---
title: "Ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova din 3 februarie 2026"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110698/Sedinta-solemna-a-Parlamentului-Republicii-Moldova-din-3-februarie-2026
event_date: 2026-02-03T10:30:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova"
region: Moldova
category: Parlament
duration_seconds: 2035
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova din 3 februarie 2026

## Comunicat de presă

## Președinții parlamentelor din Țările Baltice reconfirmă sprijinul neclintit pentru parcursul european al Republicii Moldova

**Chișinău, 3 februarie 2026** – Parlamentul Republicii Moldova a găzduit astăzi o ședință solemnă istorică, avându-i ca oaspeți de onoare pe președinții forurilor legislative din Statele Baltice: Estonia, Letonia și Lituania. Evenimentul a marcat un moment simbolic de solidaritate și sprijin pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova, în contextul provocărilor geopolitice regionale și al împlinirii a peste două decenii de la aderarea celor trei state baltice la Uniunea Europeană și NATO.

În prezența a 94 de deputați, ședința a debutat cu intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova și al Uniunii Europene, subliniind direcția clară de politică externă a țării. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a deschis reuniunea evidențiind importanța parteneriatului strategic cu Țările Baltice, pe care le-a numit „prieteni adevărați și parteneri de încredere”, și a mulțumit pentru susținerea constantă în procesul de transformare democratică.

Lauri Hussar, Președintele Parlamentului Estoniei (Riigikogu), a adresat un mesaj puternic de încurajare, felicitând Republica Moldova pentru progresele democratice recente. Oficialul estonian a anunțat deschiderea ambasadei Estoniei la Chișinău, devenind al 18-lea stat membru UE cu prezență diplomatică completă în Moldova, un pas ce va consolida relațiile bilaterale. Referindu-se la situația de securitate, Hussar a avertizat asupra naturii neschimbate a politicii agresive a Federației Ruse și a subliniat necesitatea rezilienței.

> „Rusia nu se schimbă niciodată, iar dacă permitem propagandei să ne invadeze mințile, consecințele vor fi grave. Estonia rămâne un partener devotat și vă susține în construirea unui stat de drept puternic și a unei societăți libere”, a declarat Lauri Hussar de la tribuna Parlamentului.

Daiga Mieriņa, Președinta Saeimei Republicii Letonia, a vorbit despre importanța identității naționale și a limbii, făcând o paralelă între destinul istoric al țărilor baltice și cel al Moldovei. Oficialul a punctat beneficiile economice concrete ale integrării europene, menționând accesul la piața unică de 450 de milioane de consumatori și creșterea nivelului de trai, încurajând autoritățile de la Chișinău să continue reformele în pofida dificultăților temporare.

> „Limba este valoarea noastră supremă și fundamentul identității noastre. Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea acestei identități, ci protejarea ei într-un spațiu al securității și prosperității. Vă îndemnăm să aveți răbdare și curaj; rezultatele reformelor vor aduce stabilitate și creștere economică, așa cum s-a întâmplat în țările noastre”, a menționat Daiga Mieriņa.

Juozas Olekas, Președintele Parlamentului Lituaniei (Seimas), a reamintit legăturile istorice profunde dintre cele două state, Lituania fiind prima țară care a recunoscut independența Moldovei în 1990. Acesta a oferit exemplul succesului economic al Lituaniei post-aderare, menționând creșterea spectaculoasă a PIB-ului pe cap de locuitor și a subliniat imperativul moral ca Moldova și Ucraina să devină parte a familiei europene.

> „Când Lituania a început negocierile de aderare, eram într-o situație economică dificilă, similară cu provocările pe care le aveți astăzi. Acum, suntem o economie robustă și o societate sigură. Moldova și Ucraina trebuie să facă parte din familia europeană, iar Lituania va fi avocatul dumneavoastră neobosit în acest proces”, a afirmat Juozas Olekas.

În încheierea sesiunii solemne, Președintele Parlamentului Igor Grosu a reiterat angajamentul ferm al legislativului de la Chișinău de a implementa reformele necesare pentru aderare, menționând mandatul clar primit din partea cetățenilor.

> „Avem o datorie istorică față de cetățenii noștri de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. Parlamentul are un rol esențial în adoptarea legislației necesare și în consolidarea instituțiilor democratice. Prietenia Țărilor Baltice este o dovadă că, prin muncă și unitate, acest obiectiv este realizabil”, a conchis Igor Grosu.

Vizita celor trei președinți de parlamente la Chișinău reprezintă un semnal diplomatic puternic de susținere a parcursului european al Republicii Moldova, într-o perioadă decisivă pentru viitorul țării. Următoarea ședință ordinară a Parlamentului a fost anunțată pentru data de 5 februarie.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile sunt dominate de un ton pozitiv, concentrându-se pe prietenie, sprijin reciproc și un viitor european comun. Se exprimă optimism cu privire la parcursul Moldovei, recunoștință pentru parteneriat și satisfacție pentru progresele înregistrate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este o fericire exuberantă, există un sentiment clar de mulțumire și stare de bine, derivat din consolidarea relațiilor diplomatice și din direcția pro-europeană asumată de Moldova, susținută de parteneri."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 5,
        "reason": "Toți vorbitorii, în special oaspeții din statele baltice, exprimă un optimism puternic cu privire la viitorul Moldovei în Uniunea Europeană. Ei folosesc propriile experiențe de succes ca dovadă a beneficiilor integrării și își manifestă încrederea în capacitatea Moldovei de a parcurge acest drum."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 5,
        "reason": "Recunoștința este o temă centrală. Președintele Grosu mulțumește pentru sprijin, iar oaspeții își exprimă recunoștința pentru primirea călduroasă și pentru gesturi istorice, cum ar fi recunoașterea independenței Lituaniei de către Moldova în 1990."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 3,
        "reason": "Tonul general este solemn și diplomatic, dar transpare un entuziasm controlat pentru colaborarea viitoare și pentru perspectiva aderării Moldovei la UE. Anunțul deschiderii ambasadei Estoniei este un moment care generează un entuziasm vizibil."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Termenul nu este adecvat contextului politic formal. Deși se vorbește despre „prietenie sinceră” și „familia europeană”, sentimentele exprimate sunt de camaraderie și solidaritate între națiuni, nu de dragoste în sens personal."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o bucurie subtilă, manifestată prin satisfacția față de progresele comune și prin evocarea unor momente istorice pozitive, cum ar fi referința la poezia lui Grigore Vieru, care a unit cultural Letonia și Moldova."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii își exprimă satisfacția față de rezultatele alegerilor din Moldova, progresele în reforme și soliditatea parteneriatului. Oaspeții baltici prezintă cu satisfacție propriile realizări post-aderare ca un model de succes."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Evenimentul este o ședință solemnă a Parlamentului. Tonul este formal și serios, excluzând orice formă de amuzament sau glumă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, dar sunt direcționate exclusiv către amenințările externe, în special acțiunile Rusiei. Acestea nu caracterizează interacțiunea dintre participanți, ci servesc la consolidarea solidarității și a determinării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă tristețe în discursuri. Contextul războiului din Ucraina și al ocupației sovietice din trecut aduce o notă sobră, dar sentimentul dominant este de reziliență, nu de tristețe."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 1,
        "reason": "Există o condamnare fermă a acțiunilor Rusiei, numită „stat agresor”, dar limbajul rămâne diplomatic. Nu este o furie brută, ci o poziție politică asumată și critică, exprimată într-un cadru formal."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși se recunosc amenințările (hibride, dezinformare, presiune economică), discursurile nu transmit frică. Dimpotrivă, accentul este pus pe curaj, reziliență și sprijin reciproc pentru a face față acestor provocări."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 1,
        "reason": "Atitudinea față de propaganda și agresiunea rusă poate fi interpretată ca o formă de dezgust moral, dar este exprimată indirect, prin limbaj diplomatic și condamnări politice, nu prin expresii directe de repulsie."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă frustrare în rândul partenerilor. Orice frustrare legată de obstacolele externe este transformată într-un apel la unitate și acțiune hotărâtă."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 1,
        "reason": "Recunoașterea unui mediu de securitate dificil implică un nivel de îngrijorare, dar mesajul principal este unul de încredere și control, concentrat pe soluții și pe un parcurs clar, ceea ce diminuează sentimentul de anxietate."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezamăgire. Dimpotrivă, toți vorbitorii se declară mulțumiți de stadiul cooperării și de progresele realizate de Republica Moldova."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discursurilor, care se bazează pe sprijin reciproc și parteneriat."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Fiind o ședință parlamentară solemnă, discursurile au un caracter formal, informativ și narativ puternic. Scopul principal este de a persuada și de a consolida o anumită direcție politică, folosind un cadru procedural.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși conținutul este puternic orientat politic (pro-UE), formatul procedural al ședinței (anunțarea prezenței, intonarea imnurilor, introducerea vorbitorilor) conferă evenimentului un cadru neutru și formal."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile sunt bogate în informații: date istorice (aderarea statelor baltice, independența Lituaniei), context politic actual (reforme, războiul din Ucraina), date economice (creșterea PIB-ului) și planuri de viitor (deschiderea ambasadei Estoniei)."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Formatul evenimentului constă într-o serie de alocuțiuni și discursuri. Nu sunt adresate întrebări, prin urmare, componenta interogativă este absentă."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii din statele baltice oferă în mod explicit și implicit sfaturi și lecții învățate din propriul proces de aderare la UE, prezentându-și experiența ca un model și un ghid pentru Republica Moldova."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 5,
        "reason": "Toate discursurile sunt construite pe narațiuni puternice: povestea revenirii în familia europeană, transformarea de succes prin reforme și integrare, și solidaritatea în fața unei amenințări comune."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul fundamental al discursurilor este de a convinge audiența (parlamentari, cetățeni) de beneficiile parcursului european și de necesitatea continuării reformelor. Se folosesc argumente logice, emoționale și exemple concrete pentru a întări acest mesaj."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Interacțiunile sunt extrem de formale, politicoase și respectuoase, reflectând protocolul unei ședințe parlamentare solemne cu invitați internaționali de rang înalt. Diplomația este la cel mai înalt nivel.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul este extrem de politicos, folosind formule de adresare formale precum „Excelențele Voastre”, „Stimați domni deputați”, „Honorable Speaker”. Toate interacțiunile sunt marcate de un respect protocolar desăvârșit."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Grosolănia este complet absentă. Tonul este respectuos și constructiv pe tot parcursul evenimentului."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Respectul reciproc este un element fundamental al întregii ședințe. Se manifestă respect față de instituțiile gazdă, față de invitați, față de simbolurile de stat (imnuri) și față de alegerile democratice ale poporului."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate în interacțiunile dintre participanți. Chiar și atunci când se discută despre statul agresor, tonul este unul de condamnare fermă, dar nu agresiv."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul solemn și formal al ședinței exclude complet utilizarea sarcasmului."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de umor în discursuri, tonul fiind unul serios și protocolar, adecvat importanței evenimentului."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Ironia este complet absentă, comunicarea fiind directă, sinceră și formală."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Evenimentul este un exemplu elocvent de diplomație parlamentară. Mesajele sunt formulate cu grijă, sprijinul este exprimat clar, iar criticile la adresa terților sunt încadrate în normele dreptului internațional și ale valorilor comune."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursurile abordează teme majore de ordin geopolitic și societal, precum democrația, suveranitatea și integrarea europeană. Se promovează activ incluziunea Moldovei în familia europeană și se manifestă o sensibilitate culturală ridicată.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși Rusia este criticată vehement pentru acțiunile sale, critica vizează regimul politic și politicile de agresiune, nu poporul rus. Limbajul nu incită la ură și se menține în limitele discursului politic acceptat la nivel internațional."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul folosit este cel standard în diplomație, fiind „corect politic” în sensul respectării normelor de comunicare între state partenere. Se evită declarațiile controversate și se folosesc formulări acceptate la nivel internațional."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Mesajul central este unul de incluziune a Republicii Moldova în „marea familie europeană”. Se subliniază valorile comune, viitorul comun și apartenența la un spațiu cultural și istoric european, promovând o viziune incluzivă."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Diversitatea este celebrată implicit prin prezența vorbitorilor din diferite țări și explicit prin discursul președintei parlamentului leton, care subliniază importanța limbii sale materne ca parte a diversității lingvistice a UE."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de discriminare în discursurile rostite. Dimpotrivă, se promovează egalitatea între națiuni și respectul pentru identitatea fiecăreia."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este un act de advocacy. Oaspeții baltici pledează puternic pentru aderarea Moldovei la UE în fața audienței locale și, implicit, a celorlalte capitale europene. La rândul său, președintele Grosu pledează pentru parcursul european al țării sale."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema justiției sociale nu este abordată direct. Discuțiile se concentrează pe suveranitate națională, securitate, democrație și dezvoltare economică, deși se menționează că integrarea europeană aduce bunăstare pentru cetățeni, o consecință a justiției sociale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o înaltă sensibilitate culturală. Referința președintei letone la poetul Grigore Vieru și menționarea de către președintele lituanian a recunoașterii independenței din 1990 sunt exemple puternice de respect și înțelegere a contextului cultural și istoric al Moldovei."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Evenimentul este o ședință parlamentară solemnă, cu o agendă clară și un protocol strict. Discursurile sunt concentrate pe obiective politice specifice, precum integrarea europeană, cooperarea bilaterală și securitatea regională, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare spre sarcini.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul este extrem de formal, respectuos și diplomatic. Vorbitorii folosesc titluri oficiale („Stimate domnule președinte”, „Excelențele Voastre”), iar desfășurarea evenimentului (anunțarea cvorumului, intonarea imnurilor) urmează un protocol riguros, specific unui cadru parlamentar la cel mai înalt nivel."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a contextului geopolitic, a procesului de aderare la UE și a provocărilor specifice Republicii Moldova. Aceștia fac referire la date economice, fapte istorice și decizii politice concrete (deschiderea unei ambasade), etalându-și competența în domeniile lor de activitate."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "În calitate de șefi ai parlamentelor lor, vorbitorii își asumă roluri clare de lideri. Ei articulează o viziune strategică (Moldova în UE), își exprimă sprijinul ferm și își asumă angajamente în numele țărilor lor. Președintele Parlamentului Republicii Moldova conduce ședința cu autoritate."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este o temă centrală și explicită. Toate discursurile subliniază parteneriatul dintre statele baltice și Moldova, oferind sprijin, împărtășind experiențe și exprimând dorința de cooperare viitoare. Vizita comună a celor trei președinți de parlament este un act puternic de colaborare."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile abordează direct probleme majore precum agresiunea Rusiei, dezinformarea și provocările economice. Sunt propuse soluții prin reforme democratice, consolidarea rezilienței și cooperare internațională, demonstrând o abordare constructivă și orientată spre rezolvarea problemelor."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Sunt menționate decizii strategice importante, atât trecute, cât și viitoare. Președintele estonian anunță decizia de a deschide o ambasadă, iar cel moldovean reiterează decizia fermă de a urma calea europeană, subliniind importanța deciziilor politice în contextul actual."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este o temă principală, se fac referiri la necesitatea de a aborda noile provocări, cum ar fi amenințările hibride, securitatea cibernetică și dezvoltarea în domeniul IT, ceea ce implică necesitatea unor abordări și soluții inovatoare în guvernare și securitate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 2,
    "reason": "Accentul principal este pus pe dezvoltarea națională, instituțională și societală, nu pe cea personală. Cu toate acestea, teme precum motivația, inspirația și reziliența sunt puternic prezente la nivel de națiune.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Conceptul de îmbunătățire este central, dar aplicat la nivel național. Discursurile se concentrează pe îmbunătățirea instituțiilor, creșterea economică și modernizarea țării, prezentând experiența statelor baltice ca un model de succes."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursurile au un caracter puternic motivațional, având scopul de a încuraja Republica Moldova să continue parcursul reformelor. Poveștile de succes ale statelor baltice sunt prezentate ca o dovadă că eforturile dificile duc la rezultate concrete și benefice."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 4,
        "reason": "Experiența statelor baltice este oferită ca o sursă directă de inspirație pentru Moldova, transmițând mesajul că succesul este posibil. Referința culturală la poetul Grigore Vieru servește, de asemenea, ca un punct de inspirație comună."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 5,
        "reason": "Reziliența este o temă cheie, menționată explicit, în special în contextul presiunilor externe și al amenințărilor hibride. Vorbitorii laudă „reziliența și determinarea remarcabilă” a Moldovei și subliniază importanța continuării consolidării acesteia."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest concept nu este relevant pentru contextul formal și politic al ședinței parlamentare."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursurile conțin elemente de reflecție asupra trecutului, în special asupra tranziției post-sovietice. Vorbitorii din statele baltice reflectează asupra propriei lor călătorii, extrăgând lecții pe care le împărtășesc cu Moldova."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția se axează exclusiv pe dezvoltarea statului și a societății, nu pe dezvoltarea individului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursurile sunt profund ancorate într-un cadru moral, contrastând valorile democratice (libertate, suveranitate) cu agresiunea și autoritarismul. Se fac judecăți morale clare cu privire la acțiunile geopolitice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii abordează cu onestitate dificultățile parcursului european („nu este întotdeauna ușor”) și amenințările existente, fără a le minimaliza. Onestitatea este evidentă în recunoașterea provocărilor, dar și a oportunităților."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Se pledează pentru integritate în guvernare și pentru rezistența la influențele externe maligne. Întregul parcurs european este prezentat ca un angajament pentru consolidarea integrității instituționale și a statului de drept."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Este subliniată responsabilitatea liderilor politici față de cetățeni, precum și responsabilitatea comună a națiunilor democratice de a se sprijini reciproc în fața amenințărilor. Se menționează „responsabilitatea de a purta cursul politic vizionar”."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Dilema centrală prezentată este alegerea morală între un viitor democratic, european, și supunerea față de influența autoritară. Această alegere este încadrată ca o decizie fundamentală între libertate și opresiune."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Se emit judecăți morale puternice și clare, în special la adresa agresiunii Rusiei, care este condamnată fără echivoc. Alegerea parcursului european este prezentată nu doar ca o opțiune politică, ci și ca una moralmente corectă."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Principiul corectitudinii este implicit în susținerea dreptului suveran al Republicii Moldova de a-și alege viitorul și în condamnarea agresiunii și ingerințelor considerate nedrepte."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Construirea încrederii este un element central. Vorbitorii se prezintă ca parteneri de încredere („prieteni adevărați”), iar reformele din Moldova sunt văzute ca un mijloc de a construi instituții demne de încredere."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este în mod constant formal, clar, direct și diplomatic, corespunzător solemnității unei ședințe parlamentare cu participare internațională la nivel înalt.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajele sunt transmise direct și fără echivoc. Sprijinul pentru Moldova și condamnarea agresiunii ruse sunt afirmate clar și răspicat, fără a lăsa loc de interpretări."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea este predominant directă. Elementele de limbaj diplomatic, care ar putea fi considerate indirecte, sunt minime și nu afectează claritatea mesajului principal."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile sunt extrem de clare, bine structurate și logice. Intenția vorbitorilor este enunțată explicit, iar argumentele sunt prezentate coerent, asigurând o înțelegere facilă a mesajului."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Ambiguitatea este complet absentă. Pozițiile politice și mesajele de susținere sunt formulate în termeni expliciți și neinterpretabili."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Pentru un cadru politic, discursurile sunt relativ concise. Vorbitorii reușesc să transmită mesaje complexe și puternice într-un mod eficient și la obiect, fără divagații inutile."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Argumentele sunt bine elaborate, susținute de exemple concrete, referințe istorice și date economice. Discursurile nu sunt simple declarații, ci discursuri politice dezvoltate și fundamentate."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim, reflectat în toate aspectele comunicării: formulele de adresare, tonul solemn, respectarea protocolului și utilizarea unui limbaj diplomatic specific."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de informalitate în cadrul acestui eveniment oficial."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 5,
    "reason": "Evenimentul este profund ancorat într-un context cultural și regional specific, cel al Europei de Est și al experienței post-sovietice. Legătura specială dintre statele baltice și Moldova, bazată pe o istorie și aspirații comune, este tema centrală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 4,
        "reason": "Evenimentul respectă normele culturale ale diplomației parlamentare europene. Președinta parlamentului leton face o referire culturală specifică la poezia lui Grigore Vieru, creând o punte simbolică între lupta culturală a celor două popoare."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 4,
        "reason": "Este accentuată diferența fundamentală între modelul regional european, bazat pe democrație și cooperare, și modelul autoritar rus. Discursurile subliniază alegerea strategică a Moldovei de a aparține spațiului regional european."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 3,
        "reason": "Desfășurarea ședinței solemne și intonarea imnurilor reprezintă respectarea unor tradiții politice și protocolare consacrate în spațiul european."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 3,
        "reason": "Procedurile urmează obiceiurile specifice Parlamentului Republicii Moldova. Utilizarea limbii letone de către unul dintre vorbitori, alături de limbile de circulație internațională, reflectă respectul pentru diversitatea lingvistică."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 4,
        "reason": "Evenimentul în sine este o manifestare a multiculturalismului și cooperării internaționale, reunind lideri din patru țări diferite și utilizând mai multe limbi, ceea ce reflectă spiritul european."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii fac apel la un patrimoniu comun: lupta pentru independență față de URSS și angajamentul față de valorile democratice. Faptul istoric al recunoașterii independenței Lituaniei de către Moldova este invocat ca parte a acestui patrimoniu comun."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 5,
        "reason": "Fiecare vorbitor exprimă o mândrie națională evidentă: cei din statele baltice pentru realizările post-aderare, iar cel moldovean pentru alegerea europeană a poporului său. Discursul despre importanța limbii naționale este o expresie puternică a mândriei naționale."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 5,
    "reason": "Intenția vorbitorilor este transparentă și afirmată deschis: exprimarea sprijinului politic pentru parcursul european al Republicii Moldova și consolidarea unei alianțe regionale bazate pe valori democratice, în opoziție cu influența rusă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși discursurile sunt persuasive, ele nu recurg la manipulare în sens negativ. Intenția este clară, iar retorica se bazează pe încurajare și solidaritate, nu pe înșelăciune. Orice persuasiune este transparentă."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursurile sunt puternic partizane din punct de vedere geopolitic. Există o părtinire clară și asumată în favoarea Uniunii Europene și a valorilor occidentale, și împotriva modelului politic al Rusiei. Aceasta nu este o slăbiciune, ci punctul central al mesajului."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursele sunt extrem de credibile în acest context. Vorbitorii sunt președinții aleși ai parlamentelor naționale, vorbind în capacitate oficială, iar declarațiile lor au o greutate politică maximă."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția și motivul sunt declarate explicit: demonstrarea solidarității, încurajarea reformelor și reafirmarea sprijinului pentru integrarea Moldovei în UE. Motivul este consolidarea unui front democratic în Europa de Est."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorii nu practică interpretarea inexactă, ci, dimpotrivă, încearcă să combată dezinformarea și narativele false. Ei prezintă o perspectivă clară, deși partizană, asupra evenimentelor, bazată pe fapte și valori comune."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 5,
        "reason": "În sensul neutru al termenului, discursurile reprezintă o formă de propagandă geopolitică, promovând deschis o ideologie (democrația liberală) și o alianță strategică (UE/Occident). Este o promovare transparentă a unei viziuni politice."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Liderii parlamentelor baltice, în plenul Parlamentului de la Chișinău: Mesaj unitar de sprijin pentru parcursul european al Moldovei

Parlamentul Republicii Moldova a găzduit marți, 3 februarie 2026, o ședință solemnă la care au participat președinții parlamentelor din cele trei state baltice: Daiga Mieriņa, președinta Saeima din Republica Letonia, Lauri Hussar, președintele Riigikogu din Republica Estonia, și Juozas Olekas, președintele Seimas din Republica Lituania. Vizita oficialilor de rang înalt la Chișinău a transmis un mesaj puternic și unitar de solidaritate și sprijin neclintit pentru calea de integrare europeană a Republicii Moldova.

În discursurile lor, cei trei lideri parlamentari au subliniat legăturile istorice și valorile comune care unesc statele baltice și Republica Moldova, în special experiența comună a luptei pentru independență și suveranitate în fața presiunilor externe. Aceștia au reiterat că parcursul european este singura cale viabilă pentru asigurarea prosperității, securității și democrației în regiune.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a salutat prezența oaspeților, menționând că prietenia și sprijinul constant din partea Estoniei, Letoniei și Lituaniei sunt esențiale. „Contăm în continuare pe sprijinul dumneavoastră și suntem convinși că, împreună, vom duce acest parcurs european până la capăt”, a declarat Grosu.

Oficialii baltici au reafirmat angajamentul țărilor lor de a împărtăși din experiența proprie în procesul de aderare la Uniunea Europeană, oferind expertiză în implementarea reformelor necesare, consolidarea instituțiilor democratice și combaterea amenințărilor hibride, precum dezinformarea și presiunile economice venite din partea Federației Ruse. Vizita comună este văzută ca un semnal clar adresat atât Chișinăului, pentru a continua reformele cu determinare, cât și partenerilor europeni, despre importanța strategică a extinderii UE.

### Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău. Anunțul, făcut de președintele Parlamentului estonian

Estonia a decis să deschidă o ambasadă în Republica Moldova, un pas diplomatic major ce subliniază angajamentul ferm al Tallinnului față de suveranitatea și parcursul european al Chișinăului. Anunțul a fost făcut de Lauri Hussar, președintele Parlamentului estonian, în cadrul discursului său susținut în plenul Parlamentului Republicii Moldova.

„Am plăcerea să vă împărtășesc că Estonia a decis să deschidă o ambasadă la Chișinău”, a declarat Hussar, adăugând că acest gest reprezintă „un pas mare înainte în relațiile noastre”. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice, Estonia va deveni al 18-lea stat membru al Uniunii Europene care are o reprezentanță diplomatică la acest nivel în capitala Republicii Moldova.

Decizia a fost salutată de oficialii de la Chișinău ca o dovadă concretă a sprijinului constant oferit de Estonia. Până în prezent, relațiile diplomatice erau gestionate prin intermediul ambasadei Estoniei de la București. Stabilirea unei ambasade rezidente la Chișinău va facilita o cooperare bilaterală mai strânsă în domenii cheie, precum digitalizarea, securitatea cibernetică, buna guvernare și implementarea reformelor necesare pentru aderarea la UE.

Lauri Hussar a menționat că Estonia, având o experiență directă în tranziția de la regimul sovietic la o democrație europeană funcțională, este pregătită să ofere Moldovei expertiză și asistență tehnică. Deschiderea ambasadei este considerată un instrument esențial pentru a eficientiza acest transfer de cunoștințe și pentru a consolida parteneriatul strategic dintre cele două țări, în special în contextul provocărilor de securitate regională generate de agresiunea Rusiei în Ucraina.

### Modelul Baltic pentru Moldova: Lecțiile istoriei comune și beneficiile aderării la UE

Experiența de succes a statelor baltice în procesul de integrare europeană reprezintă un model și o sursă de inspirație pentru Republica Moldova, au subliniat președinții parlamentelor din Lituania și Letonia în cadrul ședinței solemne de la Chișinău. Aceștia au evocat istoria comună sub ocupație sovietică și au prezentat transformările economice și sociale radicale pe care țările lor le-au parcurs după aderarea la Uniunea Europeană.

Juozas Olekas, președintele Parlamentului lituanian, a amintit un moment istoric fundamental: „Lituania își va aminti mereu și va fi recunoscătoare pentru faptul că Parlamentul moldovean a fost primul care, la 31 mai 1990, a recunoscut independența Lituaniei”. Acest act de curaj, a spus el, a creat o legătură de solidaritate de neșters între cele două națiuni.

Oficialul lituanian a ilustrat cu date concrete beneficiile aderării la UE. El a arătat că, de la momentul negocierilor, când PIB-ul pe cap de locuitor în Lituania era de doar 3.000 de euro, acesta a crescut la peste 28.000 de euro în 2025, apropiindu-se de 90% din media UE. Aceste progrese, a subliniat el, au dus la un sprijin stabil de aproximativ 80% din partea populației pentru apartenența la UE.

La rândul său, Daiga Mieriņa, președinta Parlamentului leton, a menționat că, de la aderarea Letoniei la UE, salariul mediu a crescut de cinci ori, exporturile de șase ori, iar exporturile agricole de 16 ori. „A fi parte a Uniunii Europene nu înseamnă doar un statut, ci și beneficii concrete”, a afirmat ea. Liderii baltici au accentuat că, în ciuda dificultăților, calea reformelor și a integrării europene este singura care garantează prosperitatea și securitatea, încurajând Moldova să rămână fermă pe acest drum. „Moldova a fost și rămâne în Europa – geografic, istoric, cultural și prin valori”, a concluzionat Juozas Olekas.

## Transcriere

Stimați colegi, bună dimineața! Secretariatul, rog să anunțați prezența.

Stimate domnule președinte al Parlamentului, onorați oaspeți, doamnelor și domnilor deputați, bună dimineața. Vă anunț că la începutul ședinței de astăzi și-au înregistrat prezența 94 de deputați.

Vă mulțumesc. Constat caracterul deliberativ al ședinței. Stimate doamne deputate, stimați domni deputați, distinși invitați.

Salutăm prezența în plenul Parlamentului a excelenței sale, doamna Daiga Mierina, președinta Parlamentului Republicii Letonia.

Excelenței sale, domnului Lauri Husar, președintele Parlamentului Estonia.

Și excelenței sale, domnului Iozas Olecas, președintele Parlamentului Republicii Lituania.

Sesiunea ordinară de primăvară în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului o declar deschisă. Pentru intonarea imnului de stat al Republicii Moldova și a imnului Uniunii Europene, invităm fanfara Liceului Republican de muzică Ciprian Porumbescu, sub conducerea dirijorului domnului Vasile Ciubuc, maestru în artă.

Rog să onorăm simbolurile de stat ale Republicii Moldova și ale Uniunii Europene.

[Muzică - Imnul de Stat al Republicii Moldova și Imnul Uniunii Europene]

Vă mulțumim frumos pentru interpretarea impecabilă.

Doamnelor și domnilor, le spunem încă o dată invitaților noștri un călduros bun venit la Chișinău și în plenul Parlamentului Republicii Moldova.

Acum, puțin peste 20 de ani, în 2004, Estonia, Letonia și Lituania au devenit membre ale marii familii europene. În tot acest timp, aceste state au trecut prin transformări profunde.

Economiile lor au crescut semnificativ, nivelul de trai s-a îmbunătățit, iar instituțiile statului au devenit mai puternice și mai eficiente. Astăzi, statele baltice sunt un exemplu clar că aderarea la Uniunea Europeană aduce rezultate concrete pentru cetățeni.

Pentru Republica Moldova, Estonia, Letonia și Lituania sunt prieteni adevărați și parteneri de încredere. Ne susțin ferm în parcursul nostru european și ne împărtășesc din experiența lor.

Suntem recunoscători pentru această prietenie și pentru sprijinul constant. La rândul nostru, avem un mandat clar și puternic din partea cetățenilor de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Parlamentul, deputații acestui for suprem, au un rol esențial în acest proces: să adoptăm reformele necesare, să consolidăm democrația și să pregătim țara pentru aderare.

Doamnelor și domnilor, acum am deosebita plăcere să-l invit la tribuna Parlamentului Republicii Moldova pe domnul Lauri Husar, președintele Parlamentului Republicii Estonia.

[Lauri Hussar]
Stimate domnule Președinte al Parlamentului, stimați membri ai Parlamentului, excelențe. Este o mare onoare să mă adresez Parlamentului Republicii Moldova astăzi, în Chișinău.

Vă mulțumesc pentru întâmpinarea călduroasă și pentru oportunitatea de a lua cuvântul în această adunare distinsă. Doresc să vă felicit pe dumneavoastră, Parlamentul, Guvernul, oamenii Moldovei, deoarece continuați calea integrării europene în urma alegerilor parlamentare din septembrie.

Înțelegem responsabilitatea continuării acestui curs vizionar care a căzut pe umerii voștri. Trebuie să luăm în considerație anumiți factori. În primul rând, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact imens asupra economiei Moldovei și sectorului energetic, costului vieții. Avem provocări similiare și în Estonia.

Trebuie să fim gata să facem față acestor dificultăți temporare pentru o cauză măreață. Dacă nu facem acest lucru acum, consecințele pot fi tragice. Rusia nu se schimbă niciodată și dacă permitem Rusiei să ne invadeze mințile cu propagandă și să ne influențeze popoarele, vom suferi și mai rău.

Al doilea factor. Estonia și Moldova au relații mai mult decât prietenoase. Avem o înțelegere profundă, comună, a ceea ce înseamnă să construiești și să protejezi un stat democratic, adesea în circumstanțe dificile.

Știm din propria istorie că democrația, suveranitatea și libertatea nu sunt garantate niciodată și nu pot fi luate ca existând de la sine. În schimb, trebuie să le apărăm și să le întărim în fiecare zi, în fiecare zi fără excepție.

Moldova a dat dovadă de reziliență și hotărâre remarcabile, urmându-și calea reformelor democratice și mișcându-se spre viitorul european. Estonia sprijină această cale. Considerăm că viitorul Republicii Moldova aparține în sânul familiei europene, într-o comunitate construită pe valori comune.

Ca o țară care a trecut prin această transformare, Estonia înțelege provocările reformării instituțiilor, întăririi guvernării și întăririi încrederii publice. Suntem gata să împărtășim din experiența noastră ca parteneri dornici să sprijine, să asculte și să coopereze.

În al treilea rând, în mediul de securitate din zilele noastre, parlamentele joacă un rol crucial. Sunt gardienii legitimității democratice, controlului parlamentar și responsabilității în fața publicului. În aceste vremuri marcate de dezinformare, presiune străină și amenințări străine, care caută să slăbească din interior țările, instituțiile democratice puternice sunt mai importante ca niciodată.

Estonia sprijină eforturile Republicii Moldova să își întărească rezistența în fața dezinformării, amenințărilor cibernetice și presiunilor economice. Aceste provocări nu se întâlnesc doar în Moldova și ne privesc pe noi toți. Solidaritatea între democrații nu este doar o opțiune politică, este o necesitate strategică. Norii negri ai agresiunii hibride rusești încă nu au dispărut.

Doamnelor și domnilor, calea reformei și integrării nu este întotdeauna ușoară. Necesită curaj politic, încrederea societății și angajament pe termen lung. Este o cale care totuși merită urmată.

Calea urmată de Estonia și această călătorie arată că reformele bine stabilite și direcția strategică clară pot transforma țara și îmbunătăți viața cetățenilor. Vreau să reafirm sprijinul de neclintit al țării mele pentru Moldova. Nu sunteți singuri pe această cale.

Estonia rămâne un partener angajat, un aliat și un prieten de încredere. Vreau să vă anunț că Estonia a hotărât să își deschidă o ambasadă la Chișinău, fiind al 18-lea stat membru al UE reprezentat aici, în țara dumneavoastră. Cred că este un mare pas înainte pentru relațiile noastre.

Vă mulțumesc pentru atenție.

[Igor Grosu]
Domnule Președinte, vă mulțumim.

Doamnelor și domnilor, ofer cuvântul excelenței sale, doamnei Daiga Mieriņa, președinta Parlamentului Republicii Letonia. Vă rog.

[Daiga Mieriņa]
Stimate domnule Grosu, stimați colegi Lauris și Iozas, stimați deputați ai Parlamentului Republicii Moldova. Este o onoare și o plăcere să mă pot adresa astăzi dumneavoastră în Parlamentul dumneavoastră frumos.

Este o onoare să mă pot adresa astăzi aici în limba mea maternă, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, deoarece limba este o valoare care stă la baza statelor noastre și a viitorului națiunilor noastre. În acest context, aș dori să menționez un exemplu care ilustrează viu rolul limbii în identitatea noastră.

Acest exemplu este poezia „În limba ta” de Grigore Vieru, un clasic al literaturii moldovenești. Această poezie a stat la baza cântecului „Dzimtā valoda” (limba maternă, în traducere) al grupului rock leton Līvi.

În perioada în care Letonia se afla încă sub opresiunea sovietică, acest cântec a devenit un simbol al rezistenței limbii și culturii letone. A reprezentat o rezistență non-violentă la rusificare. De asemenea, aș dori să vă felicit pentru rezultatele în alegerile recente și pentru alegerea pe care fiecare dintre dumneavoastră a făcut-o în favoarea democrației și a valorilor europene.

Pot confirma, în numele nostru al tuturor, că suntem sincer mulțumiți de rezultatele alegerilor acestea. Într-o anumită măsură, aceasta poate fi văzută și ca o rezistență adevărată a poporului moldovenesc împotriva ingerinței constante a statului agresor și a dorinței sale de a influența ilegal voința liberă a cetățenilor moldoveni. Cu statornicia dumneavoastră ați obținut o altă victorie majoră.

Pot confirma că Europa apreciază în mod sincer progresul constant al Moldovei în implementarea reformelor care vizează integrarea în UE. Acest lucru este confirmat, de asemenea, și de cel mai recent raport al Comisiei Europene privind extinderea. Moldova este un exemplu pentru alte țări candidate.

În opinia noastră, primul cluster de negocieri, atât cu Moldova, cât și cu Ucraina, ar trebui deschis imediat, pentru a aduce astfel țara dumneavoastră mai aproape de obiectivul declarat de finalizare a negocierilor de aderare până în anul 2028. Letonia este pregătită să continue munca deja începută și anume să împărtășească experiența noastră în implementarea reformelor de integrare.

Mă bucur că anul acesta, pentru a treia oară deja, membri ai personalului din parlamentul dumneavoastră vor participa la un curs intensiv de studiu pe teme de integrare în UE, găzduit de Seima Letoniei. Procesul de reformă nu este unul simplu, după cum au spus și colegii mei. Necesită multă răbdare și o muncă constantă de explicare cu societatea. Pentru ca democrația să fie viabilă, trebuie să o cultivați în fiecare zi.

Aceasta înseamnă instituții statale puternice, instanțe independente, libertatea presei și un sector non-guvernamental puternic. A fi membru al Uniunii Europene înseamnă nu doar un anumit statut, ci și beneficii. Permiteți-mi să citez doar câteva statistici din experiența Letoniei.

Astfel, de la aderarea Letoniei la UE, salariul mediu a crescut de cinci ori. Exporturile în general au crescut de șase ori, în timp ce exporturile în sectoarele agricol și alimentar au crescut de 16 ori. Investițiile străine directe au crescut de 10 ori.

Aproximativ 2000 de km de drumuri au fost construiți cu fonduri din Uniunea Europeană. Și, de asemenea, trebuie să menționez că avem acces liber la o piață cu o populație de 450 de milioane de locuitori. Aș putea să mai continui cu alte exemple. Cu toate acestea, putem învăța și din experiența dumneavoastră.

Anul acesta, Letonia va organiza alegeri parlamentare și, cu siguranță, vom lua în considerare experiența Moldovei în ceea ce privește prevenirea dezinformării și a tentativelor de a exercita interferențe străine în alegeri. Manipularea informațiilor și interferența din partea Rusiei, precum și a altor actori rău intenționați, reprezintă o amenințare la adresa democrației europene și a intereselor UE la nivel global. De aceea, răspunsul nostru va continua să fie implementarea unor sancțiuni consecvente și ferme.

Dialogul nostru politic strâns la toate nivelurile servește, de asemenea, ca o bază excelentă pentru extinderea cooperării noastre în domeniul afacerilor. Vedem un potențial deosebit pentru cooperare în domeniile tehnologiilor informației și infrastructurii critice. Parteneriatele începute astăzi își vor atinge întregul potențial odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline.

Vă doresc să reușiți să vă atingeți obiectivele, să asigurați prosperitatea poporului dumneavoastră și să vă finalizați în curând revenirea în familia europeană unită. Și în concluzie, vreau să spun, noi spunem „Letonia să trăiască atât cât trăiește soarele” și vreau să spun și „Moldova să trăiască atât cât trăiește soarele”.

[Igor Grosu]
Vă mulțumim, doamnă Președintă. Doamnelor și domnilor, ofer cuvântul excelenței sale, domnului Iozas Olecas, președintele Parlamentului Republicii Lituania. Domnule președinte, vă rog.

[Jozas Olekas]
Stimate domnule Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, stimați membri ai Parlamentului, stimați colegi. Este o mare onoare pentru mine să mă adresez astăzi dumneavoastră în sala plenară. Lituania își va aminti mereu și va fi recunoscătoare pentru faptul că Parlamentul moldovean a fost primul, la 31 mai 1990, care a recunoscut independența Lituaniei.

A fost un act curajos de neuitat, care a stabilit o legătură puternică și o solidaritate între națiunile și țările noastre. Am venit la Chișinău împreună cu președinții parlamentelor Estoniei și Letoniei pentru a transmite un mesaj puternic de susținere a căii de aderare la Uniunea Europeană pe care ați ales-o.

Determinarea și consecvența dumneavoastră consolidează voința politică din capitalele europene pentru extinderea Uniunii Europene. Progresul continuu în reforme constituie un argument convingător în favoarea sporirii sprijinului financiar al UE pentru Republica Moldova, inclusiv eforturile de transformare economică și reintegrare.

Realizările dumneavoastră din ultimii ani sunt semnificative, în ciuda amenințărilor continue la adresa securității și a presiunii politice din partea Moscovei. Și în pofida faptului că o parte din teritoriul țării, regiunea transnistreană, este încă ținută de Rusia ca ostatică și instrument de șantaj.

Progresele realizate de Moldova ne ajută să construim un consens politic pentru a soluționa cazul pentru următoarea extindere. Atunci când procesul va avea substanță, deciziile formale vor veni mai ușor și mai rapid. Rolul Parlamentului este esențial în asigurarea adoptării la timp a legislației și a supravegherii eficiente a activității Guvernului.

Aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană a schimbat totul pentru țara mea: economia, instituțiile, încrederea, precum și locul nostru în politica mondială. Ne-am atins obiectivele strategice doar fiind uniți și hotărâți împreună: conducerea țării, partidele politice, societatea.

Ne dorim același lucru și pentru Moldova: să fie mai puternică din punct de vedere politic și economic, mai rezistentă, capabilă să își protejeze poporul și libertatea. Atunci când Lituania a început negocierile de aderare, PIB-ul pe cap de locuitor din țara mea era puțin peste 3000 €, ceea ce reprezenta mai puțin de 20% din media celor 15 state membre ale UE la acea vreme. În anul 2025, PIB-ul a depășit 28.000 €, apropiindu-se de nivelul de 90% din media UE, capitala Vilnius depășind deja nivelul mediu al Uniunii Europene.

Bineînțeles, sprijinul pentru aflarea Lituaniei ca membră a Uniunii Europene rămâne stabil, peste 80%, determinat de creșterea economică percepută, beneficiile de securitate, libera circulație și modernizarea. Toți ne confruntăm acum cu provocări fără precedent, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Curajul ucrainenilor este ca un scut și pentru noi. Lituania va continua să pledeze pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în următorul val. Pentru noi, acesta nu este doar un obiectiv politic, ci unul moral. Moldova și Ucraina ar trebui să facă parte din familia europeană.

Aș dori să folosesc acest prilej pentru a mă adresa celor care încă au îndoieli sau cred că există alternative în Est. Să fim sinceri: Rusia nu are nimic de oferit. Nu există dezvoltare, nu există cooperare, doar umbra controlului și a devastării din partea lumii ruse (russkiy mir). Nu ne facem iluzii cu privire la intențiile reale ale Rusiei.

Vedem cum Moscova țintește tot mai mult prin atacuri hibride și grupurile criminale încearcă să destabilizeze instituțiile de stat și procesele democratice. Aceste provocări le simțim și în statele baltice. Noi sprijinim planul de rezistență pentru 2023-2026 și suntem gata să cooperăm și să contribuim la implementarea acestui plan.

Stimați colegi, Moldova este o țară a cărei limbă are rădăcini în limba latină și al cărei spirit a fost modelat împreună cu cel al națiunilor Europei. Este un pământ în care cultura europeană a fost păstrată timp de secole, chiar și atunci când au fost întreprinse încercări de a o șterge și când au fost impuse o limbă străină și frica. Toți cei care am trăit sub ocupația sovietică purtăm cicatricile istoriei.

Astăzi, Moldova nu se află între Est și Vest. Moldova a fost și rămâne întotdeauna în Europa, din punct de vedere geografic, istoric, cultural și al valorilor. Ca fost membru al Parlamentului European, aștept ziua în care Parlamentul European va primi cu căldură parlamentarii aleși în Moldova. Vă mulțumesc.

[Igor Grosu]
Mulțumim, domnule președinte. Excelențele voastre, vă mulțumim pentru mesajele adresate poporului Republicii Moldova și pentru prietenia sinceră pe care ne-o arătați. Contăm în continuare pe sprijinul dumneavoastră și suntem convinși că, împreună, vom duce acest parcurs european până la capăt. Vă mulțumim!

Thank you very much!

Stimați colegi, vă anunț că următoarea ședință a Parlamentului va avea loc pe data de 5 februarie, orele 10:00. Vă mulțumesc și declar ședința închisă. O zi bună