---
title: "Conferința de analiză post-electorală „Alegerile Parlamentare din Republica Moldova, 28 septembrie 2025: integritatea electorală și perspective de consolidare democratică”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110784/Conferinta-de-analiza-post-electorala--Alegerile-Parlamentare-din-Republica-Moldova--28-septembrie-2025--integritatea-electorala-si-perspective-de-con
event_date: 2026-02-19T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Maria Cebotari 16, Palatul Republicii"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 17565
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110784
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferința de analiză post-electorală „Alegerile Parlamentare din Republica Moldova, 28 septembrie 2025: integritatea electorală și perspective de consolidare democratică”

## Comunicat de presă

## Reziliență și integritate electorală: concluziile conferinței de analiză a alegerilor parlamentare din 2025

**Chișinău, 19 februarie 2026** – Comisia Electorală Centrală (CEC), în parteneriat cu Consiliul Europei și partenerii de dezvoltare, a reunit joi, la Chișinău, oficiali de rang înalt, experți internaționali și reprezentanți ai societății civile pentru a trage linie după scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025. Conferința de analiză post-electorală a evidențiat provocările fără precedent cu care s-a confruntat Republica Moldova, de la finanțări ilegale masive până la atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, subliniind totodată capacitatea instituțiilor de a proteja votul cetățenilor.

Evenimentul a marcat încheierea unui ciclu electoral extins, care a început în 2023, și a servit drept platformă pentru evaluarea mecanismelor de apărare democratică. Angelica Caraman, președinta CEC, a deschis conferința subliniind că miza alegerilor a depășit simpla administrare tehnică a procesului, transformându-se într-un exercițiu de rezistență națională în fața interferențelor externe.

„Nu libertatea în sine reprezintă o vulnerabilitate, dar manipularea acesteia. Tehnologia și dezvoltarea inteligenței artificiale amplifică aceste riscuri, pentru că ceea ce se spune în spațiul public modelează ceea ce oamenii cred și cum acționează. Astăzi, instituțiile nu mai gestionează doar procese, ele gestionează incertitudini”, a declarat Angelica Caraman.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a adus în discuție amploarea fluxurilor financiare ilegale care au încercat să deturneze parcursul democratic al țării. Oficialul a menționat cazuri concrete investigate de autorități, inclusiv depistarea unor sume exorbitante destinate coruperii alegătorilor prin metode noi, digitale.

„Finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate cripto-transferuri. Într-un singur portofel cripto, anul trecut, instituțiile noastre au găsit 104 milioane de dolari. Aceasta a fost o provocare enormă pentru a identifica și a contracara astfel de fenomene”, a precizat Igor Grosu, subliniind necesitatea ca anul 2026, fiind unul fără alegeri, să fie dedicat ajustării legislației pentru a securiza viitoarele scrutine.

Partenerii internaționali au apreciat eforturile autorităților de la Chișinău de a menține procesul electoral în parametrii democratici, în ciuda presiunilor. Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a remarcat că reformele inițiate încă din 2022 au dat roade, modernizând cadrul legislativ și instituțional.

„Democrația Republicii Moldova a dat dovadă de o reziliență impresionantă. Extinderea votului prin corespondență și introducerea sancțiunilor mai stricte pentru corupția electorală sunt realizări reale. Totuși, recomandăm ca pe viitor să evităm modificări semnificative ale legislației electorale cu mai puțin de 12 luni înainte de alegeri, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului”, a menționat Falk Lange.

Conferința a inclus paneluri tehnice dedicate securității cibernetice și rolului societății civile. Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au detaliat modul în care au documentat cazurile de corupere a alegătorilor, în timp ce organizațiile neguvernamentale, precum Promo-LEX, au prezentat concluziile misiunilor de observare, punând accent pe monitorizarea discursului de ură și a transparenței financiare a partidelor.

Discuțiile au reiterat faptul că protejarea integrității electorale este un proces continuu, care necesită adaptarea constantă la noile tactici de război hibrid. Participanții au convenit asupra necesității consolidării educației civice și a reglementării mai stricte a spațiului online, pentru a combate dezinformarea care vizează polarizarea societății.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul proiectului Consiliului Europei „Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, faza III” și al altor parteneri de dezvoltare, reafirmând angajamentul comun pentru parcursul european și democratic al țării.

## Noutăți

### Moldova se confruntă cu un val de interferențe străine fără precedent în alegerile din 2025

CHIȘINĂU – Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova, deși considerate competitive și bine administrate din punct de vedere tehnic, s-au desfășurat într-un climat electoral poluat de un val fără precedent de dezinformare, finanțări ilegale și atacuri cibernetice, au concluzionat înalți oficiali și experți internaționali în cadrul unei conferințe de analiză post-electorală. Evenimentul a scos în evidență complexitatea crescândă a amenințărilor hibride la adresa democrației moldovenești, cu implicarea directă a unor actori statali străini.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că procesul electoral devine de la an la an mai complex, menționând trei provocări majore: finanțarea ilegală, dezinformarea și securitatea cibernetică. Acesta a detaliat evoluția metodelor de finanțare ilicită, de la cele clasice la transferuri sofisticate prin criptomonede, utilizând sisteme bancare străine, menționând explicit Federația Rusă. Un exemplu șocant adus în discuție a fost descoperirea unui „portofel crypto” cu peste 104 milioane de dolari, gestionat din Chișinău, ilustrând amploarea resurselor alocate pentru a influența procesul democratic. Grosu a descris aceste acțiuni ca fiind un parteneriat între Federația Rusă și grupări criminale locale.

Dezinformarea a fost un alt pilon al interferențelor, manifestată prin campanii de manipulare online, utilizarea inteligenței artificiale și sute de mii de profiluri false pe rețelele de socializare. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a confirmat că instanța a reținut existența unor „atacuri hibride” coordonate de actori statali străini. Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a deschis conferința afirmând că aceste rețele externe au încercat „să cumpere nu doar voturi, dar și însăși direcția de dezvoltare a țării”.

În domeniul securității cibernetice, Igor Grosu a avertizat că infrastructura critică a Moldovei, inclusiv cea a CEC, a devenit o țintă „apetisantă” pentru serviciile secrete ruse. Atacurile au vizat în special perturbarea votului în diaspora și compromiterea noului sistem de vot prin corespondență. Aceste acțiuni concertate, conform vorbitorilor, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității și securității naționale, necesitând un răspuns consolidat din partea tuturor instituțiilor statului și o vigilență sporită din partea societății.

### Anul 2026, un răgaz pentru reformă: Autoritățile de la Chișinău planifică o revizuire amplă a legislației electorale

CHIȘINĂU – În urma provocărilor complexe întâmpinate în alegerile parlamentare din 2025, autoritățile din Republica Moldova intenționează să folosească anul 2026, un an fără scrutine programate, pentru o evaluare și reformare aprofundată a cadrului legal electoral. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de analiză post-electorală, unde s-a subliniat necesitatea adaptării legislației la noile amenințări hibride, precum dezinformarea și finanțarea ilegală.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a descris anul 2026 ca fiind un „mic răgaz” esențial pentru a realiza o „evaluare plenară a legislației”. Această perioadă de acalmie electorală va permite o analiză detaliată a normelor în vigoare și implementarea unor modificări menite să consolideze integritatea procesului democratic. Un accent deosebit va fi pus pe recomandările venite din partea Curții Constituționale și a partenerilor internaționali, precum Comisia de la Veneția.

Un punct central al discuțiilor a fost adresarea Curții Constituționale către Parlament, menționată de președinta instanței, Domnica Manole. Curtea a solicitat consolidarea competențelor autorităților în domeniul reglementării platformelor online și a serviciilor de partajare a materialelor video. Această măsură este considerată crucială pentru a combate distribuirea de informații false și publicitate politică mascată, fenomene care au fost descrise ca „atacuri hibride” în timpul ultimului scrutin. Totuși, președinta Manole a subliniat că orice reglementare trebuie să asigure un echilibru delicat, astfel încât libertatea de exprimare a utilizatorilor să nu fie limitată în mod disproporționat.

Reprezentanții partenerilor internaționali, precum Consiliul Europei, au susținut această abordare prudentă. Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reiterat recomandarea de a evita modificări legislative semnificative cu mai puțin de 12 luni înainte de alegeri, pentru a asigura predictibilitatea și consensul politic. De asemenea, a fost menționată opinia Comisiei de la Veneția privind Legea 125, care vizează combaterea corupției electorale, subliniind importanța alinierii la standardele europene.

Oficialii au convenit că efortul de reformare trebuie să fie unul colaborativ, implicând toate instituțiile statului, partidele politice și societatea civilă. Obiectivul final este crearea unui cadru legal robust, capabil să protejeze procesul electoral de interferențe externe și manipulări, asigurând astfel alegeri libere și corecte, fundamentale pentru parcursul european al Republicii Moldova.

### Unitate în fața amenințărilor: Rolul vital al societății civile și al partenerilor internaționali în protejarea democrației

CHIȘINĂU – Reziliența democratică a Republicii Moldova în fața provocărilor electorale complexe este rezultatul unui efort comun, care implică nu doar instituțiile statului, ci și o societate civilă vigilentă și parteneri internaționali dedicați. Aceasta a fost una dintre concluziile principale ale conferinței de analiză post-electorală, unde înalți oficiali au mulțumit și au recunoscut contribuția esențială a acestor actori în asigurarea integrității alegerilor parlamentare din 2025.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a subliniat că succesul scrutinului a constat într-un „efort comun”, menționând în mod special rolul societății civile, al mass-mediei și al partenerilor de dezvoltare. Aceasta a mulțumit organizațiilor precum Promo-LEX și ADEPT, dar și presei de investigație, pentru monitorizarea atentă și expunerea tentativelor de fraudă și corupere electorală. „Democrația nu poate exista fără ochiul de veghe al societății civile”, a declarat ulterior dna Caraman, evidențiind importanța unei supravegheri obiective a fiecărei etape a procesului electoral.

Paulina Pînte, secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, a reafirmat acest angajament, declarând că societatea civilă, formată din aproape 40 de organizații, monitorizează de peste două decenii procesele electorale cu o singură miză: „ca votul să fie liber, corect și protejat”. Ea a salutat faptul că vocile, observațiile și recomandările ONG-urilor sunt luate în calcul, permițând transpunerea voinței cetățenilor în politici publice.

Pe lângă actorii locali, un rol crucial l-au jucat și partenerii internaționali. Oficialii moldoveni au exprimat recunoștință față de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), Consiliul Europei și OSCE/ODIHR. Aceste organizații au oferit expertiză valoroasă în domenii precum securitatea cibernetică, monitorizarea spațiului online, comunicarea cu diaspora și evaluarea riscurilor. Sprijinul lor a fost considerat indispensabil pentru modernizarea proceselor electorale și alinierea la standardele democratice europene.

Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a confirmat că „niciun progres privind integritatea electorală nu ar fi fost posibil fără o implicare puternică a societății civile”. Această sinergie între instituțiile statului, cetățenii activi și comunitatea internațională este prezentată ca fiind modelul de succes pentru protejarea democrației într-un context geopolitic volatil, demonstrând că unitatea și colaborarea sunt cele mai eficiente arme împotriva amenințărilor hibride.