--- title: "Conferința de presă organizată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind unele modificări la examenul național de bacalaureat" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110697/Conferinta-de-presa-organizata-de-Ministerul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova-privind-unele-modificari-la-examenul-national-de-bacalaurea event_date: 2026-02-03T12:30:00+00:00 location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 937 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110697 publisher: Privesc.Eu --- # Conferința de presă organizată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind unele modificări la examenul național de bacalaureat ## Comunicat de presă ## Modificări importante la examenul de bacalaureat 2026: teste ajustate și evaluatori certificați la standarde internaționale **Chișinău, 3 februarie 2026** – Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a anunțat astăzi o serie de modificări esențiale pentru sesiunea de examene 2026, care vizează atât structura testelor de bacalaureat, cât și procesul de selecție a evaluatorilor. Măsurile vin în urma unui amplu exercițiu pilot desfășurat în toamna anului trecut, menit să asigure corectitudinea, imparțialitatea și transparența procesului de evaluare națională. Deciziile au fost fundamentate pe rezultatele unui experiment inedit desfășurat la data de 29 noiembrie 2025, la care au participat peste 1.000 de profesori din întreaga țară. Aceștia au acceptat provocarea de a participa la o simulare a examenelor în calitate de elevi, rezolvând teste similare cu cele pe care le susțin absolvenții. Scopul exercițiului a fost ca profesorii să înțeleagă direct dificultățile și presiunea timpului cu care se confruntă elevii, având un „rol dublu” – de candidati și de evaluatori. În urma analizei datelor și a feedback-ului oferit de cadrele didactice, Ministerul a operat ajustări concrete pentru a permite o mai bună gestionare a timpului de către elevi, menținând totodată gradul de complexitate al testelor. Printre cele mai notabile schimbări pentru sesiunea de bacalaureat 2026 se numără reducerea numărului de itemi la disciplinele cheie: * **Limba și literatura română (profil real):** Numărul de itemi a fost redus de la 12 la 10. * **Limba și literatura română (profil umanist):** Numărul de itemi a fost redus de la 15 la 12. * **Geografie:** Numărul de itemi a scăzut de la 15 la 14. * **Limba și literatura rusă:** La Subiectul A, numărul de itemi a fost redus de la 8 la 6. * **Pregătire sportivă:** Testul va conține 14 itemi în loc de 15. De asemenea, au fost aduse clarificări și simplificări la alte materii. La Istoria românilor și universală, subiectul 4 se va limita la o singură sursă istorică, față de structura anterioară, iar la Limba străină a fost ajustat volumul de cuvinte și s-a creat o corelare explicită în barem între volum, punctaj și erori, oferind o predictibilitate mai mare. Modificări de claritate au fost operate și la disciplinele Chimie și Fizică. „Atunci când vorbim despre examenele naționale de absolvire, vorbim despre corectitudine, despre imparțialitate, despre transparență și despre profesionalism. Societatea așteaptă de la noi ca unitatea de măsură aplicată în procesul de evaluare să fie univocă pentru toate testele antrenate în acest proces complex. În mod evident învățăm lecții și analizăm detaliat toate datele și rezultatele din sesiunile anterioare”, a declarat un oficial din cadrul Ministerului Educației și Cercetării în cadrul conferinței de presă. Pe lângă ajustarea testelor, Ministerul pune un accent major pe profesionalizarea corpului de evaluatori. În baza exercițiului din noiembrie, au fost constituite 34 de grupe de formare, ghidate de 35 de experți naționali. Scopul final este obținerea „Certificatului de Evaluator Național”, un document care nu reprezintă doar o diplomă, ci o „garanție a calității”. Cei mai buni dintre acești profesori vor constitui nucleul Comisiilor Republicane de Evaluare, asigurând un proces echitabil pentru toți elevii. Ministerul a anunțat și calendarul imediat al simulărilor pentru elevi. În perioada 16-18 februarie va avea loc o testare pe eșantion reprezentativ, iar pretestările republicane sunt programate pentru 24 februarie (matematică) și 26 februarie (limba și literatura română pentru alolingvi). Pentru cadrele didactice care nu au reușit să participe la sesiunea din toamnă, Ministerul va lansa un nou apel de înscriere pentru un exercițiu similar ce va avea loc în luna martie 2026, formularele urmând a fi distribuite prin direcțiile raionale de învățământ săptămâna viitoare. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 2, "reason": "Discursul, deși formal, conține elemente de optimism cu privire la îmbunătățirea sistemului de evaluare și exprimă o recunoștință clară față de profesori pentru implicarea lor. Tonul general nu este euforic, ci mai degrabă reflectă o satisfacție profesională față de progresul realizat.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie directă sau indirectă de fericire. Tonul este profesional și serios, concentrat pe aspecte administrative și metodologice." }, { "name": "Optimism", "grade": 3, "reason": "Vorbitoarea exprimă o viziune pozitivă asupra viitorului evaluărilor, subliniind că noile măsuri vor asigura un proces „echitabil și de înaltă calitate pentru toți elevii”. Acest lucru denotă încredere în succesul reformelor propuse." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 4, "reason": "Recunoștința este exprimată explicit și repetat față de profesori: „aș vrea să le mulțumesc la toți profesorii” și „pe această cale, vă mulțumim enorm”. Acest sentiment este unul dintre cele mai proeminente din discurs." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este măsurat și formal, lipsit de entuziasm. Prezentarea este factuală și se concentrează pe transmiterea de informații clare, nu pe stârnirea emoțiilor." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de dragoste nu este relevant sau prezent în contextul acestei conferințe de presă." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține manifestări de bucurie. Contextul este unul formal, iar subiectul este tratat cu seriozitate." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 2, "reason": "Există un sentiment de satisfacție profesională legat de succesul exercițiului de evaluare cu profesorii, care „ne-a oferit o perspectivă directă” și a constituit o „bază de plecare pentru cursurile de formare”." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de umor sau amuzament. Discursul este în întregime serios și profesional." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de emoții negative. Prezentarea se concentrează pe soluții, îmbunătățiri și pași pozitivi, evitând orice limbaj care ar putea sugera furie, tristețe sau frustrare.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de tristețe în discurs." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm, controlat și colaborativ, fără nicio manifestare de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Vorbitoarea prezintă planurile cu încredere și siguranță, fără a exprima frică sau incertitudine." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în discurs." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Discursul se axează pe acțiuni constructive și soluții, nu pe exprimarea frustrării față de eventualele probleme anterioare." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Prezentarea este structurată și clară, denotând control și planificare, nu anxietate." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă nicio dezamăgire; dimpotrivă, accentul este pus pe rezultatele pozitive și pe viitoarele îmbunătățiri." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de gelozie este complet inadecvat contextului și absent din discurs." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Discursul este în esență unul neutru și informativ, specific unei conferințe de presă. Scopul principal este de a comunica date, decizii și planuri într-o manieră obiectivă. Totuși, are și o puternică componentă persuasivă, menită să justifice și să legitimeze schimbările.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este obiectiv și detașat emoțional. Vorbitoarea prezintă fapte, date (ex. punctaje medii, număr de itemi) și proceduri într-un mod neutru și profesional." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este conceput pentru a informa publicul despre modificările la examenul de bacalaureat. Se oferă detalii specifice despre discipline, structura testelor, date și proceduri de înscriere." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Componenta interogativă apare doar la final, în secțiunea de Q&A, unde jurnaliștii adresează întrebări („Aș vrea să întreb dacă...”). Discursul principal nu este interogativ." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Discursul conține elemente instructive, ghidând profesorii cu privire la pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a se înscrie la exercițiul de evaluare: „Îl vor solicita de la directorul instituției...”." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Vorbitoarea folosește o structură narativă pentru a explica procesul: descrie contextul inițial, exercițiul desfășurat în toamnă, analiza datelor și deciziile luate ca urmare a acestui proces." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Discursul încearcă să convingă audiența de beneficiile și corectitudinea schimbărilor, argumentând că acestea sunt rezultatul colaborării cu profesorii și se bazează pe date concrete pentru a asigura „un proces de evaluare echitabil”." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Atitudinea socială manifestată este extrem de politicoasă, respectuoasă și diplomatică, conform rigorilor unei comunicări oficiale. Vorbitoarea menține un ton profesional pe tot parcursul discursului și în interacțiunea cu presa.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este evidentă prin formulele de adresare („Stimați reprezentanți”, „stimați profesori”) și prin tonul calm și respectuos folosit pe parcursul întregii prezentări." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun element de grosolănie. Comunicarea este formală și civilizată." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul este manifestat constant față de toate părțile implicate: profesori (numiți „cei mai buni”, „merituoși”), elevi (ale căror nevoi sunt luate în considerare) și societate (ale cărei așteptări sunt recunoscute)." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Tonul este non-conflictual și colaborativ, lipsit de orice formă de agresivitate." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Discursul este direct și sincer, fără nicio urmă de sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și subiectul serios exclud prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există ironie în discurs. Toate afirmațiile sunt făcute cu seriozitate." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Vorbitoarea folosește un limbaj diplomatic, prezentând schimbările ca pe o evoluție naturală și o îmbunătățire bazată pe colaborare („rezultatul direct al colaborării cu dumneavoastră”), pentru a asigura o recepție pozitivă." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează direct probleme sociale fundamentale din domeniul educației, precum justiția socială, echitatea și incluziunea. Întreaga prezentare este o pledoarie (advocacy) pentru un sistem de evaluare mai corect, care să ofere șanse egale tuturor elevilor, inclusiv celor din grupuri minoritare.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul este atent selectat pentru a fi neutru și incluziv, de exemplu prin menționarea explicită a elevilor care „învață în limbile minorităților naționale”, reflectând o abordare conformă cu normele de corectitudine politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 4, "reason": "Principiul inclusivității este central, subliniindu-se obiectivul de a oferi „șanse egale” și un proces corect „pentru toți elevii”. Măsurile specifice pentru elevii alolingvi demonstrează aplicarea practică a acestui principiu." }, { "name": "Diversitate", "grade": 3, "reason": "Diversitatea lingvistică a elevilor este recunoscută și adresată prin includerea în analiză și în planificarea examenelor a disciplinelor pentru minoritățile naționale (ex. limba rusă, limba română pentru alolingvi)." }, { "name": "Discriminare", "grade": 2, "reason": "Discursul nu conține elemente discriminatorii; dimpotrivă, tema centrală este combaterea potențialei discriminări în evaluare prin standardizare și obiectivitate, pentru a asigura că nota nu depinde de evaluator." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Vorbitoarea pledează activ pentru un nou model de evaluare, bazat pe profesionalism, transparență și standarde internaționale. Întregul discurs este un argument în favoarea acestor schimbări și a beneficiilor lor." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Tema justiției sociale este fundamentală, fiind exprimată prin efortul de a crea un sistem de evaluare „echitabil”, în care fiecare elev este evaluat obiectiv, iar nota reflectă competențele reale, nu factori subiectivi." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Prin luarea în considerare a specificului lingvistic și cultural al elevilor din minoritățile naționale și adaptarea examenelor pentru aceștia, discursul demonstrează un nivel ridicat de sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este extrem de profesional și se concentrează pe sarcini specifice. Este o conferință de presă oficială care anunță schimbări concrete, bazate pe date și colaborare, în sistemul de examinare. Tonul este formal, iar structura este logică, reflectând o abordare orientată spre rezultate.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Vorbitoarea menține un ton formal și un limbaj precis pe tot parcursul conferinței. Încă de la început, stabilește un cadru profesional prin menționarea principiilor de „corectitudine, imparțialitate, transparență și profesionalism”, care ghidează întregul proces." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Prezentarea detaliată a procesului de analiză, a practicilor internaționale adoptate și a modificărilor specifice pentru fiecare disciplină demonstrează o cunoaștere aprofundată a sistemului de evaluare. Vorbitoarea arată expertiză în domeniul educațional." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Ministerul este prezentat ca un agent proactiv al schimbării, care inițiază și conduce un proces complex de reformă („Am inițiat un exercițiu...”, „Am decis să organizăm...”). Abordarea de a ghida sistemul educațional spre standarde mai înalte prin acțiuni concrete denotă un lideriat clar." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Colaborarea este un pilon central al discursului. Vorbitoarea mulțumește în mod repetat profesorilor („vă mulțumim enorm”) și subliniază că schimbările sunt „rezultatul direct al colaborării”. Întreaga inițiativă este prezentată ca un efort comun, consolidând ideea de parteneriat." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Discursul identifică o problemă clară (nevoia de evaluare obiectivă) și prezintă o soluție structurată în mai mulți pași: exercițiu de diagnostic, analiză de date, formare profesională și ajustări concrete ale examenelor. Aceasta este o demonstrație clasică de abordare strategică a rezolvării problemelor." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Deciziile prezentate sunt justificate în mod transparent, bazându-se pe datele colectate și pe feedbackul profesorilor și experților („S-a decis de a fi operate unele ajustări concrete...”). Procesul decizional este descris ca fiind rațional și bine fundamentat, nu arbitrar." }, { "name": "Inovație", "grade": 4, "reason": "Inițiativa este descrisă ca fiind o premieră pentru Republica Moldova, în special exercițiul de selecție și formare a unui corp de evaluatori naționali certificați. Alinierea la „practici internaționale” și crearea acestui nou sistem reprezintă pași inovatori în contextul educațional local." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 3, "reason": "Deși discursul se concentrează pe îmbunătățirea sistemului, un aspect important este dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Cursurile de formare și certificarea ca „evaluator național” sunt elemente clare care vizează creșterea competențelor profesorilor.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 4, "reason": "Întregul discurs este construit în jurul ideii de îmbunătățire („Pentru a îmbunătăți acest proces...”). Aceasta se aplică atât sistemului de examinare în ansamblu, cât și competențelor individuale ale profesorilor, care beneficiază de cursuri de formare specializate." }, { "name": "Motivație", "grade": 3, "reason": "Vorbitoarea încurajează implicarea profesorilor, prezentând participarea ca o oportunitate de contribuție la un sistem mai bun și de obținere a recunoașterii profesionale. Faptul că peste 1000 de profesori au participat voluntar indică o motivație intrinsecă pe care ministerul o valorifică." }, { "name": "Inspirație", "grade": 1, "reason": "Discursul este mai degrabă informativ și procedural decât inspirațional. Se concentrează pe prezentarea de fapte și acțiuni concrete, fără a folosi un limbaj emoțional menit să inspire o viziune grandioasă." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența nu este o temă abordată. Discursul se axează pe îmbunătățirea proactivă, nu pe depășirea unei crize sau a unui eșec major." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Acest concept nu este relevant pentru conținutul discursului, care se concentrează pe procese externe, administrative și pedagogice." }, { "name": "Reflecție", "grade": 4, "reason": "Reflecția este un element cheie al procesului descris. Ministerul reflectează asupra datelor din sesiunile anterioare, iar profesorii sunt puși în situația de a reflecta asupra procesului de evaluare. Schimbările propuse sunt rezultatul acestei reflecții colective." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 4, "reason": "Cursurile de formare și certificatul de „evaluator național” sunt instrumente directe pentru dezvoltarea profesională a profesorilor. Discursul subliniază acest beneficiu ca o componentă importantă a inițiativei." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "Dimensiunea etică este fundamentală pentru întregul discurs. Toate acțiunile prezentate sunt justificate prin nevoia de a asigura un proces de evaluare corect, transparent și integru, subliniind angajamentul ministerului față de aceste valori.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Vorbitoarea prezintă procesul într-un mod transparent, explicând motivele schimbărilor și modul în care au fost colectate datele. Scopul final este asigurarea unei evaluări oneste a cunoștințelor elevilor." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Cuvântul „integritate” este folosit explicit, iar întregul sistem de formare și certificare este conceput pentru a consolida integritatea procesului de evaluare. Se dorește crearea unui sistem robust și demn de încredere." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Ministerul își asumă responsabilitatea de a îmbunătăți sistemul de examinare. Discursul comunică un sentiment de datorie față de elevi și societate pentru a oferi un cadru de evaluare echitabil." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 1, "reason": "Discursul nu explorează dileme etice complexe, ci prezintă soluții la o problemă etică existentă (subiectivitatea în evaluare). Accentul este pe soluționare, nu pe dezbatere." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Discursul promovează judecata morală conform căreia un sistem de evaluare obiectiv și transparent este esențial și corect. Schimbările sunt încadrate ca fiind benefice din punct de vedere moral pentru toți participanții la procesul educațional." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Corectitudinea este conceptul etic cel mai proeminent, menționat de la început până la sfârșit. Obiectivul final al tuturor măsurilor este de a asigura „șanse egale” pentru fiecare elev, ceea ce subliniază importanța capitală a acestui principiu." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Un scop major al inițiativei este creșterea încrederii în rezultatele examenelor. Certificatul de evaluator este descris ca o „garanție a calității”, menită să construiască încrederea publicului în competența și obiectivitatea evaluatorilor." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de adecvat pentru contextul unei conferințe de presă a unui minister: formal, structurat, clar și direct. Informațiile sunt prezentate logic și coerent, facilitând înțelegerea de către publicul larg.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Vorbitoarea comunică informațiile într-un mod direct și la obiect, fără ocolișuri. Anunțurile privind modificările sunt clare și specifice, de exemplu: „numărul de itemi se modifică de la 12 la 10”." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Stilul este copleșitor de direct. Nu există aproape deloc subtext, aluzii sau comunicare indirectă. Mesajul este explicit." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Discursul este caracterizat de o claritate excepțională. Argumentația este logică, iar fiecare modificare este explicată în detaliu, cu o justificare clară, pentru a asigura o înțelegere corectă și completă." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Vorbitoarea evită în mod activ orice ambiguitate. Detaliile precise despre numărul de itemi și natura ajustărilor sunt menite să elimine orice potențială confuzie." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Deși prezentarea este detaliată, fiecare punct este abordat concis și eficient. Vorbitoarea nu divaghează, ci se concentrează pe transmiterea informațiilor esențiale într-un mod structurat." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Fiecare punct important este elaborat cu atenție, oferind context, raționament și exemple specifice. Discursul dezvoltă în profunzime tema centrală a reformei examenelor." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, corespunzător unui eveniment oficial. Se folosesc formule de adresare formale („Stimați reprezentanți...”) și un limbaj tehnic, profesional." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate. Tonul, limbajul și atitudinea sunt strict profesionale pe tot parcursul conferinței, inclusiv în sesiunea de întrebări și răspunsuri." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 4, "reason": "Discursul este profund ancorat în contextul specific al sistemului educațional din Republica Moldova. Se referă la instituții, examene și realități lingvistice specifice țării, cum ar fi examenele pentru vorbitorii de limbă rusă sau pentru minoritățile naționale.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Evenimentul în sine, o conferință de presă formală a unui minister, reflectă o normă culturală de comunicare oficială. De asemenea, accentul pe examenele naționale centralizate este o caracteristică a culturii educaționale din regiune." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Se menționează că profesorii au venit la Chișinău din toată țara, ceea ce implică o acoperire națională, dar discursul nu analizează sau nu se concentrează pe diferențele regionale specifice din cadrul sistemului educațional." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Discursul se concentrează pe modernizare și aliniere la standarde noi, nu pe păstrarea tradițiilor. Se menționează revenirea la o „structură precedentă”, dar ca o decizie pragmatică, nu din respect pentru tradiție." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Tema nu este relevantă pentru conținutul specific al discursului." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 4, "reason": "Discursul abordează în mod explicit diversitatea lingvistică și culturală a țării, menționând examenele specifice pentru elevii care învață în limbile minorităților naționale și testele separate pentru limba română și limba rusă. Acest lucru denotă o abordare incluzivă." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Patrimoniul cultural nu este o temă abordată în acest discurs axat pe aspecte tehnice și administrative ale educației." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există un sentiment subtil de mândrie în legătură cu eforturile țării de a se alinia la „standarde internaționale”, dar accentul principal este pe competență și îmbunătățire, nu pe un discurs naționalist." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală a discursului este de a informa publicul și actorii din educație despre modificările aduse examenului de bacalaureat și de a justifica aceste schimbări ca fiind necesare și benefice. Comunicarea este transparentă și constructivă, având ca scop creșterea încrederii în sistem.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursul se bazează pe argumente logice și date, nu pe tactici de manipulare emoțională. Prezentarea este rațională și transparentă, fără a sugera agende ascunse." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 1, "reason": "Deși vorbitoarea reprezintă o instituție guvernamentală, mesajul este prezentat ca fiind în beneficiul întregului sistem educațional și al tuturor elevilor, evitând un discurs partizan sau ideologic." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa, Ministerul Educației, este autoritatea oficială în domeniu. Credibilitatea este consolidată prin prezentarea unui proces bine documentat, bazat pe date și colaborare, ceea ce face informațiile foarte credibile." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția declarată și aparentă este de a îmbunătăți calitatea, obiectivitatea și corectitudinea examenelor naționale. Motivul este de a asigura o evaluare justă pentru elevi și de a consolida încrederea publică în sistemul de învățământ." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Vorbitoarea depune un efort vizibil pentru a fi precisă și a evita interpretările greșite, oferind detalii specifice și explicații clare. Intenția este de a preveni, nu de a crea confuzie." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discursul este strict axat pe politici educaționale interne. Menționarea „standardelor internaționale” se referă la bune practici pedagogice, fără nicio conotație geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Peste 1.000 de profesori au susținut un examen simulat pentru a deveni evaluatori naționali Ministerul Educației și Cercetării a lansat o inițiativă fără precedent în Republica Moldova, menită să reformeze procesul de selecție a cadrelor didactice pentru comisiile republicane de evaluare a examenelor naționale. În toamna anului 2025, peste 1.000 de profesori din întreaga țară au participat voluntar la un exercițiu complex, conceput pentru a alinia standardele naționale de evaluare la cele internaționale. Evenimentul, desfășurat pe 29 noiembrie 2025 la Chișinău, a avut un dublu rol. În primul rând, profesorii participanți au fost puși în postura elevilor, fiind nevoiți să rezolve un test de examen similar celor de la absolvire. Această abordare le-a oferit o perspectivă directă asupra provocărilor cu care se confruntă candidații, a presiunii timpului și a complexității sarcinilor. În al doilea rând, cadrele didactice au avut de evaluat trei lucrări scrise, cu diferite grade de dificultate, conform baremelor oficiale. Astfel, au îndeplinit simultan rolul de elev și de evaluator, o experiență menită să le testeze atât cunoștințele de specialitate, cât și competențele de evaluare obiectivă. Potrivit reprezentanților ministerului, scopul principal al acestui demers este de a asigura corectitudine, imparțialitate, transparență și profesionalism în cadrul sesiunilor de examene. Selecția profesorilor pentru comisiile de evaluare nu se va mai baza doar pe criterii formale, ci și pe o demonstrare practică a abilităților. Cei mai buni și merituoși profesori, care au obținut rezultate remarcabile în cadrul acestui exercițiu, vor forma nucleul comisiilor republicane de evaluare. Această practică, preluată la nivel internațional, urmărește să garanteze că nota obținută de un elev corespunde fidel competențelor acumulate pe parcursul anilor de studiu. Prin acest filtru riguros, ministerul dorește să consolideze încrederea publică în sistemul de examene și să se asigure că procesul de evaluare este echitabil și de înaltă calitate pentru toți candidații, indiferent de cine este evaluatorul. Datele colectate în urma exercițiului au constituit, de asemenea, baza pentru cursurile de formare ulterioare, destinate perfecționării continue a evaluatorilor. ### Examenul de Bacalaureat 2026: Ministerul Educației anunță modificări la mai multe discipline Ministerul Educației și Cercetării a anunțat o serie de ajustări la testele pentru examenul național de bacalaureat, sesiunea 2026. Modificările, care vizează mai multe discipline, sunt rezultatul direct al analizei datelor și al sugestiilor primite de la peste 1.000 de profesori în urma unui exercițiu de evaluare desfășurat în toamna anului precedent. Principalele schimbări sunt structurate pe două dimensiuni: reducerea numărului de itemi și operarea unor clarificări de conținut. Scopul acestor ajustări este de a oferi elevilor o mai bună gestionare a timpului alocat și de a asigura o mai mare claritate și relevanță a sarcinilor. **Reducerea numărului de itemi:** * **Limba și literatura română (profil real):** Numărul de itemi va fi redus de la 12 la 10. * **Limba și literatura română (profil umanist, arte, sport):** Se va trece de la 15 la 12 itemi. * **Geografie:** Testul va conține 14 itemi, în loc de 15. * **Limba și literatura rusă:** La subiectul A, numărul de itemi va scădea de la 8 la 6. * **Pregătirea sportivă:** Numărul de itemi va fi redus de la 15 la 14. **Clarificări și ajustări de conținut:** * **Istoria românilor și universală:** La subiectul IV, numărul de surse istorice va fi limitat la una singură, iar pentru subiectul II se va reveni la o structură anterioară, considerată mai eficientă. * **Chimie:** Problemele de calcul vor avea o valoare aplicativă sporită, cu cerințe ce vizează analiza și interpretarea rezultatelor în contexte din viața cotidiană. * **Fizică:** Pentru a facilita rezolvarea, în textul problemelor vor fi incluse mai multe desene și scheme. * **Limba străină:** A fost ajustat volumul de cuvinte solicitat și s-a creat o corelare explicită în barem între volum, punctaj și erori, oferind astfel o mai mare predictibilitate atât pentru elev, cât și pentru evaluator. Reprezentanții ministerului subliniază că aceste modificări nu diminuează gradul de complexitate al examenului, ci urmăresc să optimizeze structura testelor pentru o evaluare mai calitativă a competențelor elevilor. Toate ajustările vor fi implementate începând cu sesiunea de bacalaureat din anul 2026. ### Noi oportunități pentru profesori și pre-testări pentru elevi în lunile februarie și martie Ministerul Educației și Cercetării continuă demersurile de perfecționare a sistemului național de evaluare, anunțând un calendar de activități pentru lunile februarie și martie 2026. Acțiunile vizează atât cadrele didactice, cât și elevii, și fac parte dintr-o strategie amplă de a crește calitatea și echitatea examenelor naționale. Ca urmare a interesului sporit manifestat de profesori, ministerul va organiza în luna martie o a doua sesiune a exercițiului de selecție a evaluatorilor naționali. Aceasta oferă o nouă șansă cadrelor didactice care, din diverse motive, nu au putut participa la sesiunea din noiembrie 2025. Formularele de înscriere vor fi expediate către direcțiile raionale și municipale de învățământ, iar profesorii interesați sunt îndemnați să se înscrie pentru a contribui la consolidarea corpului de evaluatori profesioniști. În paralel, luna februarie va fi dedicată evaluării și testării elevilor. În perioada 16-18 februarie, se va desfășura o testare pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Rezultatele și, mai ales, notele informative cu sugestii și recomandări primite de la profesori în urma acestei testări, vor fi analizate cu atenție pentru a îmbunătăți materialele de examen. De asemenea, sunt planificate două pre-testări republicane pentru elevii claselor a IX-a, menite să identifice din timp nivelul de pregătire și să ofere suport remedial. Prima pre-testare, la matematică, va avea loc pe 24 februarie. A doua, la limba și literatura română pentru elevii din școlile cu predare în limbile minorităților naționale, este programată pentru 26 februarie. În urma rezultatelor obținute la aceste evaluări, vor fi selectați elevii care vor fi incluși într-un program remedial special, conceput pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească performanțele școlare. Toate aceste inițiative, de la formarea continuă a profesorilor la testarea periodică a elevilor, reflectă angajamentul ministerului de a asigura un proces educațional transparent și eficient, centrat pe oferirea de șanse egale fiecărui elev. ## Transcriere Putem începe, da? Bine. Stimați reprezentanți ai mass-media, stimați profesori, bună ziua. Atunci când vorbim despre examenele naționale de absolvire, vorbim despre corectitudine, despre imparțialitate, despre transparență și despre profesionalism. Unul din elementele importante într-o sesiune de examene este actul de evaluare. Elevii așteaptă de la noi ca testul sau testele scrise de el sau ea să fie evaluate de cei mai buni profesori, de cei mai merituoși profesori, în așa fel ca nota obținută să corespundă cu competențele acumulate pe parcursul studiilor. Societatea așteaptă de la noi ca unitatea de măsură aplicată în procesul de evaluare să fie univocă pentru toate testele antrenate în acest proces complex. În mod evident că învățăm lecții. În mod evident, analizăm detaliat toate datele și toate rezultatele din sesiunile anterioare. Pentru a îmbunătăți acest proces, foarte complex, am preluat practici internaționale. Putem aici afirma că Republica Moldova se aliniază la standarde internaționale de selectare a profesorilor care vor activa în comisiile republicane de evaluare. În premieră pentru Republica Moldova, am inițiat un exercițiu de selectare a profesorilor care vor face parte din aceste comisii republicane de evaluare și am lansat această inițiativă în toamna anului 2025. În context, aș vrea să le mulțumesc tuturor profesorilor care au dat curs invitației noastre și au participat la acest exercițiu. La data de 29 noiembrie 2025, au venit la Chișinău peste 1.000 de profesori care au acceptat această provocare și, credeți-mă, a fost o mare provocare pentru dumnealor. Au participat în mod voluntar și au venit la Chișinău nu să monitorizeze un examen național, ci ei înșiși să treacă prin experiența unui elev la un examen național. Profesorii au avut de rezolvat un test de examen, un test similar celui pe care îl rezolvă elevii în sesiunea de examen, și au evaluat trei teste scrise, conform normativelor din hotărârea de Guvern, testele fiind cu diferit grad de dificultate. Deci, profesorii au avut un rol dublu: au avut rolul de elev și au avut rolul de evaluator. Acest exercițiu ne-a oferit o perspectivă directă asupra modului în care instrumentele noastre de evaluare sunt percepute și aplicate în practică. În acest exercițiu a fost acoperit un spectru larg de discipline. Pentru examenele naționale de absolvire a gimnaziului au fost incluse toate disciplinele de examen. Vorbim aici despre matematică, despre istoria românilor și universală, limba și literatura română, limba și literatura română pentru elevii care învață în limbile minorităților naționale și limba și literatura rusă. Pentru examenul de bacalaureat, am inclus șase discipline: istoria românilor și universală, limba și literatura română, limba și literatura română pentru elevii care învață în limbile minorităților naționale, limba și literatura rusă, limba engleză și limba franceză. Selecția a fost una strategică, vizând disciplinele cu cel mai mare impact și cu cele mai complexe bareme de corectare. Ne-am asigurat că acoperim nevoile reale ale evaluărilor naționale. În următoarele două slide-uri prezentăm punctajul mediu obținut la testul rezolvat sau testul scris pentru disciplinele de la examenul, în acest slide, de bacalaureat. Aici menționăm că punctajul maxim pentru testul de bacalaureat este de 100 de puncte. În următorul slide sunt disciplinele din cadrul examenelor naționale de absolvire a gimnaziului și punctajul mediu obținut pentru fiecare dintre acestea. Aici menționăm că punctajul maximum este de 50 de puncte. Aceste date nu reprezintă doar niște cifre, dar au constituit o bază de plecare pentru cursurile de formare. După cum spuneam, nu ne-am oprit la un simplu exercițiu. El a fost un punct de pornire. Am analizat datele obținute și, împreună cu experții în evaluare, am elaborat un suport de curs pentru formare pe dimensiunea evaluare. Am invitat toți profesorii care au participat la exercițiul din noiembrie la aceste cursuri. Au fost constituite 34 de grupe, dintre care 22 de grupe pentru examenul de gimnaziu și 12 grupe pentru examenul de bacalaureat. Aceste grupe sunt ghidate de 35 de experți naționali, iar accentul în aceste formări este pus pe echilibrul dintre teorie și practică, aplicarea unitară a baremelor și motivarea, descrierea punctajelor pentru fiecare item sau sarcină. Se discută testele evaluate și acordarea corectă a punctajului. Scopul acestor cursuri este ca nota și punctajul obținut de elev să fie unul obiectiv, indiferent de cine este evaluatorul. Miza, în mod evident, a acestui exercițiu foarte, foarte complex este obținerea certificatului — certificat de evaluator național. La finalizarea cu succes a cursurilor, profesorii pot obține un certificat cu titulatura "evaluator național". Vor fi luate în considerație rezultatele obținute la exercițiul din toamnă, dar și activitatea din timpul cursurilor de formare. Aici aș menționa că acest certificat nu este doar o diplomă, dar o garanție a calității. Cei mai buni dintre acești profesori vor constitui nucleul comisiilor republicane de evaluare și ne vom asigura de un proces de evaluare echitabil și de înaltă calitate pentru toți elevii. Datorită interesului și solicitărilor care au parvenit de la profesori, dar și o bună parte din ei care nu au reușit să se înscrie din varii motive la exercițiul care a fost realizat în toamna 2025, am decis să organizăm un exercițiu repetat în luna martie. Vom expedia formularul de înscriere către direcțiile raionale municipale și îndemnăm toți profesorii care sunt interesați și doresc să participe în acest exercițiu să completeze formularul respectiv. Îl vor solicita de la directorul instituției de învățământ, aceștia îl vor primi de la direcțiile raionale, după cum spuneam, săptămâna viitoare o să-l remitem către dumnealor. Cea mai importantă valoare a acestui exercițiu despre care am menționat până acum a fost vocea profesorilor. Am ascultat sugestiile dânșilor, recomandările lor, dar am și analizat foarte detaliat datele obținute cu grupurile de experți. Urmarea acestor sugestii, recomandări și analize de date, s-a decis să fie operate unele ajustări concrete la unele teste de examen din cadrul examenului de bacalaureat pentru sesiunea 2026. Vorbim aici de două dimensiuni: modificarea numărului de itemi și operarea unor ajustări sau clarificări. Prima dimensiune: a fost redus numărul de itemi la anumite discipline pentru a permite elevului o gestionare mai bună a timpului alocat pentru rezolvarea testului, și anume: la proba de examen la limba și literatura română, profil real, numărul de itemi se modifică de la 12 la 10 itemi. La limba și literatura română, profil umanist, arte, sport, numărul de itemi se modifică de la 15 la 12. La geografie, numărul de itemi se modifică de la 15 la 14 itemi. La limba și literatura rusă, la subiectul A, se va modifica numărul de itemi de la 8 la 6. La pregătirea sportivă, numărul de itemi se modifică de la 15 la 14. Această ajustare vine să ofere elevului mai mult timp pentru reflecție și redactare calitativă, totodată, menținându-se același grad de complexitate a testului. Dimensiunea a doua ține de clarificări. La istoria românilor și universală, la subiectul patru, numărul de surse istorice se va limita la una singură. Se va reveni la structura precedentă a subiectului doi, care s-a dovedit anterior mai eficientă pentru evaluarea competențelor elevilor. La chimie, se va extinde valoarea aplicativă a problemelor de calcul prin cerințe care vizează analiza și interpretarea rezultatelor obținute în raport cu anumiți parametri din activitatea cotidiană. La fizică, se vor include mai multe desene în textul problemei pentru a facilita rezolvarea acesteia. La limba străină, a fost ajustat volumul de cuvinte. A fost creată o corelare explicită în barem între volum, punctaj și erori, oferind astfel o mai mare predictibilitate atât pentru elev, cât și pentru evaluator. Toate aceste ajustări sunt rezultatul direct al colaborării cu dumneavoastră, stimați profesori, și pe această cale vă mulțumim enorm. Tot aici aș vrea să menționez unele activități care vor fi organizate și desfășurate în luna februarie. În luna februarie, în perioada 16-18 februarie, va fi desfășurată testarea pe eșantion reprezentativ. Și aici vor fi foarte valoroase acele note informative cu sugestii și recomandări pe care le primim de la profesori. Totodată, ne interesează și rezultatele obținute de elevi la această testare pe eșantion reprezentativ. Vom transmite grupurilor de elaborare toată informația primită din teritoriu pentru a fi analizată atent și pentru a îmbunătăți materialele de examen. Tot în luna februarie avem planificate două pretestări republicane, la matematică pe data de 24 februarie și la limba și literatura română pentru elevii din clasa a IX-a care învață în limbile minorităților naționale pe data de 26 februarie. Urmarea acestor pretestări vor fi selectați elevii care vor fi incluși în programul remedial. Și nu în ultimul rând, aș vrea să menționez că testele de examen pentru sesiunea 2026 sunt elaborate în corespondență cu actele normative în vigoare, și aici mă refer la curriculumul național și la programa de examen. De asemenea, și pentru sesiunea de examene 2026, vom menține rigorile de corectitudine, transparență, integritate și vom lucra în continuare pentru a oferi fiecărui elev șanse egale într-o sesiune de examen. Vă mulțumesc. Bună ziua. Aș vrea să întreb dacă noile schimbări care vor fi la bacul din vară, vor fi aplicate și pentru pre-bac? Da. Noi primul exercițiu de acest fel îl vom avea la testarea pe eșantion, deci prima testare va fi acum, în luna februarie. Ulterior, cum ziceam, vor fi analizate acele note informative, vom auzi iarăși vocea profesorilor, dar și rezultatele obținute de elevi, și pentru exercițiul de pretestare, care de regulă se întâmplă la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, vor fi prezentate teste deja cu aceste ajustări. Și am nevoie de o concretizare. Ați vorbit că o parte din profesori vor participa la testele de bac. Vreau să știu dacă aceștia 1000 de profesori, ei vor gestiona centrele de bac sau însuși ei vor fi cei care verifică? Spuneam că cei peste 1000 de profesori au participat în exercițiul pe care noi l-am organizat în toamnă pentru a îmbunătăți acest proces. Acum, noi pe toți cei 1000 de profesori i-am invitat la cursurile de formare și, respectiv, dacă dumnealor finalizează cu succes aceste cursuri, și ziceam care sunt criteriile, atunci o bună parte din ei vor fi antrenați în comisiile republicane de evaluare. Nu sunt doar 100, noi avem 18 comisii republicane de evaluare pentru examenul de bacalaureat. Numeric, pentru fiecare disciplină este diferit, dar în total, anual, avem cam circa 600 de profesori pe care îi antrenăm în comisiile republicane de evaluare pentru examenul de bacalaureat. Mulțumesc.