--- title: "Evenimentul de prezentare a raportului de monitorizare „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și online din Republica Moldova în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110758/Evenimentul-de-prezentare-a-raportului-de-monitorizare--Discursul-de-ura-si-instigare-la-discriminare-in-spatiul-public-si-online-din-Republica-Moldov event_date: 2026-02-17T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Tighina 49/3, Summit Events, Sala New York" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 11333 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110758 publisher: Privesc.Eu --- # Evenimentul de prezentare a raportului de monitorizare „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și online din Republica Moldova în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025” ## Comunicat de presă ## Discursul de ură a atins cote alarmante la alegerile parlamentare din 2025, TikTok devenind un incubator al intoleranței **Chișinău 17 februarie 2026** – Asociația Promo-LEX a lansat astăzi raportul de monitorizare „Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și online din Republica Moldova”, care analizează contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Documentul relevă o creștere îngrijorătoare a intoleranței în spațiul public, numărul cazurilor identificate fiind de 1,7 ori mai mare comparativ cu scrutinul precedent din 2021, platformele online devenind principalul câmp de luptă unde demnitatea umană a fost frecvent atacată. Potrivit raportului, în perioada monitorizată (iulie – octombrie 2025), au fost identificate 712 cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 521 au avut loc direct în context electoral. Această explozie a mesajelor intolerante indică o „normalizare” periculoasă a fenomenului, într-un spațiu public extrem de polarizat și toxic. **Mediul online – principalul canal de propagare** O concluzie majoră a monitorizării este migrarea masivă a discursului de ură în mediul online. Aproximativ 70% dintre cazurile identificate au fost distribuite pe rețelele de socializare, cu precădere pe Telegram, TikTok și Facebook. Experții Promo-LEX au subliniat că TikTok a devenit un veritabil „incubator” pentru mesajele de ură, generând aproape jumătate din conținutul nociv, o mare parte fiind creat nu doar de comentatori anonimi, ci și de administratorii conturilor. „Nu discutăm doar despre statistici electorale, ci despre cifre care prezintă o îngrijorare majoră în contextul creșterii fenomenului discursului de ură și a toxicității care a invadat spațiul nostru public. Alegerile parlamentare din 2025 au reprezentat scrutinul cu cel mai înalt nivel de utilizare și răspândire a acestui tip de discurs, iar prețul a fost plătit de demnitatea umană”, a declarat Vadim Vieru, Directorul de Program al Asociației Promo-LEX. **Țintele predilecte: Femeile și grupurile minoritare** Raportul evidențiază că femeile au fost una dintre principalele ținte ale atacurilor, discursul sexist înregistrând o creștere de 1,5 ori. Politicienii și liderii de opinie au recurs frecvent la stereotipuri de gen, reducând rolul femeii strict la cel de reproducere și prezentând orice deviere de la acest rol ca un pericol național. De asemenea, discursul homofob s-a triplat comparativ cu alegerile anterioare, comunitatea LGBTIQ+ fiind prezentată în mod fals ca o amenințare la adresa securității statului, o retorică adesea copiată din narative externe de propagandă. **Reacția autorităților: Între lipsa plângerilor și instrumente limitate** Un paradox semnalat în cadrul evenimentului este discrepanța dintre numărul mare de cazuri monitorizate și lipsa plângerilor oficiale. Deși fenomenul a luat amploare, numărul plângerilor depuse la poliție pentru discurs de ură în baza Codului Contravențional a fost nul. „Am observat că numărul plângerilor pentru utilizarea discursului de ură în perioadele electorale a scăzut la zero, în timp ce numărul autosesizărilor din partea Inspectoratului General al Poliției a crescut. Totuși, pentru mulți pare să fie mai ușor să recunoască injuria pe motiv de prejudecată decât discursul de ură sau instigarea la discriminare”, a explicat Irina Corobcenco, analistă Promo-LEX. Reprezentanții instituțiilor statului prezenți la eveniment, inclusiv din partea Inspectoratului General al Poliției și Consiliului Audiovizualului, au confirmat provocările în gestionarea fenomenului, invocând lipsa unor instrumente tehnice adecvate pentru monitorizarea eficientă a mediului online, în special a platformelor precum TikTok și Telegram, unde conținutul ilegal se răspândește rapid. **Sprijin internațional pentru democrație** Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Suediei, partener tradițional în apărarea drepturilor omului în Republica Moldova. „Când ura intră în competiția politică, democrația însăși este în pericol. Nimeni nu ar trebui să fie ținta urii, discriminării sau violenței. Legislația trebuie să fie dublată de o aplicare consecventă și de acțiuni preventive. Instituțiile de aplicare a legii și autoritățile de reglementare au nevoie de instrumente adecvate și de încrederea publicului pentru a acționa eficient”, a menționat Hannes Berts, Șef adjunct al Misiunii Ambasadei Suediei în Republica Moldova. Discuțiile din cadrul evenimentului au concluzionat că, dincolo de sancțiuni, este necesară o strategie națională de educație și prevenire, pentru a stopa transformarea disensiunilor politice normale într-o polarizare radicală care dezbină societatea. **Despre Promo-LEX** Asociația Promo-LEX este o organizație non-guvernamentală care are drept scop dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și apărarea drepturilor omului și monitorizarea proceselor democratice. Asociația este recunoscută la nivel național și internațional pentru eforturile sale de monitorizare a alegerilor și de combatere a discursului de ură. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al evenimentului este serios și alarmant, axat pe o problemă negativă (discursul de ură). Emoțiile pozitive sunt limitate la formalități, cum ar fi mulțumirile adresate participanților și sponsorilor, și o speranță timidă pentru găsirea unor soluții, fără a constitui un sentiment dominant.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Subiectul discuției este discursul de ură, un fenomen negativ care provoacă suferință. Nu există nicio manifestare de fericire în cadrul evenimentului." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Există o urmă de optimism în dorința de a găsi soluții și de a îmbunătăți situația („să înțelegem ce am putea să facem mai bine”). Totuși, tonul general este de îngrijorare și alarmă, iar optimismul nu este un sentiment proeminent." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii își exprimă în mod repetat recunoștința față de participanți, organizatori și parteneri financiari („Vă mulțumesc că ați răspuns invitației”, „mulțumim foarte mult”, „Thank you”). Acesta este un element de politețe formală, prezent pe tot parcursul evenimentului." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Evenimentul are un caracter formal, profesional și analitic. Tonul este serios și lipsit de orice formă de entuziasm." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează pe ură, violență verbală și discriminare. Emoția dragostei nu este prezentă în niciun context." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Subiectul grav al discursului de ură și datele alarmante prezentate în raport exclud orice manifestare de bucurie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "Există o ușoară satisfacție exprimată de reprezentantul Consiliului Audiovizualului cu privire la creșterea sancțiunilor aplicate, dar aceasta este umbrită de gravitatea generală a problemei. Nu este un sentiment dominant." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Tonul serios și subiectul grav al evenimentului exclud complet prezența amuzamentului sau a umorului." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 4, "reason": "Întregul eveniment este centrat pe un fenomen negativ. Se discută despre impactul nociv al discursului de ură, se prezintă date statistice alarmante și se exprimă îngrijorare, frustrare și chiar furie față de amploarea problemei și lipsa de reacție adecvată a unor instituții.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 3, "reason": "Moderatoarea menționează explicit că discursul de ură provoacă „tristețe, dezamăgire”. Prezentarea datelor despre victimizarea anumitor grupuri și impactul asupra demnității umane induce un sentiment general de tristețe." }, { "name": "Furie", "grade": 4, "reason": "Un participant din public (Sergiu Butuc) exprimă o furie evidentă față de lipsa de acțiune a autorităților în fața unor insulte grave („Bâdle, rapăn... și nu a fost sancționat nimeni”). Moderatoarea menționează și ea „furia, revolta” ca reacții la discursul de ură." }, { "name": "Frică", "grade": 3, "reason": "Frica este un sentiment implicit, derivat din discuțiile despre „pericolul național” și riscul ca democrația să fie „în pericol”. Se menționează că discursul de ură poate face oamenii să nu mai vrea să se implice în viața publică, sugerând o teamă de consecințe." }, { "name": "Dezgust", "grade": 2, "reason": "Utilizarea termenului „toxicitate” pentru a descrie spațiul public și descrierea unor mesaje de ură, cum ar fi cele care „reduc femeia strict la rolul de reproducere”, evocă un sentiment de dezgust față de natura acestor discursuri." }, { "name": "Frustrare", "grade": 4, "reason": "Frustrarea este o emoție puternică, manifestată de participantul din public care acuză inacțiunea autorităților. De asemenea, este vizibilă în discursurile experților care subliniază discrepanța dintre legi și aplicarea lor, precum și provocările instituționale (lipsa de resurse, anonimatul online)." }, { "name": "Anxietate", "grade": 3, "reason": "Prezentarea creșterii exponențiale a discursului de ură, numit „semnal de alarmă”, și discuțiile despre „polarizări” și „radicalizări” generează o stare de anxietate cu privire la viitorul coeziunii sociale și al democrației." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 3, "reason": "Dezamăgirea este menționată direct de moderatoare ca o reacție la discursul de ură. De asemenea, reiese din constatările raportului, cum ar fi lipsa plângerilor depuse la poliție în ciuda numărului mare de cazuri, ceea ce denotă o dezamăgire a cetățenilor în instituții." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio mențiune sau sugestie a sentimentului de gelozie în cadrul discuțiilor." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este, în esență, o conferință de presă și o dezbatere publică. Scopul principal este de a informa, de a prezenta date și de a analiza o problemă. Prin urmare, tonul predominant este informativ și neutru, chiar dacă subiectul este încărcat emoțional.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "Prezentarea datelor statistice din raport de către reprezentanții Promo-LEX (Vadim Vieru, Irina Coropcenco) se face într-un ton neutru, factual și obiectiv, concentrându-se pe cifre și constatări." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul central al evenimentului este prezentarea raportului de monitorizare. Întreaga discuție este menită să informeze publicul, autoritățile și partenerii despre amploarea, formele și impactul discursului de ură. Acesta este cel mai pregnant aspect al evenimentului." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a evenimentului este dedicată întrebărilor și răspunsurilor. Atât moderatoarea, cât și participanții din sală adresează întrebări directe și critice panelistilor pentru a clarifica aspecte și a cere socoteală." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Evenimentul are și o componentă instructivă. De exemplu, reprezentanta poliției explică pașii legali pentru depunerea unei plângeri. Discuția în ansamblu caută să ofere îndrumări despre cum pot fi îmbunătățite mecanismele de combatere a urii." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Moderatoarea folosește elemente narative în introducere pentru a ilustra impactul personal al discursului de ură, descriind experiența de a fi martor la astfel de mesaje pe rețelele sociale." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii încearcă să convingă audiența și instituțiile de necesitatea unor acțiuni concrete. Prezentarea raportului ca un „semnal de alarmă” și apelurile la colaborare au un scop persuasiv clar." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Fiind un eveniment public, formal, cu participarea unor oficiali și diplomați, atitudinea generală este una de politețe și respect. Chiar și momentele de confruntare sunt gestionate într-un cadru diplomatic, fără a degenera în grosolănie.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt marcate de un grad înalt de politețe. Se folosesc formule de adresare formale („Bună ziua”, „Vă mulțumesc”, „Stimați colegi”), iar discursurile de deschidere și închidere respectă eticheta unui astfel de eveniment." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 1, "reason": "Nu există manifestări de grosolănie. Chiar dacă un participant din public folosește un ton acuzator, el citează limbaj vulgar, nu îl adresează direct panelistilor. Tonul său este mai degrabă frustrat decât grosolan." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii manifestă respect reciproc, chiar și atunci când exprimă critici sau dezacorduri. Se acordă timp pentru răspunsuri, iar intervențiile sunt, în general, constructive și respectuoase față de rolul fiecărui participant." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 2, "reason": "Tonul general nu este agresiv. Există o intervenție din public cu un ton mai ridicat și acuzator, care poate fi interpretată ca o formă de agresivitate verbală controlată, dar aceasta reprezintă o excepție, nu regula evenimentului." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Subiectul este tratat cu maximă seriozitate. Nu se recurge la sarcasm în nicio parte a discuției." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Gravitatea temei abordate, discursul de ură și consecințele sale, nu lasă loc pentru umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt directe și analitice. Nu se folosește ironia ca figură de stil sau ca mod de a transmite un mesaj." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Reprezentanții instituțiilor și partenerii internaționali (ex: Ambasada Suediei) folosesc un limbaj diplomatic, echilibrat, recunoscând provocările și subliniind importanța colaborării, evitând acuzațiile directe." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este în întregime dedicat unei probleme sociale majore: discursul de ură și discriminarea. Toate discuțiile, datele și intervențiile gravitează în jurul acestui subiect, analizându-l din perspectiva drepturilor omului, a justiției sociale și a necesității de advocacy.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 5, "reason": "Acesta este subiectul central al întregului eveniment. Titlul raportului, discursurile, datele statistice și întrebările din public se concentrează exclusiv pe definirea, monitorizarea, impactul și combaterea discursului instigator la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 2, "reason": "Deși termenul nu este folosit explicit, discuția despre limitele libertății de exprimare, despre ce constituie o insultă versus o critică legitimă și despre protejarea grupurilor vulnerabile atinge tangențial conceptul de corectitudine politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 4, "reason": "Inclusivitatea este un principiu fundamental al discuției. Se subliniază în mod repetat că discursul de ură vizează și marginalizează grupuri specifice (femei, comunitatea LGBTQI+, minorități etnice), iar combaterea acestuia este o măsură de a asigura o societate mai incluzivă." }, { "name": "Diversitate", "grade": 3, "reason": "Respectul pentru diversitate este o valoare implicită. Discuția despre protejarea diferitelor grupuri sociale de atacuri verbale este, în esență, o pledoarie pentru acceptarea și valorizarea diversității în societate." }, { "name": "Discriminare", "grade": 5, "reason": "Discriminarea este un concept cheie, inseparabil de discursul de ură în cadrul acestui eveniment. Raportul se numește „...instigare la discriminare”, iar sancțiunile aplicate de Consiliul Audiovizualului au fost pentru „forme de discriminare”." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Evenimentul în sine este o acțiune de advocacy. Promo-LEX, o organizație non-guvernamentală, prezintă dovezi (raportul) pentru a pleda în favoarea unor schimbări legislative și instituționale și pentru a mobiliza autoritățile și societatea să acționeze." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Întreaga dezbatere are ca scop final justiția socială: protejarea demnității umane, asigurarea egalității în fața legii pentru toți cetățenii și crearea unor mecanisme funcționale care să ofere dreptate victimelor discursului de ură." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Discuția despre atacurile la adresa minorităților etnice și a vorbitorilor de anumite limbi, precum și despre necesitatea de a proteja diverse grupuri, subliniază importanța sensibilității culturale în spațiul public." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este o conferință profesională, cu o structură clară, vorbitori oficiali și un limbaj formal. Discuțiile sunt centrate pe prezentarea și analiza unui raport de monitorizare, având un scop bine definit de a identifica probleme și a discuta soluții.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este serios și formal, cu o agendă structurată, roluri clare (moderator, vorbitori) și un limbaj adecvat unei conferințe. Se folosesc formule de adresare oficiale precum 'Excelență, stimați parteneri'." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii demonstrează expertiză în domeniile lor (drepturile omului, monitorizare media, legislație), utilizând date statistice, articole de lege specifice și analize detaliate ale tendințelor discursului de ură." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Organizatorii (Promo-LEX) și moderatorul ghidează activ discuția. Vorbitorii din instituții sunt chestionați cu privire la acțiunile lor, iar evenimentul în sine reprezintă o inițiativă de a conduce o schimbare în abordarea problemei." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Evenimentul este un exemplu de colaborare între un ONG, o ambasadă și instituții de stat. Discuția este orientată spre găsirea unor soluții comune și îmbunătățirea cooperării interinstituționale pentru a combate discursul de ură." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment este axat pe identificarea problemei creșterii discursului de ură și pe discutarea soluțiilor practice, legale și instituționale. Sesiunile de întrebări și răspunsuri se concentrează direct pe rezolvarea blocajelor existente." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Discuția analizează procesele decizionale ale instituțiilor (Poliție, Consiliul Audiovizualului) și își propune să influențeze deciziile viitoare. Deși nu se iau decizii în timpul evenimentului, acesta este un catalizator pentru procesul decizional." }, { "name": "Inovație", "grade": 2, "reason": "Deși se menționează utilizarea de software pentru monitorizarea platformelor online precum TikTok, focusul principal al discuțiilor este pe aplicarea și îmbunătățirea cadrelor legale și mecanismelor existente, mai degrabă decât pe propunerea unor soluții radical inovatoare." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Discuția este centrată pe probleme sociale, instituționale și politice, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Elementele care apar sunt în contextul impactului societății, nu al auto-ajutorării.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 2, "reason": "Se discută intens despre necesitatea de îmbunătățire a mecanismelor instituționale și a legislației ('ce am putea să facem mai bine'), dar focusul este pe sisteme și organizații, nu pe individ." }, { "name": "Motivație", "grade": 2, "reason": "Există un apel la acțiune și la implicare civică pentru a combate un fenomen negativ, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de motivare la nivel social, dar nu este un element central." }, { "name": "Inspirație", "grade": 1, "reason": "Evenimentul are un caracter predominant analitic și critic, concentrându-se pe o problemă gravă. Tonul este mai degrabă un semnal de alarmă decât o sursă de inspirație." }, { "name": "Reziliență", "grade": 3, "reason": "Conceptul de reziliență este menționat explicit, atât la nivel individual, cât și societal, în contextul impactului negativ al discursului de ură ('dacă nu avem suficientă reziliență... pot demoraliza')." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Această dimensiune nu este prezentă în discuțiile din cadrul evenimentului." }, { "name": "Reflecție", "grade": 4, "reason": "Evenimentul este o platformă pentru reflecție, prezentând date concrete și încurajând publicul și participanții să analizeze cauzele și consecințele discursului de ură și rolul fiecăruia în combaterea acestuia." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema evenimentului nu vizează dezvoltarea personală, ci dezvoltarea societății și a instituțiilor democratice." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "Subiectul central, discursul de ură, este profund ancorat în considerente etice și morale. Discuțiile abordează concepte precum demnitatea umană, justiția, responsabilitatea și integritatea procesului democratic.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Evenimentul promovează onestitatea prin prezentarea de date factuale. În același timp, se pune sub semnul întrebării transparența și onestitatea unor instituții, precum în cazul lipsei de plângeri la poliție sau netransparența SIS." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Integritatea actorilor politici și a procesului electoral este un subiect central. Utilizarea discursului de ură este prezentată ca o încălcare a integrității morale și politice." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "O temă dominantă este cea a responsabilității: a instituțiilor, a partidelor politice, a platformelor online și a cetățenilor în combaterea discursului de ură. Se caută constant cine poartă răspunderea pentru inacțiune sau acțiune ineficientă." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Dilema etică fundamentală între libertatea de exprimare și necesitatea de a proteja grupurile vulnerabile de discursul de ură este implicită pe tot parcursul discuțiilor, în special când se abordează reglementarea online." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment emite o judecată morală fermă împotriva discursului de ură, calificându-l drept 'nociv', 'periculos' și o amenințare la adresa 'demnității umane' și a valorilor democratice." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Discuțiile vizează corectitudinea procesului electoral și necesitatea de a face dreptate victimelor discursului de ură. Lipsa sancțiunilor este prezentată ca o problemă de corectitudine și justiție." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Se pune la îndoială încrederea publicului în anumite instituții, de exemplu, în poliție, unde numărul zero de plângeri poate sugera o lipsă de încredere. Evenimentul, prin prezentarea de date, încearcă să fie o sursă demnă de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și orientat spre claritate, specific unui eveniment public de prezentare a unui raport. Intervențiile din public aduc un plus de directivitate și confruntare.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Majoritatea vorbitorilor, în special analiștii și participanții din public, sunt foarte direcți în a prezenta date, a pune întrebări și a formula critici. De exemplu, întrebarea 'V-ați autosesizat pe așa declarații?' este extrem de directă." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Comunicarea este în general directă. Există momente de limbaj diplomatic, dar acestea nu sunt predominante. Majoritatea mesajelor sunt transmise fără ocolișuri." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii depun un efort conștient pentru a fi clari, folosind date, statistici și exemple concrete pentru a-și susține argumentele. Moderatorul intervine pentru a menține claritatea și focusul discuției." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Scopul evenimentului este de a reduce ambiguitatea prin date și discuții concrete. Chiar dacă acțiunile unor instituții sunt descrise ca fiind ambigue, comunicarea din cadrul evenimentului tinde spre clarificare." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Prezentările sunt detaliate, dar moderatorul încurajează concizia, în special în sesiunea de întrebări și răspunsuri. Unii vorbitori reușesc să fie mai conciși decât alții." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Subiectul complex necesită elaborare. Vorbitorii oferă context, detalii statistice și explicații juridice pentru a-și construi argumentația, ceea ce face discursul pe alocuri destul de elaborat." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Contextul este unul formal, reflectat în limbajul folosit, structura evenimentului și formulele de adresare, ceea ce denotă un grad înalt de formalitate." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Evenimentul menține un ton strict profesional și formal, fără elemente de informalitate." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Discuția este puternic ancorată în contextul politic și social specific Republicii Moldova, abordând norme și tensiuni locale, în special în context electoral.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Discuția critică 'normalizarea' discursului de ură în spațiul public moldovenesc și atinge norme culturale legate de rolul femeilor în societate sau atitudinea față de minorități, prezentându-le ca fiind instrumentalizate politic." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Deși se menționează un caz specific din Comrat (Găgăuzia), discuția nu aprofundează diferențele regionale din Republica Moldova, având un focus preponderent național." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Tradițiile sunt menționate indirect, ca pretext folosit de unii actori politici pentru a justifica discursuri de ură, dar nu reprezintă o temă centrală de dezbatere." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Acest aspect nu este abordat în cadrul discuțiilor." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 3, "reason": "Tema este relevantă, deoarece discursul de ură vizează adesea grupuri etnice și lingvistice. Se menționează atacuri la adresa 'românilor vorbitori de limbă română', ceea ce reflectă tensiuni legate de identitatea culturală și lingvistică." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Acest aspect nu este abordat în cadrul discuțiilor." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 1, "reason": "Tonul general este unul de autocritică și de alarmă cu privire la starea democrației, nu de exprimare a mândriei naționale. Se vorbește despre aspirații (integrare UE), dar din perspectiva problemelor care trebuie rezolvate." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Analiza intenției din spatele discursurilor și acțiunilor politice este nucleul evenimentului. Se discută pe larg despre manipulare, partizanat și influențe geopolitice care motivează utilizarea discursului de ură.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 5, "reason": "Raportul și discuțiile scot în evidență diverse tactici manipulative, cum ar fi dezinformarea, folosirea discursului de ură pentru a discredita oponenții și utilizarea de conturi false pentru a amplifica mesajele." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 5, "reason": "Contextul electoral face ca partizanatul să fie o temă centrală. Se analizează cum partidele folosesc discursul de ură, iar intervențiile din public reflectă acuzații de părtinire a instituțiilor în favoarea puterii." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Credibilitatea este un subiect constant. Evenimentul își propune să fie o sursă credibilă de date, în timp ce se evaluează critic credibilitatea actorilor politici, a presei și a instituțiilor de stat." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Un scop principal al discuției este de a înțelege motivele din spatele discursului de ură: câștigarea de voturi, incitarea la violență, discreditarea adversarilor. Se afirmă clar că 'ura a devenit un instrument de campanie'." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 3, "reason": "Se discută despre cum informațiile sunt deliberat distorsionate (dezinformare) sau interpretate eronat. Distincția dintre critica legitimă și discursul de ură este o problemă de interpretare abordată în discuții." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 4, "reason": "Influența externă, în special a Federației Ruse, este menționată explicit ca sursă de narațiuni de ură și propagandă, subliniind dimensiunea geopolitică a fenomenului ('retorică care este copiată de la mesajele... Federația Rusă')." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Raport Promo-LEX: Discursul de ură a explodat în timpul alegerilor din 2025, TikTok devenind un „incubator” Discursul de ură a atins cote alarmante în spațiul public și online din Republica Moldova în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform unui raport de monitorizare prezentat marți de Asociația Promo-LEX. Fenomenul nu doar că s-a intensificat, dar a devenit o unealtă politică normalizată, cu o creștere a numărului de cazuri de 1,7 ori față de scrutinul parlamentar din 2021. Evenimentul, moderat de jurnalista Victoria Coroban, a scos în evidență o realitate îngrijorătoare: ura a devenit un instrument uzual în campania electorală. Vadim Vieru, director de program la Promo-LEX, a subliniat că discuția nu este doar despre statistici, ci despre „toxicitatea care a invadat spațiul nostru public și prețul pe care demnitatea umană l-a plătit în lupta pentru voturi”. Raportul, realizat în perioada 21 iulie - 19 octombrie 2025, a identificat 712 cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare. Dintre acestea, 521 de cazuri, reprezentând mai mult de două treimi, au avut loc în context electoral, ceea ce demonstrează o instrumentalizare clară a urii în scopuri politice. Platformele online au fost principalul vehicul pentru propagarea acestor mesaje, cu 70% din cazuri fiind identificate pe Telegram, TikTok și Facebook. În mod special, TikTok a fost descris ca un veritabil „incubator pentru mesaje de ură”, generând practic 50% din tot conținutul nociv monitorizat. Un aspect alarmant este că o mare parte din acest conținut a fost creat direct de administratorii conturilor, nu doar de comentatori anonimi. Principalele ținte ale discursului de ură au fost femeile, comunitatea LGBTQI+ și oponenții politici, folosindu-se inclusiv stigmatizarea legată de sănătatea mintală. Discursul sexist a înregistrat o creștere de 1,5 ori, un partid politic fiind menționat pentru că a desfășurat o campanie ce reducea femeia strict la rolul de reproducere. În același timp, discursul homofob s-a triplat comparativ cu 2021, fiind însoțit de campanii de dezinformare ce prezentau comunitatea LGBTQI+ ca o amenințare la securitatea statului, o retorică similară cu cea promovată de Federația Rusă. De asemenea, s-a observat o tendință cinică de a folosi termeni medicali și diagnostice psihiatrice ca insulte pentru a discredita oponenții politici. Aceste constatări ridică semne de întrebare serioase cu privire la sănătatea democrației și la capacitatea societății de a proteja grupurile vulnerabile în perioade de tensiune politică. ### Răspunsul instituțiilor la ura online: Sancțiuni record de la audiovizual, dar zero plângeri la poliție În fața unei creșteri alarmante a discursului de ură în timpul alegerilor parlamentare din 2025, răspunsul instituțiilor statului a fost mixt, relevând atât progrese, cât și deficiențe sistemice majore. În timp ce Consiliul Audiovizualului (CA) a aplicat un număr record de sancțiuni, Inspectoratul General al Poliției (IGP) nu a înregistrat nicio plângere pentru instigare la ură, în ciuda sutelor de cazuri documentate de societatea civilă. La un eveniment organizat de Promo-LEX, Aneta Gonța, vicepreședinta CA, a confirmat că instituția a aplicat 24 de sancțiuni pentru diverse forme de discriminare în programele audiovizuale, o creștere semnificativă de la zero sancțiuni în campania precedentă. Această abordare mai fermă a fost pusă pe seama unei metodologii de monitorizare mai riguroase și a unei voințe clare a actualei componențe a Consiliului de a curăța spațiul audiovizual. În contrast izbitor, reprezentanta IGP, Galina Pleșca, a confirmat că, deși poliția s-a autosesizat în șase cazuri pe baza rapoartelor de monitorizare, nu a existat nicio plângere depusă de cetățeni sau concurenți electorali în baza articolului din Codul Contravențional care vizează direct discursul de ură. În 2024 a fost înregistrată o singură sesizare, iar în 2023, cinci. Această lipsă de plângeri este cu atât mai frapantă cu cât raportul Promo-LEX a identificat peste 500 de cazuri de ură doar în context electoral. Reprezentanta poliției a explicat că instituția se confruntă cu provocări majore, în special în mediul online, unde se manifestă majoritatea actelor de ură. Printre dificultăți se numără monitorizarea unui volum imens de conținut, complexitatea colectării și conservării probelor digitale, precum și anonimatul autorilor, care adesea folosesc VPN-uri și servere din alte țări. „Când o persoană este anonimă, cazul nu poate fi construit pentru că nu ai împotriva cui să-l construiești”, a declarat Pleșca. O altă problemă sistemică este fluctuația mare de personal și lipsa de specializare a agenților constatatori pe acest domeniu. Deși au fost instruiți formatori și s-au elaborat instrucțiuni interne, eforturile sunt încă insuficiente. S-a observat, de asemenea, că cetățenii preferă să depună plângeri pentru „injurie pe motive de prejudecată”, un concept aparent mai ușor de înțeles decât definiția legală a discursului de ură, ceea ce sugerează o nevoie acută de educare a publicului cu privire la mecanismele legale existente. Discrepanța dintre acțiunile CA și lipsa de sesizări la poliție subliniază o problemă de încredere și de funcționalitate a sistemului de justiție în combaterea acestui fenomen periculos. ### Reglementarea urii online: Autoritățile se pregătesc să extindă mandatul asupra platformelor digitale Cine și cum decide ce constituie discurs de ură pe rețelele de socializare a fost tema centrală a celei de-a doua sesiuni a evenimentului organizat de Promo-LEX, unde s-a discutat despre provocările reglementării spațiului online, devenit principalul teatru de operațiuni pentru campaniile de ură și dezinformare. Concluzia generală a fost că actualul cadru legal este insuficient, iar autoritățile se pregătesc să-l adapteze la realitățile digitale, inspirându-se din legislația europeană. Igor Chiriac, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, a recunoscut că instituțiile statului trebuie să-și îmbunătățească mecanismele pentru a face față acestui fenomen. El a menționat că anul 2026, fiind unul non-electoral, oferă un răgaz necesar pentru a analiza și a aduce îmbunătățiri cadrului legal, în special pentru a reglementa mai bine domeniul online. Acesta a subliniat că, în urma alegerilor prezidențiale din România, unde interferențele externe prin intermediul rețelelor sociale au ridicat probleme de securitate națională, este crucial ca și Republica Moldova să găsească un echilibru între libertatea de exprimare și securitatea statului. O parte a soluției ar putea veni prin transpunerea Legii privind serviciile digitale (DSA) a Uniunii Europene. Ștefan Gligor, reprezentantul Consiliului Audiovizualului (CA), a explicat că, deși mandatul actual al CA se limitează la serviciile media liniare (TV și radio), modificările recente ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale, din august 2025, au început să adreseze și serviciile non-liniare. CA va avea prerogativa de a certifica anumite platforme online, dar acest lucru nu va acoperi întregul spectru al rețelelor de socializare. Provocarea majoră, a subliniat Gligor, este că platformele mari precum TikTok, Facebook sau YouTube nu se află sub jurisdicția Republicii Moldova, ceea ce face aplicarea sancțiunilor aproape imposibilă. În prezent, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) funcționează ca punct de contact cu TikTok, dar transparența acestui proces este limitată. Irina Coropcenco de la Promo-LEX a adăugat că, deși tehnologiile bazate pe inteligență artificială pot ajuta la identificarea potențialelor cazuri de ură, decizia finală trebuie să aparțină unui factor uman, care înțelege contextul, subtilitățile și sensibilitățile locale. Dezbaterea a relevat astfel o necesitate urgentă de a crea un cadru legal coerent pentru spațiul online, de a dezvolta capacități instituționale pentru monitorizare și de a stabili o cooperare eficientă cu platformele internaționale pentru a combate eficient discursul de ură.