--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 6 februarie 2026. Subiectul „Situația economică din stânga Nistrului”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110716/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---6-februarie-2026--Subiectul--Situatia-economica-din-stanga-Nistrului- event_date: 2026-02-06T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1528 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110716 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 6 februarie 2026. Subiectul „Situația economică din stânga Nistrului” ## Comunicat de presă ## Economia din Stânga Nistrului: Criza Economică și Socială din 2025 ### Declarații de la **Veaceslav Ioniță**, Expert în Politici Economice la **IDIS „Viitorul”** > „Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Toate aceste evoluții arată o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat **Veaceslav Ioniță**. --- ### Scăderea PIB-ului și Diferențe Economice - **Produsul Intern Brut (PIB)** pe cap de locuitor a înregistrat o scădere dramatică în 2025. - Pe malul drept, PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, în timp ce pe malul stâng a fost de 3,8 mii de dolari. - Diferența dintre cele două maluri a crescut la 2,2 ori față de 1,9 ori în 2024. - Economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere a PIB de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a înregistrat o contracție de cel puțin 18%. ### Impactul asupra Industriei - Industria, pilonul de bază al economiei regiunii, a suferit o prăbușire istorică. - Producția industrială estimată pentru 2025 este de circa 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an. - Industria regiunii funcționează la aproape 75% din nivelul anului 1989. - Circa 60% din activitate este dependentă de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic. ### Veniturile Populației și Situația Pensionarilor - În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15,700 de lei, comparativ cu doar 7,800 de lei pe malul stâng. - Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns la 4,200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1,900 de lei. - În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. ### Creșterea Prețurilor și Exporturile - Inflația în 2025 a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. - Prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori în ultimii 25 de ani, față de 6,7 ori pe malul drept. - Volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari în 2025, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. - Aproximativ 70% din vânzările externe au fost realizate către malul drept, România și alte țări din Uniunea Europeană, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari. ## Noutăți ### Criza din 2025: Economia transnistreană înregistrează cea mai dramatică prăbușire din ultimii 25 de ani Economia regiunii transnistrene a suferit în anul 2025 cea mai severă criză din ultimul sfert de secol, marcând o prăbușire dramatică a Produsului Intern Brut (PIB) și a producției industriale, conform unei analize prezentate de expertul economic Veaceslav Ioniță. Declinul, estimat la cel puțin 18%, este cel mai accentuat de după anul 2000 și a adâncit semnificativ decalajul economic față de malul drept al Nistrului. Potrivit analizei, dacă în anii precedenți diferența de dezvoltare economică se diminua, criza din 2025 a inversat complet această tendință. PIB-ul pe cap de locuitor în regiunea transnistreană a ajuns la aproximativ 3.800 de dolari, de 2,2 ori mai mic decât cel de pe malul drept, care se ridică la 8.400 de dolari. Această discrepanță este în creștere, având în vedere că în anul precedent diferența era de doar 1,9 ori. Expertul subliniază că, în termeni reali, economia regiunii a regresat, ajungând la un nivel inferior celui din 2010. Practic, în ultimii 15 ani, economia transnistreană a stagnat, fiind marcată de crize repetate care au anulat perioadele de creștere modestă. Principalul motor al acestui colaps a fost industria, care reprezintă pilonul economiei locale. Producția industrială a înregistrat o scădere fără precedent, cea mai mare de la destrămarea Uniunii Sovietice. Această cădere este legată direct de modelul economic al regiunii, dependent în mare măsură de sectorul energetic și metalurgic, care la rândul lor funcționează datorită gazului rusesc primit la prețuri preferențiale. Orice șoc în acest sector are un efect de domino asupra întregii economii. În contrast, economia de pe malul drept al Nistrului a continuat să crească, deși modest, cu o estimare de 2,7% pentru anul 2025. Această evoluție divergentă scoate în evidență vulnerabilitatea structurală a modelului economic transnistrean și incapacitatea acestuia de a se adapta la noile realități geopolitice și economice, împingând regiunea într-o criză profundă cu consecințe sociale și economice pe termen lung. ### Nivel de trai în cădere liberă: Veniturile reale ale populației din stânga Nistrului, mai mici decât acum un deceniu Criza economică severă care a lovit regiunea transnistreană în 2025 a erodat dramatic nivelul de trai al populației, veniturile reale ale salariaților și pensionarilor scăzând la un nivel inferior celui de acum un deceniu. Potrivit unei analize economice detaliate, puterea de cumpărare a locuitorilor din stânga Nistrului a suferit o lovitură puternică, anulând progresul economic din ultimii ani și adâncind problemele sociale. Datele prezentate de expertul Veaceslav Ioniță arată o scădere reală a salariilor cu 8% în 2025, după luarea în calcul a inflației. Mai mult, pensiile au fost și ele grav afectate. În timp ce pe malul drept al Nistrului, pensia medie a ajuns la aproximativ 4.200 de lei, în stânga Nistrului aceasta este estimată la doar 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. Această situație reprezintă o inversare dramatică a trendului din anii precedenți, când pensiile din regiunea transnistreană erau semnificativ mai mari decât cele de pe malul drept. Impactul cel mai șocant este vizibil atunci când se analizează evoluția pe termen lung a veniturilor reale. Analiza relevă faptul că, din cauza inflației care a anulat complet creșterile salariale nominale, un salariat din regiune trăiește astăzi mai prost decât în urmă cu 10 ani. Situația pensionarilor este și mai dramatică: veniturile lor reale sunt cu mult mai mici decât cele de acum un deceniu. Practic, un pensionar din Transnistria trăiește la fel de greu, sau chiar mai greu, decât în urmă cu 25 de ani, în 2001. Această degradare a nivelului de trai este o consecință directă a prăbușirii economice, în special a colapsului industrial. Scăderea producției a dus la diminuarea veniturilor, iar inflația ridicată, de 14,7% în 2025 (dublă față de cea de pe malul drept), a redus drastic puterea de cumpărare. Contrastul este izbitor față de malul drept, unde, în ciuda provocărilor, veniturile reale ale populației au înregistrat o creștere modestă. Criza socială din stânga Nistrului subliniază vulnerabilitatea extremă a populației în fața șocurilor economice și eșecul modelului economic local de a asigura un trai decent pe termen lung. ### Reorientare forțată: Comerțul regiunii transnistrene se prăbușește cu Rusia și devine dependent de România și malul drept al Nistrului Relațiile comerciale ale regiunii transnistrene au suferit o transformare radicală în 2025, marcând o prăbușire aproape totală a exporturilor către Federația Rusă și o reorientare masivă către malul drept al Nistrului și România. Conform unei analize economice prezentate de Veaceslav Ioniță, 70% din totalul vânzărilor regiunii au fost direcționate către așa-numitul „spațiu românesc”, format din Republica Moldova (malul drept) și România, evidențiind o dependență economică fără precedent de piețele vestice. Datele arată că exporturile către Federația Rusă, partenerul tradițional al Tiraspolului, au devenit practic nesemnificative. Dacă în trecut acestea se ridicau la sute de milioane de dolari, în 2025 au totalizat doar 25 de milioane de dolari. În schimb, comerțul cu malul drept al Nistrului și cu România a atins un maxim istoric. Doar în 2024, exporturile către aceste două piețe au însumat 527 de milioane de dolari. Deși în 2025, din cauza crizei industriale, volumul total al exporturilor a scăzut, dependența de aceste piețe s-a accentuat. Analiza detaliată a destinațiilor de export pentru 2025 este revelatoare: 48% din mărfurile din stânga Nistrului au fost vândute pe malul drept, iar 22% au fost exportate în România. Împreună, aceste două piețe constituie 70% din totalul vânzărilor externe ale regiunii. Restul Uniunii Europene (fără România) reprezintă o altă parte importantă, ceea ce face ca dependența totală de piața UE și de cea a Republicii Moldova (malul drept) să fie de peste 85%. Această reconfigurare a fost forțată de colapsul producției industriale, în special în sectorul energetic și metalurgic, care nu a mai putut susține volumele de export din anii precedenți. Scăderea dramatică a vânzărilor pe malul drept, cauzată inclusiv de faptul că Chișinăul nu a mai procurat energie electrică din regiune, a fost principalul factor al prăbușirii exporturilor totale în 2025. Schimbarea subliniază o realitate economică dură pentru Tiraspol: în ciuda retoricii politice, supraviețuirea economică a regiunii depinde acum aproape exclusiv de accesul la piețele din dreapta Nistrului și din Uniunea Europeană, în special România.