---
title: "Conferința de presă de lansare a campaniei naționale dedicată siguranței online a copiilor"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110701/Conferinta-de-presa-de-lansare-a-campaniei-nationale-dedicata-sigurantei-online-a-copiilor
event_date: 2026-02-06T14:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 2126
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110701
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferința de presă de lansare a campaniei naționale dedicată siguranței online a copiilor

## Comunicat de presă

## Inteligența artificială și siguranța copiilor: O nouă campanie națională lansată de autorități și societatea civilă în Moldova

**Chișinău, 6 februarie 2026** – În contextul marcării Zilei Siguranței pe Internet, Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu autoritățile guvernamentale din Republica Moldova, a lansat astăzi campania națională „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și ai Inspectoratului General al Poliției, pentru a aborda provocările și oportunitățile pe care noile tehnologii le aduc în viața minorilor.

Campania se desfășoară sub egida inițiativei Comisiei Europene „Împreună pentru un internet mai bun” și își propune să informeze publicul larg despre impactul inteligenței artificiale (IA) asupra dezvoltării copiilor. Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, siguranța online a devenit o prioritate non-negociabilă, extinzându-se dincolo de spațiul fizic, în mediul digital invizibil, dar omniprezent.

Datele prezentate în cadrul conferinței relevă o realitate digitală profundă: aproximativ 88% dintre elevii din Moldova utilizează deja inteligența artificială, iar peste 60% o folosesc zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Deși IA este un instrument firesc pentru tânăra generație, aceasta vine la pachet cu riscuri semnificative, inclusiv expunerea la conținut dăunător și materiale de abuz sexual generate virtual, chiar dacă imaginile sunt false, trauma fiind reală.

„Copiii cresc mai repede decât noi reușim să îi protejăm în lumea de azi. Trăim într-o lume în care tehnologia avansează mai repede decât noi reușim să o înțelegem. Inteligența artificială a intrat în viața noastră de zi cu zi, este prezentă în școli, în case, în temele de acasă și în telefoanele copiilor noștri. De aceea, astăzi lansăm această campanie, pentru că siguranța copiilor nu este negociabilă”, a declarat Natalia Plugaru în deschiderea evenimentului, subliniind necesitatea unui dialog deschis în familii.

Ministerul Educației și Cercetării a punctat faptul că interdicțiile nu reprezintă o soluție viabilă, accentul fiind pus pe integrarea educațională responsabilă. Valentina Olaru, Secretar de Stat, a menționat că școala trebuie să ofere repere clare privind utilizarea etică a tehnologiilor, pentru a stimula creativitatea fără a substitui gândirea critică.

„Pentru Ministerul Educației și Cercetării, siguranța copiilor în mediul digital este o componentă structurală a calității educației și nu o acțiune separată sau reactivă. Sistemul educațional trebuie să ghideze elevul să evalueze informația, să înțeleagă riscurile și să își formeze obiceiuri sănătoase de utilizare a tehnologiei”, a precizat Valentina Olaru.

Pe palierul legislativ și tehnic, anul 2026 marchează pași importanți pentru Republica Moldova. Mișele Iliev, Secretar de Stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a anunțat pregătirea adoptării Actului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act), aliniat la standardele Uniunii Europene. Acesta va obliga marile platforme să fie responsabile pentru conținutul plasat și va introduce mecanisme mai stricte de verificare a vârstei.

„Nu mai putem trata siguranța online fragmentat. Avem nevoie de un scut digital. Agenția de Guvernare Electronică lucrează deja la portofelul digital ca element suplimentar la logare sau autentificare pe platforme, o soluție identificată la nivel european pentru a limita accesul copiilor sub vârsta permisă pe rețelele de socializare”, a explicat Mișele Iliev.

Inspectoratul General al Poliției a reconfirmat angajamentul forțelor de ordine în combaterea criminalității cibernetice, inclusiv a fenomenelor de cyberbullying și a exploatării datelor personale. Alexandru Lupan, șef adjunct al IGP, a subliniat importanța vigilenței: „Poliția este aici pentru oameni, pentru ca mediul online să fie un loc sigur unde putem învăța și ne putem simți în siguranță. Este esențial să conștientizăm riscurile, de la expunerea la conținut nepotrivit, până la manipulare și dezinformare”.

Campania va include o serie de activități educative în școli și sesiuni de informare pentru părinți, desfășurate pe parcursul lunilor februarie și martie, având ca scop transformarea provocărilor generate de IA în oportunități de dezvoltare, într-un mediu sigur și incluziv.

**Despre Centrul Internațional „La Strada”**

Centrul Internațional „La Strada” este o organizație a societății civile care promovează protecția drepturilor și intereselor copiilor în mediul online. Organizația gestionează platforma SigurOnline.md și coordonează anual inițiativele dedicate Zilei Siguranței pe Internet în Republica Moldova, facilitând dialogul dintre autorități, specialiști, părinți și copii pentru crearea unui internet mai bun și mai sigur.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 2,
    "reason": "Deși tonul general este serios și axat pe pericole, există un curent de optimism legat de eficacitatea campaniei și a efortului colaborativ. Se exprimă recunoștință între parteneri, iar scopul final, „împreună pentru un internet mai bun”, este unul pozitiv și plin de speranță.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă fericire. Subiectul conferinței este unul serios și grav, concentrat pe riscurile la care sunt expuși copiii, ceea ce exclude manifestările de fericire."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 3,
        "reason": "Optimismul este prezent în discursuri prin încrederea că eforturile comune vor aduce rezultate pozitive. Sloganul „împreună pentru un internet mai bun” și lansarea campaniei în sine sunt acte de optimism. Se vorbește despre transformarea provocărilor în oportunități pentru dezvoltarea copiilor."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorii își exprimă în mod repetat recunoștința față de partenerii implicați în campanie. De exemplu: „Vă mulțumesc mult și mulțumesc mult colegilor de la La Strada pentru inițierea și promovarea acestei campanii”, ceea ce este tipic pentru un eveniment formal de colaborare."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Unul dintre vorbitori menționează retrospectiv un sentiment de „entuziasm maxim” la prima interacțiune cu internetul, dar tonul general al conferinței nu este entuziast, ci mai degrabă măsurat, serios și concentrat pe probleme."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Sentimentul de dragoste nu este exprimat direct. Grija profundă pentru siguranța și bunăstarea copiilor poate fi interpretată ca o formă de afecțiune societală, dar nu este verbalizată ca atare."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă bucurie. Contextul este sobru, axat pe pericolele din mediul online, cum ar fi materialele de abuz sexual și dezinformarea, ceea ce nu lasă loc pentru manifestări de bucurie."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă un sentiment de satisfacție. Deși lansarea campaniei este un pas înainte, accentul este pus pe munca vastă care urmează a fi făcută și pe gravitatea problemelor existente."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de amuzament. Discursurile sunt formale, iar subiectul este extrem de serios, excluzând orice tentă de umor sau amuzament."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 4,
    "reason": "Întreaga conferință este fundamentată pe existența unor riscuri și pericole reale pentru copii în mediul online. Tonul predominant este de îngrijorare și urgență, iar vorbitorii prezintă date statistice alarmante și exemple concrete de amenințări, precum materialele de abuz sau bullying-ul digital.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 3,
        "reason": "Tristețea este evocată indirect prin menționarea subiectelor sensibile pe care copiii le discută cu AI, cum ar fi „tristețe, nesiguranță”, și prin realitatea dureroasă a traumei victimelor abuzului, chiar și virtual. Spotul video cu poezia „Vreau să fiu un telefon” induce un puternic sentiment de tristețe legat de deconectarea emoțională dintre părinți și copii."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă furie. Tonul rămâne profesional și orientat spre soluții, evitând limbajul acuzator sau manifestările de mânie, chiar și atunci când se discută despre infracțiuni grave."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Frica este prezentă ca o preocupare fundamentală pentru siguranța copiilor. Se folosesc termeni precum „pericol” și se discută despre amenințări grave, cum ar fi materialele de abuz sexual generate de AI, ceea ce reflectă o teamă justificată față de consecințele negative ale tehnologiei."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 1,
        "reason": "Subiectul materialelor de abuz sexual asupra copiilor este inerent respingător, dar vorbitorii abordează tema cu un ton profesional, fără a exprima verbal dezgustul. Emoția este implicită în natura subiectului discutat."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "Se conturează un sentiment de frustrare legat de decalajul dintre viteza cu care avansează tehnologia și capacitatea societății de a proteja copiii. Afirmații precum „tehnologia avansează mai repede decât noi reușim să o înțelegem” sugerează o luptă continuă pentru a ține pasul."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 4,
        "reason": "Anxietatea și îngrijorarea sunt emoțiile centrale. Vorbitorii folosesc frecvent cuvinte precum „îngrijorător” și „griji”. O vorbitoare afirmă direct: „Eu, ca și mamă a doi copii... îmi fac foarte mari griji”. Prezentarea statisticilor alarmante („cifre destul de îngrijorătoare”) amplifică acest sentiment de anxietate generală."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu este o emoție proeminentă. Discursul este proactiv și concentrat pe acțiunile viitoare, nu pe dezamăgirea față de eșecurile din trecut."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio mențiune sau aluzie la gelozie în cadrul discursurilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Fiind o conferință de presă, scopul principal este de a informa publicul și presa despre o inițiativă importantă. Prin urmare, discursul este predominant informativ, persuasiv și menținut într-un ton profesional, neutru, adecvat contextului formal.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte din discursuri are un ton neutru, specific comunicării oficiale. Prezentarea datelor, a planurilor de acțiune și a cadrului legislativ se face într-o manieră obiectivă și profesională."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este scopul principal al evenimentului. Vorbitorii oferă o cantitate mare de informații: statistici despre utilizarea AI de către copii (ex: „88% dintre copii folosesc inteligența artificială”), detalii despre activitățile campaniei, explicații despre noile prevederi legale și rolul fiecărei instituții partenere."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 1,
        "reason": "Componenta interogativă este minimă. La final, publicul este invitat să adreseze întrebări („Dacă aveți poate unele întrebări, vă invităm să le adresați”), dar nu se materializează o sesiune de Q&A. Nu se folosesc întrebări în discursuri, cu excepția celor retorice."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursurile au o componentă instructivă clară, având ca scop educarea publicului. Se oferă sfaturi și direcții de acțiune pentru părinți și profesori, promovând „utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale” și încurajând dialogul deschis în familie."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Elemente narative sunt folosite pentru a spori impactul mesajului. O vorbitoare folosește o poveste personală despre prima sa experiență online, iar spotul video de la final prezintă o poezie narativă cu o puternică încărcătură emoțională pentru a ilustra problema."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii încearcă activ să convingă audiența de gravitatea problemei și de necesitatea implicării. Se fac apeluri la acțiune („Vă îndemn pe toți să construim împreună...”) și se subliniază responsabilitatea colectivă, cu scopul de a mobiliza sprijin pentru campanie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunile sunt caracterizate de un grad înalt de formalism și profesionalism, specific unui eveniment oficial la care participă reprezentanți ai guvernului și ai societății civile. Predomină politețea, respectul reciproc și un limbaj diplomatic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este manifestată constant prin formule de adresare formale („Stimați reprezentanți”, „Doamna ministru”), mulțumiri reciproce între vorbitori și un ton general respectuos față de toți cei prezenți."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de grosolănie sau limbaj neadecvat. Comunicarea este complet profesională."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Respectul este evident în modul în care vorbitorii se referă unii la alții și la instituțiile pe care le reprezintă. Colaborarea însăși între multiple ministere și ONG-uri denotă un respect instituțional și un efort comun pentru atingerea unui scop."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursurile sunt complet lipsite de agresivitate. Chiar și atunci când se discută despre infracțiuni, tonul este unul calm și axat pe măsuri de prevenire și combatere, nu pe confruntare."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește sarcasmul. Contextul formal și subiectul serios exclud acest tip de comunicare."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de umor. Gravitatea subiectului legat de siguranța copiilor impune un ton serios pe tot parcursul conferinței."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se recurge la ironie. Mesajele sunt directe, clare și lipsite de subînțelesuri ironice."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii, fiind oficiali guvernamentali și lideri de ONG, folosesc un limbaj diplomatic, atent calibrat. Ei prezintă un front unit, subliniază parteneriatul și evită orice fel de declarație controversată, concentrându-se pe consens și colaborare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Evenimentul este în întregime dedicat unei probleme sociale majore: protecția copiilor în era digitală. Discursurile abordează direct teme precum advocacy pentru drepturile copiilor, justiția socială prin protejarea celor vulnerabili și necesitatea unui mediu online incluziv și sigur pentru toți.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există discurs instigator la ură. Dimpotrivă, conferința promovează protecția, siguranța și respectul."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul utilizat este atent selectat pentru a fi incluziv și respectuos, conform normelor de comunicare profesională și publică. Se folosesc termeni generali precum „fiecare copil” și „toți actorii” pentru a evita excluderea."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Inclusivitatea este un principiu central al campaniei. Se subliniază necesitatea creării unui „mediu digital sigur, responsabil și incluziv, în care fiecare copil să se simtă protejat și respectat”, arătând că eforturile vizează toți copiii, fără excepție."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Diversitatea este reflectată prin colaborarea între o gamă variată de instituții (ministere, poliție, ONG-uri), care aduc perspective diferite pentru a aborda o problemă complexă. Nu este un subiect discutat explicit, ci demonstrat prin structura parteneriatului."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței nu este discriminarea, ci protecția unei categorii vulnerabile (copiii) împotriva pericolelor, ceea ce reprezintă o acțiune anti-discriminatorie prin esența sa."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este un act de advocacy. Vorbitorii pledează cu tărie pentru dreptul copiilor la siguranță, pentru o legislație mai aspră, pentru educație digitală în școli și pentru o mai mare responsabilitate din partea părinților și a societății. Lansarea campaniei este punctul culminant al acestui efort de advocacy."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Tema este strâns legată de justiția socială, concentrându-se pe protejarea drepturilor fundamentale ale unei populații vulnerabile. Asigurarea unui mediu sigur pentru copii și adoptarea de legi care pedepsesc abuzul (cum ar fi noua lege menționată) sunt acțiuni concrete de promovare a justiției sociale."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 2,
        "reason": "Campania este adaptată contextului local din Republica Moldova, menționându-se că „în Republica Moldova vom discuta despre un subiect aparte”. Utilizarea unei poezii cunoscute în spotul video demonstrează o abordare sensibilă cultural, menită să rezoneze cu publicul local."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Evenimentul este o conferință de presă oficială, cu o structură clară și un scop bine definit: lansarea unei campanii naționale. Discursurile sunt concentrate pe strategii, acțiuni concrete, parteneriate instituționale și rezolvarea unei probleme specifice, demonstrând un nivel înalt de orientare spre sarcini și profesionalism.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul este formal, limbajul este adecvat unei conferințe de presă guvernamentale, iar vorbitorii își reprezintă instituțiile (ministere, poliție, ONG) într-o manieră oficială. Structura evenimentului, de la introducere la discursuri și concluzii, este organizată și profesionistă."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o înțelegere aprofundată a subiectului, citând statistici relevante (ex: '88% dintre copii folosesc inteligența artificială'), tendințe internaționale (inițiative UE) și detalii legislative. Aceștia vorbesc cu autoritate, ca experți în domeniile lor."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Reprezentanții instituțiilor nu doar descriu o problemă, ci prezintă o inițiativă națională și un plan de acțiune coordonat. Prin lansarea campaniei și asumarea rolului de a ghida societatea, aceștia manifestă un leadership clar în abordarea siguranței online a copiilor."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 5,
        "reason": "Colaborarea este un pilon central al evenimentului, menționat în mod repetat. Campania este descrisă ca un 'parteneriat solid' și un 'front comun' între multiple ministere (Muncii, Educației, Digitalizării), Poliție și societatea civilă (La Strada), subliniind efortul conjugat."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este axată pe soluționarea problemei siguranței copiilor online. Sunt identificate riscuri specifice (AI, dezinformare) și sunt propuse soluții concrete, precum activități educaționale, modificări legislative și campanii de conștientizare pentru părinți și profesori."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Lansarea campaniei este în sine o decizie strategică. De asemenea, se face referire la decizii legislative importante, cum ar fi legea adoptată de Parlament pentru înăsprirea pedepselor, și la decizii de implementare a unor noi instrumente (ex: portofoliul digital)."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 4,
        "reason": "Discuția se concentrează pe o provocare inovatoare (inteligența artificială) și pe soluții adaptate noilor tehnologii. Sunt menționate concepte noi precum 'sandbox' legislativ, portofoliul digital și dezvoltarea de produse cu impact social, indicând o abordare inovatoare a problemei."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 3,
    "reason": "Deși contextul este instituțional, un obiectiv major al campaniei este dezvoltarea personală a copiilor (gândire critică, responsabilitate) și a adulților (competențe parentale digitale). Discursurile conțin apeluri la reflecție și motivație pentru auto-îmbunătățire în contextul digital.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Campania are ca scop direct îmbunătățirea competențelor digitale și a gradului de conștientizare a riscurilor pentru copii, părinți și profesori. Se urmărește o îmbunătățire a modului în care societatea navighează în mediul online."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorii lansează un apel la acțiune, încercând să motiveze publicul, în special părinții și cadrele didactice, să devină mai implicați, să comunice deschis cu copiii și să adopte un comportament preventiv. Tonul este unul mobilizator."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 2,
        "reason": "Mesajul central, de a construi un internet mai bun și mai sigur pentru copii, are o componentă inspirațională. Spotul video de la final, prin poezia sa emoționantă, este conceput pentru a inspira o conexiune mai profundă între părinți și copii, dincolo de tehnologie."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 3,
        "reason": "Un obiectiv menționat este dezvoltarea unui 'sistem educațional rezilient' și creșterea rezilienței copiilor în fața pericolelor online. Aceasta se realizează prin educarea gândirii critice și oferirea de instrumente pentru a face față provocărilor digitale."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 2,
        "reason": "O vorbitoare îndeamnă părinții 'să facă o pauză măcar pe o secundă' pentru a reflecta la propriile acțiuni și a fi mai prezenți. Spotul video final întărește această idee de a te deconecta de la tehnologie pentru a te conecta cu copilul, un concept apropiat de mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Conferința stimulează reflecția asupra impactului tehnologiei. O vorbitoare face o paralelă între generația sa, care a prins adolescența cu apariția internetului, și generația actuală de 'nativi digitali', invitând la o analiză a schimbărilor."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 4,
        "reason": "Componenta educațională a campaniei este centrată pe dezvoltarea personală a copiilor, vizând formarea de 'obiceiuri sănătoase de utilizare a tehnologiei', dezvoltarea discernământului și a autonomiei în învățare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este fundamentat pe un imperativ moral puternic: protecția copiilor. Discuțiile abordează responsabilitatea adulților, dilemele etice ale noilor tehnologii și necesitatea unui cadru moral pentru navigarea în spațiul digital.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorii sunt onești și direcți în legătură cu gravitatea riscurilor, prezentând date îngrijorătoare despre utilizarea AI de către copii și despre existența materialelor de abuz sexual generate de AI, fără a minimaliza pericolele."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Instituțiile participante se prezintă ca acționând cu integritate pentru a-și îndeplini datoria de a proteja cetățenii, în special pe cei vulnerabili. Efortul colaborativ și transparent consolidează această percepție."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este unul dintre cele mai puternice mesaje. Se subliniază în mod repetat 'responsabilitatea noastră ca adulți' și faptul că siguranța online este o 'responsabilitate comună' a părinților, școlii și a întregii societăți."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 4,
        "reason": "Conferința abordează direct dilemele etice generate de AI, cum ar fi utilizarea etică a tehnologiei, riscul de dependență și manipulare, și modul în care societatea trebuie să balanseze inovația cu protecția."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Există o judecată morală clară și implicită că periclitarea copiilor în mediul online este inacceptabilă. Se menționează nevoia de a oferi copiilor 'repere morale' pentru a naviga în lumea digitală."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 2,
        "reason": "Implicit, campania luptă pentru un mediu digital mai corect pentru copii, unde aceștia sunt protejați și respectați. Scopul este de a asigura un tratament echitabil și sigur pentru toți tinerii utilizatori."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin prezentarea unui front unit și a unor acțiuni concrete, instituțiile guvernamentale și partenerii lor încearcă să se poziționeze ca fiind demni de încredere în ochii publicului, ca entități care acționează în interesul cetățenilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și elaborat, corespunzător formatului de conferință de presă. Obiectivul este de a transmite informații complexe într-un mod clar și structurat către mass-media și publicul larg.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajele sunt transmise direct, fără ocolișuri. Problemele sunt numite clar (ex: 'bullying digital', 'materiale de abuz sexual'), iar obiectivele sunt enunțate explicit, pentru a asigura o înțelegere corectă."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Comunicarea este aproape în totalitate directă. Nu se folosesc subînțelesuri sau aluzii, deoarece scopul este informarea precisă."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii depun un efort vizibil pentru a fi clari, explicând concepte tehnice și legislative (ex: Digital Services Act, riscurile AI) pe înțelesul unui public larg. Structura discursurilor contribuie la claritatea generală."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Se evită ambiguitatea. Intenția este de a oferi informații concrete și de a elimina orice neclaritate cu privire la riscuri și la acțiunile propuse."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși evenimentul în ansamblu este lung, fiecare vorbitor încearcă să își structureze discursul în jurul unor puncte cheie. Unele intervenții sunt mai elaborate, dar mesajele principale sunt prezentate relativ concis."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Subiectul necesită elaborare, iar vorbitorii oferă detalii, context și exemple pentru a-și susține argumentele. Ei elaborează asupra statisticilor, planurilor de acțiune și a raționamentului din spatele campaniei."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, dictat de context (conferință la Guvern), de statutul vorbitorilor (secretari de stat, șefi de instituții) și de limbajul oficial utilizat pe parcursul întregului eveniment."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Informalitatea este aproape absentă. Singura excepție notabilă este scurta anecdotă personală a unei vorbitoare despre experiența sa cu internetul în anii '90, folosită pentru a crea o legătură empatică cu audiența."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Evenimentul este ancorat în contextul specific al Republicii Moldova, făcând referire la instituții, legi și date naționale, dar se plasează și într-un cadru european mai larg, reflectând aspirațiile de aliniere la standardele internaționale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Discuția atinge indirect normele culturale legate de parenting în era digitală. Spotul video de la final este o critică subtilă a unei norme emergente, în care părinții sunt prezenți fizic, dar absenți emoțional din cauza tehnologiei."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 3,
        "reason": "Evenimentul se concentrează pe Republica Moldova, dar face constant referire la contextul european ('inițiativa Comisiei Europene', 'efort european'). Această comparație subliniază poziția și eforturile Moldovei în raport cu regiunea."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 1,
        "reason": "Singura 'tradiție' menționată este cea recentă, de a marca anual Ziua Siguranței pe Internet, preluată la nivel european. Nu se discută despre tradiții culturale în sens clasic."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt discutate obiceiuri locale specifice."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul multiculturalismului nu este abordat în cadrul conferinței."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul patrimoniului cultural nu este abordat."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu există o exprimare directă a mândriei naționale. Cu toate acestea, prezentarea eforturilor naționale de a proteja copiii și de a se alinia la standarde înalte denotă un sentiment de responsabilitate și proactivitate națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția generală a evenimentului este transparentă și pozitivă: informarea publicului și mobilizarea societății pentru a proteja copiii în mediul online. Credibilitatea este susținută de participarea unor instituții cheie ale statului.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există dovezi de manipulare. Scopul este de a convinge prin argumente raționale și date concrete. Apelurile emoționale, precum spotul video, sunt folosite pentru a sensibiliza, nu pentru a înșela."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 0,
        "reason": "Problema este prezentată ca una de interes național, transpartinic. Faptul că sunt implicate multiple instituții cu roluri diferite (educație, protecție socială, ordine publică) anulează percepția de partizanat."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Sursele sunt instituții de înaltă credibilitate: ministere guvernamentale, Inspectoratul General al Poliției și un ONG internațional recunoscut. Această componență conferă o autoritate și o credibilitate foarte mare mesajelor transmise."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este declarată explicit: lansarea unei campanii de conștientizare. Motivul este, de asemenea, clar și benevolent: protejarea siguranței și bunăstării copiilor în fața noilor riscuri digitale."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a evita interpretările inexacte, folosind un limbaj clar și oferind definiții și exemple concrete. Scopul este de a informa corect, nu de a crea confuzie."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de propagandă geopolitică. Referirile la Uniunea Europeană sunt făcute în contextul colaborării pe standarde și bune practici, nu într-un cadru politic conflictual."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### „Hai să utilizăm Inteligența Artificială în siguranță”: Moldova lansează o campanie națională pentru protecția copiilor online

Republica Moldova a lansat vineri campania națională „Hai să utilizăm Inteligența Artificială în siguranță”, o inițiativă menită să crească gradul de conștientizare privind riscurile și beneficiile noilor tehnologii pentru copii. Evenimentul, organizat în contextul Zilei Europene a Siguranței pe Internet, reunește eforturile Centrului Internațional „La Strada” și ale mai multor instituții guvernamentale, inclusiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Inspectoratul General al Poliției.

Campania, care se va desfășura pe parcursul lunilor februarie și martie, își propune să abordeze direct provocările aduse de popularitatea în creștere a inteligenței artificiale (IA) în rândul tinerilor. Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a subliniat în deschiderea conferinței că siguranța copiilor nu este negociabilă și că aceasta s-a extins dincolo de spațiul fizic, acoperind acum și mediul digital. „Copiii cresc mai repede decât reușim noi să-i protejăm. Trăim într-o lume în care tehnologia avansează mai rapid decât reușim să o înțelegem”, a declarat ministra, accentuând prezența IA în școli, case și pe telefoanele copiilor.

Sub genericul european „Împreună pentru un internet mai bun”, campania din Moldova se va concentra pe educarea copiilor pentru a recunoaște pericolele, pe sprijinirea părinților și a cadrelor didactice cu resurse adecvate și pe promovarea unui dialog deschis în familie despre siguranța digitală. Organizatorii au anunțat dezvoltarea de resurse didactice pentru profesori, care vor desfășura activități tematice cu aproximativ 25.000 de elevi din clasele primare și gimnaziale. De asemenea, va fi lansat un program educațional pentru părinți, în parteneriat cu Fundația „Moldcell”, pentru a oferi soluții tehnice și sfaturi practice pentru ghidarea copiilor în mediul online. Mesajul central al campaniei este că, deși IA poate fi un instrument puternic, responsabilitatea adulților este de a oferi copiilor nu doar acces la tehnologie, ci și competențe, repere morale și protecție.

### Studiu alarmant: 88% dintre copiii din Moldova folosesc IA, expunându-se la riscuri de manipulare și abuz

Un sondaj recent relevă o realitate îngrijorătoare în Republica Moldova: 88% dintre copii utilizează instrumente de inteligență artificială (IA), iar peste 60% dintre aceștia o fac zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Datele, prezentate în cadrul lansării campaniei naționale pentru siguranța online, scot la iveală o vulnerabilitate crescută a minorilor în fața unor riscuri complexe, de la dezinformare la crearea de conținut de abuz sexual.

Potrivit Nataliei Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, copiii nu doar că folosesc IA pentru teme, ci ajung să discute cu chatbot-urile subiecte sensibile precum emoțiile, relațiile cu părinții sau stările de tristețe, căutând răspunsuri și sprijin pe care nu le găsesc întotdeauna la adulți. Această încredere în tehnologie îi face susceptibili la manipulare și la sfaturi nepotrivite, după cum recunosc chiar unii dintre tinerii chestionați.

Unul dintre cele mai grave pericole semnalate este utilizarea IA pentru generarea de materiale realiste de abuz sexual asupra copiilor (CSAM). Datele Centrului „La Strada” arată că, în anul precedent, din cele 147 de raportări privind materiale de abuz sexual virtual, aproximativ 40% au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale. „Chiar dacă aceste imagini sunt false, trauma din spatele lor este reală”, a avertizat ministra Plugaru.

Reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Lupan, a confirmat aceste riscuri, relatând un exercițiu în care a întrebat direct un sistem IA care sunt pericolele pe care le reprezintă pentru copii. Răspunsurile au inclus expunerea la conținut nepotrivit, manipularea și dezinformarea, exploatarea datelor personale, cyberbullying-ul și dependența digitală. Autoritățile subliniază că, deși tehnologia evoluează, naivitatea digitală a copiilor rămâne o problemă majoră. Michelle Liliev, secretară de stat la Ministerul Digitalizării, a menționat că, deși generațiile actuale sunt „nativi digitali”, ele rămân în continuare „naivi digitali”, fiind necesară o intervenție coordonată pentru a-i proteja.

### Guvernul pregătește un „scut digital”: Lege nouă împotriva abuzurilor AI și posibila restricționare a rețelelor sociale pentru minori

Confruntate cu riscurile tot mai complexe aduse de inteligența artificială, autoritățile din Republica Moldova au anunțat un pachet de măsuri legislative, tehnologice și educaționale menite să creeze un „scut digital” pentru protecția cetățenilor, cu un accent special pe copii. Strategia a fost prezentată în cadrul conferinței de lansare a campaniei naționale pentru siguranța online.

Pe plan legislativ, una dintre cele mai importante măsuri este o nouă lege, deja aprobată de Parlament, care incriminează crearea și distribuirea de materiale de abuz sexual asupra copiilor generate de IA care par realiste. Aceasta reprezintă un pas crucial în combaterea unei noi forme de criminalitate cibernetică. Totodată, Guvernul va pregăti adoptarea Actului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act), o reglementare europeană care responsabilizează platformele online pentru conținutul găzduit.

Michelle Liliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a dezvăluit că se poartă discuții deschise privind interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 16 ani, o măsură deja luată în considerare în țări precum Franța și Olanda. Pentru implementarea tehnică a unei astfel de restricții, se lucrează la dezvoltarea unui „portofel digital” național, care ar putea fi utilizat pentru verificarea sigură a vârstei la autentificarea pe platforme.

În paralel, Ministerul Educației va continua eforturile de integrare a igienei cibernetice și a gândirii critice în curriculumul școlar, iar Agenția de Securitate Cibernetică va dezvolta un registru național al incidentelor cibernetice pentru a ajuta companiile să prevină atacurile. Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie pe cinci piloni, care include, de asemenea, sprijinirea dezvoltării de tehnologii responsabile și produse IT cu impact social pozitiv. „Siguranța online nu mai poate fi tratată fragmentat. Avem nevoie de un scut digital”, a concluzionat secretara de stat.

## Transcriere

Bună ziua! Putem începe?

În numele Centrului Internațional La Strada, sunt onorată să deschid această conferință de presă, organizată în contextul lansării campaniei naționale dedicată Zilei Siguranței Online a Copiilor. Este o campanie pe care o organizăm anual, în contextul Zilei Europene, la inițiativa Comisiei Europene, de mai bine de 10 ani.

În Republica Moldova este organizată în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Digitalizării și Dezvoltării Economice și Inspectoratul General al Poliției. Rolul La Strada în acest proces este de a coordona toate inițiativele în domeniul informării și sensibilizării publicului despre siguranța în mediul online.

Avem acest rol în contextul în care gestionăm Centrul de Siguranță Digitală, parte a programului european SIC Plus. Respectiv, aducem mesajele Comisiei Europene aici acasă, în Republica Moldova, și împreună ne asigurăm că copiii din țara asta beneficiază de o protecție corespunzătoare împotriva pericolelor din mediul online.

Mesajul Comisiei Europene este același în fiecare an: „Împreună pentru un internet mai bun”. În Republica Moldova, vom discuta despre un subiect aparte. Vom discuta despre inteligența artificială și cum putem să o utilizăm în siguranță.

În acest context, aș vrea să invit partenerii cheie ai acestei campanii cu un cuvânt, cu o adresare oficială către dumneavoastră. Și o invit în primul rând pe doamna Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale. Vă rog.

**Natalia Plugaru**

Stimați reprezentanți ai mass-media, stimați părinți, stimați specialiști, copiii cresc mai repede decât noi reușim să îi protejăm în lumea de azi. Trăim într-o lume în care tehnologia avansează mai repede decât noi reușim să o înțelegem, o lume în care inteligența artificială a intrat în viața noastră de zi cu zi. Este prezentă în școli, în case, în temele de acasă, în telefoanele copiilor noștri.

De aceea astăzi lansăm campania națională „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță”, pentru că siguranța copiilor nu este negociabilă. În prezent, această siguranță nu mai înseamnă doar în stradă, în curtea școlii sau la locul de joacă. Înseamnă și spațiul digital, un spațiu care este invizibil, dar extrem, extrem de prezent în viața fiecărui copil.

La 10 februarie, în curând, se marchează la inițiativa Comisiei Europene Ziua Siguranței pe Internet, sub genericul „Împreună pentru un internet mai bun”. Republica Moldova se alătură acestui efort european cu un mesaj clar și curajos: inteligența artificială trebuie să fie sprijin pentru copii, dar nu un pericol pentru ei.

Pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale, protecția copiilor este o prioritate fundamentală. Dar astăzi, înțelegem foarte bine că protecția copiilor nu înseamnă doar legi și servicii. Înseamnă să înțelegem lumea în care copiii noștri cresc, comunică, învață și își construiesc identitatea lor.

Un sondaj care a fost realizat în rândul elevilor din țara noastră arată careva cifre destul de îngrijorătoare. 88% dintre copii folosesc inteligența artificială, iar peste 60% o utilizează zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Pentru copii, inteligența artificială nu mai este o noutate, este un instrument firesc, uneori chiar un interlocuitor.

Și cred că cel mai îngrijorător este faptul că copiii noștri discută cu inteligența artificială pe teme sensibile: emoții, relația cu semenii lor, relația cu părinții, subiecte ce țin de tristețe, de nesiguranță. Pentru că copiii caută răspunsuri, sprijin și încredere, iar dacă nu le găsesc la adulți, bineînțeles că le caută în tehnologie.

Și cel mai interesant este faptul că înșiși copiii recunosc că inteligența artificială poate crea dependență. Ei singuri spun acest lucru, că le afectează gândirea critică și deseori le oferă sfaturi nepotrivite.

Vreau să vă spun că în același timp noi ne confruntăm cu fenomene mult mai grave, cum sunt materialele de abuz sexual care sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale. În anul 2025, colegii de la Sigur Online Hotline au înregistrat 147 de raportări privind materiale de abuz sexual virtual. Iar în jur de 40% dintre acestea au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Chiar dacă ele sunt false, trauma, de fapt, în spatele acestor imagini false este reală. De aceea, campania pe care o lansăm astăzi este rezultatul unui parteneriat solid pe care îl avem împreună cu Ministerul Educației, colegii de la Ministerul Economiei și ceilalți colegi din Guvern, împreună cu colegii de la La Strada și societatea civilă.

Inteligența artificială, după cum ziceam, face parte din viața copiilor noștri și noi, prin această campanie, de fapt, vrem să transmitem un mesaj foarte clar. Că este nevoie să informăm copiii, să sprijinim părinții și cadrele didactice, să promovăm utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, dar mai ales să încurajăm un dialog deschis în familie despre siguranța digitală.

Până la urmă, inteligența artificială nu este nici bună, nici rea în sine, dar totul depinde de modul în care o folosim. Iar responsabilitatea noastră ca adulți este să le oferim copiilor nu doar acces la tehnologie, dar și competențe, repere morale și protecție, astfel încât să le fim niște ghizi, dar nu spectatori.

Vă îndemn pe toți să construim împreună un mediu digital sigur, responsabil și incluziv, în care fiecare copil să se simtă protejat și respectat. Vă mulțumesc mult și mulțumesc mult colegilor de la La Strada pentru inițierea și promovarea acestei campanii. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Valentina Olaru, secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

**Valentina Olaru**

Bună ziua tuturor! Vreau să continui gândurile enunțate de către doamna Plugaru. Pentru Ministerul Educației și Cercetării, siguranța copiilor în mediul digital este o componentă structurală și a calității educației și nu o acțiune separată sau reactivă.

Inteligența artificială schimbă rapid modul în care copiii noștri învață, comunică și iau decizii. Iar în sistemul educațional, responsabilitatea noastră, a tuturor, este de a răspunde prin politici coerente și măsuri sustenabile și să avem intervenții bazate pe evidențe la aceste provocări.

Abordarea noastră este una sistemică. În ultimii ani am consolidat cadrul normativ și curricular, astfel încât școala să poată dezvolta în mod planificat competențe digitale și gândire critică, iar educația pentru siguranța online să fie una integrată în procesul educațional. În același timp, am investit în formarea cadrelor didactice și am construit parteneriate interinstituționale funcționale pentru a sprijini și a oferi școlilor constant un sprijin de a-și dezvolta competența digitală.

Am aplicat și am adaptat realitățile din teren și politicile educaționale astfel ca toți cei care vin în contact cu inteligența artificială să poată să facă față tuturor provocărilor, dar este loc și de mai bine. În ceea ce privește inteligența artificială în relația cu copiii, nu vorbim de interdicții, ci despre integrare educațională responsabilă.

Școala trebuie să ofere repere clare privind utilizarea etică a tehnologiilor, astfel încât acestea să susțină învățarea, să stimuleze creativitatea și să completeze efortul elevului, fără a substitui gândirea independentă, discernământul și autonomia în învățare. Considerăm că un sistem educațional rezilient se construiește prin capacitarea profesorilor de a înțelege și a gestiona aceste transformări.

De aceea, Ministerul Educației și Cercetării va continua să dezvolte politici și programe de formare care să consolideze rolul cadrului didactic ca mediator educațional în era digitală. El trebuie să fie cel care ghidează elevul să evalueze informația, să înțeleagă riscurile, să își formeze obiceiuri sănătoase de utilizare a tehnologiei și să acționeze responsabil în mediul online.

Campania lansată astăzi completează acest demers strategic, consolidând cooperarea dintre școală, familie, comunitate. Și obiectivul nostru comun este ca fiecare copil să fie pregătit nu doar să utilizeze tehnologia, ci să o înțeleagă, să o evalueze critic, să o folosească în mod responsabil.

Ceea ce ne dorim noi în egală măsură este ca prin campania dată lansată azi, să urmărim să încurajăm dialogul deschis dintre familie, pentru că siguranța digitală începe cu încrederea, cu comunicarea și cu regulile clare, adecvate vârstei. Atunci când acasă se va explica, la școală se va consolida, lucrurile vor merge și mai bine.

Educația rămâne principalul instrument prin care societatea poate transforma provocările generate de inteligența artificială în oportunități reale pentru dezvoltarea copiilor și pentru modernizarea sistemului educațional. Ministerul Educației și Cercetării își reafirmă angajamentul de a susține școala ca să țină pasul cu evoluția rapidă a tehnologiilor și să rămână un spațiu sigur, relevant și formativ pentru toți copiii.

În acest spirit, vreau să salut inițiativa creativă a expoziției „Părinți și copii în era digitală”, care surprinde prin imagini relația dintre generații într-o lume tot mai conectată. Este un îndemn vizual la echilibru, atenție și apropiere, chiar și atunci când tehnologia pare că ne fură timpul la care suntem împreună.

De aceea, în încheiere, transmit un apel către toți actorii. Către părinți: să întrebe, să asculte, să fie prezenți. Către profesori: să dezvolte gândirea critică și cultura responsabilității digitale. Către copii, elevi: să fie curioși, dar prudenți și să ceară ajutor atunci când ceva îi neliniștește. Pentru că siguranța online este o prioritate națională, dar și o responsabilitate comună. Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc. Doamna Mihaela Iliev, secretară de stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

**Mihaela Iliev**

Bună ziua tuturor. Colegii au vorbit foarte mult despre inteligența artificială, dar aș vrea un pic să mergem înapoi și să ne aducem aminte când prima dată fiecare dintre noi a intrat pe internet și și-a făcut un cont de socializare. Când și-a făcut prima dată cont pe MySpace, pe Mirc, pe Yahoo Messenger sau pe Odnoklassniki, FacesMD, când prima dată și-a încărcat pozele pe o rețea de socializare. Dacă vă aduceți aminte, care era acel sentiment?

La mine era un sentiment de libertate și entuziasm maxim, pentru că oferea acces la o lume infinită și la un spațiu de experimentare. Te conectai la întregul glob într-o secundă. Eu fac parte din generația anilor '90, la fel ca și doamna directoare de la La Strada. Și noi, de fapt, suntem generația, ultima generație care a prins copilăria fără internet și, în același timp, suntem prima generație care a prins valul internetului.

Adolescența noastră a coincis cu dezvoltarea rețelelor de socializare. Dar, după ani de evoluție, vedem astăzi o lume destul și profund de transformată. Generațiile de copii de astăzi s-au născut nativi digitali, dar în același timp rămân în continuare naivi digitali.

Unul dintre trei, de fapt, dintre utilizatorii de internet astăzi la nivel global este un copil. Și mai puțin de 15% din platformele globale au setate protocoale speciale pentru protecția vârstei, dar și interacțiunea pentru copii. Inteligența artificială este de fapt ceea ce pentru copiii de astăzi este ceea ce a însemnat pentru noi primul cont de Facebook cu 10, 15, de fapt 20 de ani în urmă.

Volumul de date și de informație este într-atât de mare că este peste capacitatea umană de absorbție, dar mai ales pentru dezvoltarea unui copil. Sunt și eu mama a doi copii, de trei și cinci ani, și la fel ca și fiecare părinte, îmi fac foarte mari griji de spațiul digital în care suntem astăzi și de provocările cu care ne confruntăm.

Și, indiferent dacă va fi cu sau voia mea, e clar că ei se vor integra în acest spațiu digital. Și asta e ceea ce mă îngrijorează foarte mult, pentru că vorbim în primul rând despre dezinformare la scară largă. Anul trecut am văzut-o și mai acut. Copiii au 80% încredere în comunicarea cu chatbot-uri. Doamna ministră a menționat despre faptul că ei se consultă și îi consideră ca niște consilieri atunci când există ruptura dintre și relația cu părinții și cred tot ce apare prin conținuturile care sunt pe social media.

Mai adăugăm probleme precum presiunea psihologică la care sunt expuși, bullying-ul digital, filtrele care denaturează total realitatea. Vorbim despre creșterea criminalității, fraudele și abuzurile virtuale. Și dacă în anii '90-2000 îți furau, nu știu, ceva din portmoneu într-un troleibuz, astăzi totul se întâmplă în mediul digital. Sunt sigură că colegii de la Inspectorat vor veni cu cifre mult mai detaliate.

Și odată cu democratizarea prețurilor la telefoane, dar și la internet, la fel și pornografia infantilă a crescut. Deci vorbim despre un mediu la care noi nu ne-am așteptat atunci când ne încărcam primele poze cu 20 de ani în urmă. Și astăzi, siguranța online nu mai poate fi tratată fragmentat. Avem nevoie de un scut digital.

Noi, ca și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, avem un portofoliu foarte larg. Pe lângă digitalizare, avem securitatea cibernetică, suntem responsabili de dezvoltarea sectorului IT, de domeniul telecomunicațiilor, dar și de inovații și inteligență artificială. Asta ne permite să înțelegem complexitatea lucrurilor într-adevăr la 360°.

Inclusiv ce fel de competențe avem nevoie să dezvoltăm pentru ca generațiile care cresc astăzi să fie adaptate și nu să fie în continuare naivi digitali. Și în 2026, noi ne-am propus cinci acțiuni concrete care să ajute tot spectrul de probleme de care am vorbit mai sus. În primul rând, pregătim adoptarea actului privind serviciile digitale, Digital Service Act, care obligă platformele mari să fie responsabile pentru tot conținutul plasat.

Și mai nou, începând chiar cu săptămâna aceasta, în UE, utilizatorii pot decide dacă își aleg feed-ul sau lenta de postări să fie așa cum era până acum, în ordine cronologică, sau să fie personalizată de către algoritm. Și este un pas destul de important, pentru că asta poate reduce din manipulare și din conținutul nociv.

Al doilea element este protejarea copiilor pe rețelele de socializare. Discutăm deschis, începând cu anul acesta, interzicerea platformelor de socializare pentru copiii până la 16 ani. Olanda, Australia și Franța au anunțat deja că până în septembrie vor limita accesul copiilor până la 16 ani. Și pentru că nu vorbim doar de cadrul legal, cu siguranță o să vă întrebați cum asta se va întâmpla tehnic, mai ales pentru o țară mică cum e Republica Moldova.

La nivel european s-a găsit soluția ca pentru a se integra portofelul digital ca un element suplimentar la logarea sau autentificarea pe platforme. Iar Agenția de Guvernare Electronică deja lucrează la acest portofoliu digital. Inițial, noi l-am planificat pentru serviciile publice, pentru a fi integrat în EVO, dar acum, aparent, avem și o soluție pentru limitarea accesului. Urmează să discutăm în spațiul public ce facem cu acest subiect, dar el devine tot mai important pentru comunitate.

Al patrulea element din opțiunile la care lucrăm este reducerea criminalității. Agenția de Securitate Cibernetică și-a primit mandatul la sfârșitul lui 2025 să dezvolte un registru al incidentelor cibernetice. El este un registru care va ajuta companiile să fie mai vigilente și să prevină atacuri, pentru că fiecare dintre noi, odată ce intră pe o platformă, face cumpărături, se informează, este supus atacurilor.

Vă dau un exemplu pe care l-am pățit chiar zilele trecute. Eram în deplasare și căutam cum să ajung din punctul A în punctul B și mai căutam informații pe Google. Și la un moment dat îmi vine un raport de la aplicația – nici nu de la aplicație, dar chiar direct din telefon, să nu dau nume brandului – în care motorul de căutare îmi scrie că în săptămâna aceea au fost oprite 176 de incidente și de atacuri asupra identității mele prin intermediul telefonului meu. Și m-am oprit și m-am uitat la acel raport în care îmi arăta că eu am intrat de exemplu de 10 ori pe Google și prin această redirecționare către alte platforme, de fapt am fost targetată de către atacatori.

Deci astfel de elemente noi nu le vedem în fiecare zi și noi nu înțelegem ce se întâmplă în spatele nostru. De asta, un mesaj și către mediul privat să-și securizeze orice platformă pe care o dezvoltă, pentru că asta, din păcate, aduce și mai mari riscuri pentru toată lumea. Începem de la părinți și finisăm iarăși cu copiii, care sunt mult mai vulnerabili decât maturii. Registrul o să-i ajute să poată vizualiza și preveni aceste atacuri în timp real.

A patra direcție sunt competențele digitale și gândirea critică. Este mandatul direct al Ministerului Educației și Cercetării. Noi în programul privind securitatea cibernetică am dedicat un capitol special pentru igiena cibernetică. Și aici mizăm foarte mult pe colaborarea cu Ministerul Educației pentru a integra lecțiile privind igiena cibernetică în sălile de clasă. Deja există conținut creat de foarte mulți ani de Centrul Internațional La Strada, o comunitate de profesori care a fost foarte bine instruită. Și în contextul reformei curriculare, cred că e deja timpul să îl punem în capul mesei, fie că e educația civică, fie că e dezvoltare personală, dar el ar trebui să se regăsească.

De asemenea, Centrul Cyber Core, care este responsabil pentru instruirile pentru mediul privat și public, va continua să capaciteze funcționarii publici și companiile pentru a preveni atacuri, dar și a fi un pic mai vigilenți. Și a cincea direcție este tehnologia responsabilă și produsele cu impact. V-am spus că suntem responsabili și de sectorul IT și în 2026 punem accent mai mult pe produse care au impact social și produse care sunt dezvoltate responsabil.

Prin Faima, inteligența artificială, antena pe care la care vom avea acces, și Fondul de inovație, dar și o lege dedicată pe sandbox, vrem să sprijinim dezvoltarea produselor care pun în primul rând accent pe etică, dar și pe sănătatea mintală a copiilor. Și cred că este destul de vizibil că astăzi suntem un front comun și acel scut digital la care putem lucra împreună cu ministerele și organizațiile care sunt prezente astăzi.

Și cred că Republica Moldova chiar își poate asuma, începând cu anul acesta, că poate avea foarte multă independență tehnologică, bazată pe încredere și pe siguranță pentru copii. Și un îndemn pentru părinți în această săptămână să facă o pauză măcar pe o secundă, să-și înțeleagă propriile acțiuni, pentru că atunci când prevenim și înțelegem ce se întâmplă în spațiul digital ca un matur, îl poți ajuta și pe copilul tău să fie mult mai vigilent într-un spațiu care este din ce în ce mai nesigur.

Nu aș vrea să termin pe o notă negativă, dar cred că toate direcțiile pe care le pornim împreună, cu un efort comun, ne pot asigura ca tehnologia și inovația în continuare să servească binelui și progresului, nu doar scopurilor meschine.

Mulțumesc. În continuare, Alexandru Lupan, șef adjunct la Inspectoratul General al Poliției.

**Alexandru Lupan**

Bună ziua tuturor! Vă mulțumesc că într-adevăr că ați invitat și poliția să participe la acest eveniment frumos și necesar. Într-adevăr, să transmitem un mesaj și din partea organelor de drept. Cunoaștem că anual, deja e o tradiție, că în a doua zi de marți a lunii februarie anual să fie marcată Ziua Siguranței pe Internet. Ori, într-o lume în care tehnologia digitală joacă un rol vital în viața cotidiană, de la comunicare și educație până la divertisment și muncă, este esențial să conștientizăm riscurile și să adoptăm măsurile de protecție adecvate.

Totodată, și criminalitatea capătă noi forme tot mai complexe, iar spațiul digital devine din ce în ce mai dificil de gestionat. Ceea ce contribuie și la apariția de noi tipuri de infracțiuni săvârșite prin intermediul tehnologiilor informaționale. Copiii sunt categoria cea mai vulnerabilă și expusă riscului.

Înainte de a veni în fața dumneavoastră, am făcut și eu un exercițiu cu inteligența artificială și i-am pus întrebarea: „Reprezintă ea oare un pericol de securitate pentru copii?” Și rezultatul pe care mi l-a furnizat a spus că da și mi-a spus și care sunt riscurile. Și vi le împărtășesc și către dumneavoastră.

Unul este expunerea la conținut nepotrivit, manipularea și dezinformarea, exploatarea datelor personale, cyberbullying-ul și interacțiunea necontrolată, dependența digitală și impactul psihologic. Ceea ce confirmă iarăși ce au vorbit antevorbitorii mei.

De aceea, poliția subliniază importanța vigilenței în mediul online, a consumului responsabil de informații și a educării copiilor pentru a recunoaște pericolele și a verifica sursele. Cu acest prilej, alături de instituțiile partenere, pentru protejarea siguranței digitale a tuturor cetățenilor, în special a copiilor și tinerilor în mediul online, lansăm campania „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță”. Poliția este aici pentru oameni, pentru ca mediul online să fie un loc sigur, unde putem învăța, ne putem proteja și ne putem simți în siguranță. Vă mulțumesc.

În continuare, o să vă prezint calendarul activităților planificate în contextul campaniei, în perioada februarie-martie, anul curent. Tema campaniei a fost selectată ținând cont atât de tendințele internaționale, cât și de datele naționale pe care le-am colectat în baza unui sondaj aplicat în rândul a 632 de copii, cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani.

Ceea ce am constatat noi, conform datelor din sondaj, e faptul că 40% practic nu identifică acele riscuri care au fost menționate anterior și nu înțeleg cum ar putea fi manipulați sau cum ar putea fi influențați de către aplicațiile care sunt create în baza inteligenței artificiale. Asta este un semnal clar al faptului că în activitățile pe care le desfășurăm cu copiii ar trebui să punem accent și pe acele riscuri, să le dezvoltăm gândirea critică astfel încât tehnologia să fie utilizată responsabil și să fie utilizată în beneficiul copilului.

La nivel internațional, în anul 2024, Comitetul Părților Convenției de la Lanzarote a adoptat o declarație, o declarație privind protecția copilului împotriva abuzului și exploatării sexuale, facilitată de utilizarea tehnologiilor emergente. În acest context, salutăm inițiativa și nu doar inițiativa, dar aprobarea de fapt a proiectului de lege de către Parlamentul Republicii Moldova, care are scopul să înăsprească pedepsele pentru infracțiunile comise împotriva copiilor, infracțiunile de abuz și exploatare sexuală, inclusiv cele comise în mediul online.

E vorba de proiectul care a fost aprobat ieri de către Parlament, care pe lângă faptul că înăsprește pedepsele, va incrimina o nouă formă de abuz, va incrimina materialele de abuz sexual care sunt realiste. Cu alte cuvinte, în Republica Moldova, din momentul în care această lege va intra în vigoare, materialele de abuz sexual al copiilor care sunt generate prin inteligență artificială și care par a fi reale, vor fi ilegale. Deci toate acțiunile care vor fi realizate în raport cu aceste materiale vor fi pedepsite conform legii.

Asta este un pas important pentru a asigura o protecție mai bună copiilor, inclusiv în contextul tematicii campaniei pe care o lansăm astăzi. În cadrul campaniei, ținând cont de aceste tendințe, am planificat un șir de activități. Scopul lor e de fapt să mobilizeze comunitatea educațională și să implice toți partenerii vizați în informarea atât a copiilor, părinților, cadrelor didactice.

În acest scop au fost dezvoltate resurse didactice pentru profesori, care vor desfășura în perioada imediat următoare activități atât cu copiii din clasele primare, cât și cu copiii din gimnaziu, la subiectul utilizării responsabile a inteligenței artificiale. Estimăm un număr aproximativ de 25.000 de copii la care vom ajunge cu astfel de conținuturi. Estimăm aceste date ținând cont de experiența anterioară din campania din 2025.

La fel, e important programul educațional pe care îl lansăm pentru părinți, un program pe care l-am gândit împreună cu Fundația Moldcell pentru a informa părinții despre riscuri, dar și a le oferi anumite soluții tehnice prin care să poată ghida copiii și să le restricționeze cumva accesul la conținuturi nepotrivite vârstei lor, anume în cazul copiilor de vârstă mică. Ne bucurăm de parteneriatul pe care îl avem cu platforma suntparinte.md, care o să asigure o comunicare largă despre toate aceste inițiative.

Totodată, evenimentul sau campania va finaliza cu un eveniment organizat la finele lunii martie, la care vor participa elevi din 15 instituții de învățământ, din consiliile elevilor. E de fapt un concurs național pe care îl organizăm în ediția a șaptea. E o ocazie în care copiii pot să se implice în discuții despre soluții și e o ocazie în care vom testa un joc intelectual, elaborat în baza unui model internațional.

Un Cyber Quest la subiectul siguranței digitale, scopul căruia este să dezvolte gândirea critică a copiilor despre cum să folosească tehnologia sigur. Această campanie, scopul cel mai mare sau ceea ce am dorit noi de fapt să obținem într-un final este implicarea mai bună a părinților în comunicarea, în ghidarea copiilor despre comportamentele sigure în online.

Credem că asta ar fi un prim pas, pentru că educația digitală începe totuși acasă, continuă apoi în sala de clasă, însă implicarea părintelui, ghidarea copilului e foarte și foarte importantă, este primul pas. Respectiv, în acest scop am creat și un spot informativ, pe care vă invităm acum să îl vizionăm împreună. E un spot despre relația părinte-copil în era digitală și cum de fapt ne putem conecta mai bine cu copiii noștri.

[Video Spot]

Și să fie în lume pace!
Iese tata la balcon și mă strigă:
„Măi, Ioan!”
Cred că am făcut ceva, că de nu făceam nimica, mă striga:
„Măi, Ionică! Ionică! Ionel!”
Eu alerg grăbit la el. Rușinos, dar de astfel și întreb: „Ce s-a întâmplat?”
El răspunde supărat: „Telefonul, cine-a luat?”
Nu mă miră chiar deloc.
Din nou, singur merg la joc.
Tata iarăși mă cheamă:
„Măi, Ioan!” Tata lucrează.
„Hai, pui, mâine, după amiază!”
Fug la mama. „N-ai să crezi!”
„Măi, Ioane, chiar nu vezi?
Vreau să-ți spun o poezie!”
„Stai! Nu face gălăgie!”
„Mai târziu!” „Mergi și citește!”
Mama-n telefon vorbește.
„N-am timp să te urmăresc! Stai! Măi, Ioan, răbdare n-ai!”
Cinci minute au trecut. Iar, iar m-am întristat.
Spune, ce s-a întâmplat?
Eu nu vreau să fiu Ioan. Vreau să fiu un telefon.

Conectează-te cu copilul tău. Siguranța digitală începe cu o conversație. Află mai multe pe www.siguronline.md.

Mesajul spotului este despre conectare și despre cum am putea să fim mai prezenți în viețile copiilor noștri într-o perioadă în care tehnologia e tot mai prezentă în viața noastră. La același subiect a fost realizată și o expoziție de tablouri, care la moment este vernisată aici, în holul Guvernului. Începând cu săptămâna viitoare, o să o puteți vizita în incinta librăriei Cărturești, chiar la intrarea librăriei Cărturești din Muzeul Național de Istorie.

E o expoziție despre cum tehnologia influențează relațiile în familie, educația, comunicarea și cum ar putea să fie folosită în beneficiul tuturor. Acum, dacă aveți poate unele întrebări, vă invităm să le adresați.

Iar dacă nu sunt întrebări, vă mulțumim tuturor pentru participare și vă invităm să fiți cât mai activi în promovarea mesajelor acestei campanii naționale. Mulțumim.