va fi și așa panou, deoarece campania se lansează și este promovată de un partid care trebuie să achite inclusiv panotajul și așa mai departe. Nu exclud că vom chema și alte partide politice la acest capitol să facem un front comun. Dar, repet, eu consider că lansarea mesajelor unioniste de Maia Sandu, susținută de președintele Parlamentului, de prim-ministru și de mai mulți miniștri și deputați, a avut două scopuri.

Primul: este o campanie, este un mesaj-șantaj pentru oficialii de la Bruxelles, care nu se grăbesc, și cum am spus-o noi din start, să ne dea o perspectivă europeană clară. Nu au început negocierile referitor la aderarea Moldovei la UE. Și lucrul ăsta era clar în campania electorală de anul trecut. Noi am spus că aceasta este o pistă greșită, este o amăgeală, că dacă votați PAS, o să fim în UE. N-o să mai fim noi în UE.

De aceea, înțelegând Maia Sandu că nu au început negocierile, a lansat acest mesaj pentru a-i șantaja pe cei din UE, că noi putem să mergem și altfel. Și al doilea scop al campaniei unioniste sau al mesajelor unioniste ale Maiei Sandu a fost să dea opinia publică de pe problemele curente pe alte probleme, pe alte întrebări, pe subiecte unioniste. În speranța că subiectul unionist va fi temă de campanie națională și oamenii nu vor mai vorbi de prețuri, de tarife, de pensii, salarii, dar vor vorbi cine este pentru unire, cine nu.

Noi nu am vrut să mergem pe această pistă, de aceea mergem pe o campanie mai liniștită, nu agresivă. Pur și simplu le amintim cetățenilor Republicii Moldova ce se întâmplă și care este poziția noastră. Va fi sau nu necesară o campanie mai intensivă, vom decide în primăvară. Vom vedea ce se va întâmpla în Republica Moldova.

Cât timp va dura?

Eu cred că mai multe luni. Mai multe luni va fi această campanie.

Nu ați fixat un termen?

În funcție de ce o să se întâmple. Unii o să încerce să sărbătorească pe 27 martie ziua Unirii. Noi considerăm că ziua anexării a fost. Poate către această dată vom veni și cu alte activități. Vom vedea. Dar acum agenda noastră este pe subiectele ce interesează cetățenii: tarife, compensații, modificarea legii bugetului. Pe aceasta ne vom axa.

Domnule Dodon, în cadrul discursului pe care l-ați avut la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ați făcut un apel către liderii europeni ca să discute mai mult cu opoziția parlamentară de la Chișinău. Ați solicitat careva întrevederi cu liderii europeni și ați primit un refuz?

Atunci când am vorbit de discuții cu opoziția, nu este obligatoriu discuții doar cu noi. Eu am avut mai multe întrevederi pe platforma APCE-ului, fiind delegat din partea Parlamentului Republicii Moldova ca membru al opoziției. Nu alte scopuri am avut la APCE. Coincidență sau nu, mâine am prima întrevedere cu ambasadorul UE la Chișinău. Nu vreau să spun că asta este ca urmare a apelului, pentru că a fost fixat mai înainte.

Dar vreau să vă spun că în următoarele săptămâni, luni, deja avem fixate unele întrevederi cu unii lideri europeni, ai unor state europene. Vor fi mai multe deplasări pe filiera respectivă. Avem deja convenite unele întrevederi la Bruxelles cu deputați din Parlamentul European, înalți funcționari de acolo. De aceea, noi ne vom mișca și pe această filieră. De ce?

Nu vreau să repet discursul pe care l-am avut la Bruxelles și să-l repet și în limba de stat, că acolo a fost în altă limbă. Dar mesajul de bază este următorul: ceea ce se transmite la Bruxelles, și nu doar la Bruxelles, în capitalele europene, este total diferit de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Li se iartă tot celor din PAS, pentru că sunt de-ai lor, dar realitatea este cu totul alta. A falimentat absolut tot, și reforma justiției, și tot ceea ce ține de ce s-a apucat PAS.

Lucrul ăsta trebuie discutat, trebuie informat. Și mai multe voci lucrul ăsta îl înțeleg deja, inclusiv în capitalele europene. Discuții vor fi.

După discursul președintei Maia Sandu, dumneavoastră nu v-ați ridicat în picioare pentru a aplauda cu ceilalți prezenți în sală. Nu ați fost de acord cu mesajul pe care l-a transmis și ne este acesta?

Nu am fost de acord cu mesajul, pentru că mesajul transmis de doamna Maia Sandu a fost din nou unul geopolitic, legat de frustrări, nu știu, personale sau ale întregului partid de la guvernare, pentru că ei, în afară de Kremlin, război și Rusia, nu au alte justificări. Și eu nu înțeleg, și ei probabil nu știu ce vor face în momentul când va fi o pace în Ucraina.

De aceea, nefiind de acord cu mesajul doamnei Maia Sandu, da, eu am fost în sală, pentru că aș fi putut să nu fiu în sală. Dar, ca deputat, delegat din partea Parlamentului Republicii Moldova, eu trebuie să fiu prezent. Și nu m-am ridicat, n-am bătut din palme că nu am fost de acord cu mesajul doamnei Maia Sandu. De aceea, asta a fost poziția mea politică, care cred că a fost corectă din punct de vedere al voturilor cetățenilor care le-au dat pentru mine. Eu cred că cetățenii care m-au votat în calitate de deputat și echipa noastră ar fi apreciat negativ în cazul dacă procedam altfel.

Despre dosarul "Sacoșa" în care sunteți vizat, ați declarat anterior că îl așteptați pe Plahotniuc în instanță pentru a depune mărturii. După asta, mai mulți critici în spațiul online, lideri de opinie, de fapt au spus că vă temeți de declarațiile pe care urmează să le facă Plahotniuc.

Am menționat de mai multe ori și menționez încă o dată că cei care de fapt trebuie să fie chemați în instanța de judecată cu mărturii din partea acuzării, din partea procurorilor, este domnul Plahotniuc și domnul Iaralov, care au fost prezenți în momentul acela. Restul, că e vorba de fostul deputat, am uitat cum îi e familia, care a publicat aceste videouri... că e vorba de alți deputați, ei n-au nimic...

Reniță.

Reniță. Ei n-au nimic cu acest dosar. Și ei sunt invitați în calitate de martori. De aceea, Plahotniuc, da, trebuie să fie, trebuie să vină și să spună cum a organizat această provocare, cum a compilat acest video, care expertiza făcută de instituții de stat spune că el a fost compilat, nu este original, nu poate fi probă. De aceea, nu avem nicio problemă cu acest lucru.

Dar cunoașteți, a acceptat domnul Plahotniuc să depună mărturii?

Păi, public a spus că e gata să depună. Lasă să vină, să depună.

Dar oficial, cumva?

Nu cunosc aceste detalii, se ocupă colegii mei, avocații.

Domnule Dodon, în luna decembrie a anului trecut ați făcut un apel către primarul general Ion Ceban să faceți o coaliție privind aprobarea bugetului, dar și alegerile care vor avea loc locale, care vor avea loc în 2027. Ați primit un feedback din partea lui?

În primul rând, nu am făcut apel către pregătirea de alegeri. De alegeri, nu. Alegerile din '27 nu au fost abordate în mesajul meu către domnul primar general. De aici, de la această tribună, am venit cu un mesaj către domnul primar general, care anterior a fost promovat de către echipa Partidului Socialiștilor, să găsim limbă comună în Consiliul Municipal pentru a depăși blocajul din CMC.

Am văzut mesajul public, răspunsul domnului Ceban. L-ați văzut și dumneavoastră. El diferă puțin de mesajul pe care domnul Ceban l-a dat în această clădire, tot în luna decembrie, pentru că a fost la noi în oficiu. Dar pentru a depăși blocajul... eu știu că mâine la ora 10:00 e convocată ședința CMC-ului. Și o să vin cu un mesaj care poate va trezi și interes suplimentar. Mâine voi fi la ședința CMC-ului. Mâine vreau să merg la Primăria municipiului Chișinău.

Am convocat ședința fracțiunii, a noștri consilieri, la ora 9:00, ca să discutăm și să avem o poziție clară. Cât se poate umblat cu tras mâța de coadă? De aceea, mâine, de aceea, mâine, la ora 9:00, va avea loc ședința fracțiunii noastre în incinta Primăriei Chișinău. La 9:30, 9:45, voi ieși cu unele declarații, pentru că la 10:20 avem ședința Parlamentului, ca să reușesc. Unde voi spune care sunt poziția noastră și ce facem mai departe. Dar, repet, trebuie să depășim situația.

Trebuie votat bugetul Chișinăului, care de doi ani nu mai este cu buget și este o rușine. Nu știu dacă mai sunt autorități sau primării în Republica Moldova care activează fără buget de doi ani. Eu cred că nu sunt așa primării. De aceea, noi suntem gata să susținem bugetul. Dacă nu este gata domnul Ceban să includă propunerile noastre, elaborăm noi alt buget. Sperăm că o să fie susținut și de alți consilieri, nu doar de domnul Ceban, și o să vedem ce o să mergem mai departe.

De aceea, mâine mergem, o să fie domnul Ceban, discutăm și cu domnul Ceban. N-o să fie domnul Ceban, mâine-i ședința CMC-ului.

Puteți să aveți o discuție cu domnul Ceban privind aprobarea bugetului?

Am avut zeci de discuții. În ultimele luni, am avut zeci de discuții cu domnul Ceban. De aceea, eu cred că discuțiile care au fost neoficiale sunt suficiente, pentru că au fost discuții neoficiale. Am făcut eu declarații oficiale, a făcut domnul Ceban. Noi considerăm că noi trebuie să găsim limbă comună pentru depășirea situației din Chișinău. Și mâine voi merge eu, oficial, în primărie pentru a încerca să găsim o soluție. O să-l sun pe domnul Ceban, dacă se uită acuma, domnul Ivan Vasilevici, eu o să-l sun și o să-i propun mâine dacă este pe loc să intru la primar. Logic, întâi intru la primar, vedem care este poziția lui, îi spun care e poziția noastră și mergem mai departe.

Să înțelegem că până acum nu ați avut o discuție cu domnul Ceban în urma propunerii? De ce ați propus să semnați acordul ăsta pentru a debloca?

Noi am propus două soluții pentru Chișinău.

Le-ați discutat cu domnul Ceban?

Le-am discutat cu domnul Ceban, și prima soluție, și a doua soluție.

Așa, și care sunt rezultatele?

Mâine o să vedem care este răspunsul.

Eu vă mulțumesc, o zi bună și îmbrăcați-vă bine pentru că e frig afară. E frig afară și noi tot timpul ne bucuram să fie o iarnă geroasă. În sfârșit, ne aducem aminte de copilărie. Dar cu tarifele astea ale Maiei Sandu, care spunea că 4 lei e mult... Eu nu știu cum o să plătim noi și cum o să ieșim din iarnă. De aceea trebuie să ajutăm oamenii. Vă mulțumesc, o zi bună! O săptămână ușoară