--- title: "Ședința Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică din 18 februarie 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110797/Sedinta-Comisiei-pentru-securitate-nationala--aparare-si-ordine-publica-din-18-februarie-2026 event_date: 2026-02-18T09:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 7, biroul 716" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 4542 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică din 18 februarie 2026 ## Comunicat de presă ## Modificări legislative în sprijinul tinerilor: certificatul de naștere va putea confirma cetățenia după vârsta majoratului **Chișinău, 18 februarie 2026** – Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a examinat, în cadrul ședinței de miercuri dimineață, o inițiativă legislativă esențială menită să debirocratizeze procesul de documentare pentru zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Membrii comisiei au dezbătut modificarea Legii cetățeniei, propunând ca certificatul de naștere să servească drept dovadă validă a cetățeniei pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani și nu și-au perfectat actele de identitate la timp. În centrul discuțiilor s-a aflat proiectul de lege nr. 6, care vine să soluționeze un vid legislativ ce afectează un număr semnificativ de tineri. Conform reglementărilor actuale, persoanele care depășesc vârsta majoratului fără a deține un pașaport sau un buletin de identitate sunt obligate să parcurgă o procedură complexă de redobândire sau recunoaștere a cetățeniei, chiar dacă s-au născut pe teritoriul țării și dețin un certificat de naștere moldovenesc. „Scopul acestui proiect este de a permite cetățenilor Republicii Moldova, în pofida faptului că nu au reușit până la vârsta de 18 ani să-și perfecteze actele, ca dovada cetățeniei să fie și certificatul de naștere”, a declarat domnul Berbinschi, raportorul proiectului, în timpul prezentării din cadrul comisiei. Acesta a subliniat că inițiativa elimină necesitatea trecerii prin proceduri administrative suplimentare pentru confirmarea statutului juridic pe care acești tineri îl dețin deja prin naștere. Conform datelor statistice prezentate în cadrul ședinței, impactul acestei modificări legislative este unul major. La data curentă, autoritățile au identificat 26.480 de persoane care dețin certificate de naștere eliberate de autoritățile Republicii Moldova, dar care nu și-au perfectat niciun act de identitate și au depășit vârsta majoratului. În lipsa acestei legi, toți acești cetățeni ar fi fost nevoiți să treacă prin procedura birocratică de recunoaștere a cetățeniei. Proiectul a fost supus anterior consultărilor publice, desfășurate pe 10 februarie, la care au participat reprezentanți ai Agenției Servicii Publice și ai oficiului Avocatului Poporului. În urma acestor discuții, nu au fost înregistrate obiecții, părțile implicate susținând necesitatea simplificării accesului la documente pentru această categorie de cetățeni. Pe ordinea de zi a ședinței au figurat trei subiecte conexe, toate având ca obiectiv eficientizarea cadrului legal privind actele de identitate și siguranța națională. Membrii comisiei au convenit asupra audierii cumulative a acestora, urmând ca votul și procedurile legislative ulterioare să fie efectuate separat pentru fiecare proiect în parte. Această inițiativă legislativă reprezintă un pas important în modernizarea serviciilor publice și în garantarea dreptului la identitate, eliminând barierele administrative nejustificate pentru tinerii din Republica Moldova. Următoarea etapă procedurală presupune dezbaterile în plenul Parlamentului pentru adoptarea finală a modificărilor. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Înregistrarea audio surprinde o ședință de comisie cu un ton strict formal și procedural. Nu există nicio manifestare de emoții pozitive precum fericire, optimism sau entuziasm. Discuția este concentrată pe aspecte legislative și administrative, iar limbajul este neutru și lipsit de încărcătură emoțională.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Tonul este profesional și formal. Nu există nicio expresie de fericire sau bucurie personală în discursul vorbitorilor." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Deși proiectul de lege propune o soluție la o problemă, tonul prezentării este factual și procedural, nu optimist. Vorbitorul se concentrează pe argumente tehnice, nu pe exprimarea speranței sau a unei viziuni pozitive." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Nu există exprimări de mulțumire sau recunoștință în fragmentul audio. Interacțiunile sunt formale și se încadrează în protocolul unei ședințe de lucru." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii au un debit verbal calm și un ton monoton, specific unui mediu de lucru formal. Nu există niciun semn de entuziasm sau pasiune pentru subiectele discutate." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul profesional și legislativ, complet inadecvat pentru exprimarea unor astfel de sentimente. Nicio emoție de acest tip nu este prezentă." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Discuția este sobră și axată pe proceduri. Nu există momente de bucurie sau veselie în interacțiunile dintre participanți." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Chiar dacă se ajunge la un consens procedural (votarea ordinii de zi), nu se exprimă o satisfacție evidentă. Trecerea la următorul punct se face într-o manieră neutră și eficientă." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Atmosfera este serioasă și formală. Nu există glume, umor sau orice altă formă de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Discuția se desfășoară într-un mod calm, controlat și profesional. Nu există semne de furie, tristețe, frustrare sau orice altă emoție negativă din partea vorbitorilor, chiar dacă subiectul abordat vizează o problemă birocratică ce afectează mii de cetățeni.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Problema cetățenilor afectați este prezentată factual, ca o problemă legislativă de rezolvat, fără a se apela la compasiune sau a se exprima tristețe." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de ton ridicat, iritare sau limbaj agresiv. Toate intervențiile sunt calme și măsurate." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Contextul nu implică niciun pericol sau incertitudine care ar putea genera frică. Discuția este pur administrativă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust sau aversiune față de subiectele discutate sau față de alți participanți." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Deși legea actuală creează o situație frustrantă pentru cetățeni, vorbitorul care prezintă proiectul nu exprimă frustrare, ci se concentrează pe prezentarea tehnică a soluției." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii par siguri pe ei și pe procedurile pe care le urmează. Nu există semne de nervozitate sau anxietate." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă nicio dezamăgire legată de starea actuală a lucrurilor sau de rezultatele discuțiilor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul profesional exclud complet prezența acestei emoții." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare este dominată de un caracter neutru și contextual. Discursul este formal, informativ și procedural, specific unei ședințe a unei comisii parlamentare. Scopul principal este de a gestiona agenda și de a prezenta un proiect legislativ în mod obiectiv.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este complet neutru. Vorbitorii folosesc un limbaj formal, lipsit de orice încărcătură emoțională, concentrându-se exclusiv pe aspectele tehnice și procedurale ale ședinței." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "O mare parte a discursului este dedicată informării. Vorbitorul prezintă detalii specifice despre un proiect de lege: numărul de înregistrare, scopul, problema pe care o rezolvă, numărul de persoane afectate (26.480) și contextul consultărilor publice." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Președintele de ședință folosește întrebări pentru a gestiona fluxul discuției și pentru a solicita votul („dacă sunt alte propuneri?”, „Cine este pentru?”), dar acestea sunt de natură procedurală, nu de investigare." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Președintele de ședință oferă instrucțiuni clare privind modul de desfășurare a votului și a discuțiilor („propunem să votăm ordinea de zi”, „să le ascultăm pe toate trei și o să votăm apoi separat”). De asemenea, prezentarea legii are un caracter instructiv." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul care prezintă proiectul de lege construiește o scurtă narațiune, explicând situația actuală, problema generată de lege și cum propunerea legislativă vine să o rezolve, menționând și etapele parcurse (consultări publice)." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Discursul are o componentă persuasivă clară. Prin prezentarea datelor (26.480 de persoane afectate) și menționarea lipsei de obiecții din partea altor instituții („avocatului poporului”), vorbitorul încearcă să convingă comisia de necesitatea și oportunitatea adoptării proiectului." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunile dintre participanți sunt guvernate de un cod de conduită formal. Se remarcă un nivel ridicat de politețe și respect reciproc, manifestat prin formule de adresare și prin modul diplomatic de a gestiona dezbaterile.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc constant formule de adresare formale precum „stimați membri ai comisiei”, „Domnul Găbenschi”, iar solicitările sunt formulate ca rugăminți („rugămintea mea este”)." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun element de grosolănie, limbaj neadecvat sau ton nepoliticos în întreaga înregistrare." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Respectul față de interlocutori și față de procedurile instituționale este evident. Tonul calm, adresarea formală și ascultarea intervențiilor celorlalți demonstrează o atitudine respectuoasă." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de agresivitate. Nu există confruntări, întreruperi bruște sau un ton conflictual." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Atmosfera este serioasă și profesională, excluzând orice formă de sarcasm sau limbaj cu dublu înțeles." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și natura subiectelor discutate nu lasă loc pentru umor. Tonul este constant serios." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discursul vorbitorilor. Comunicarea este directă și la obiect." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Președintele de ședință dă dovadă de diplomație atunci când propune comasarea a trei subiecte pentru a eficientiza procesul legislativ. De asemenea, prezentarea proiectului se face într-o manieră diplomatică, subliniind consensul." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Subiectul central al discuției este un proiect de lege care abordează direct o problemă de justiție socială: eliminarea unui obstacol birocratic care împiedică un număr mare de cetățeni să-și exercite drepturile. Discursul este un act de advocacy pentru acest grup vulnerabil.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este constructiv și se concentrează pe rezolvarea unei probleme legislative. Nu conține niciun element care ar putea fi interpretat ca instigare la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Discuția nu atinge subiecte care să necesite o abordare specifică din perspectiva corectitudinii politice. Limbajul este neutru și tehnic." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Proiectul de lege discutat are ca scop direct creșterea inclusivității, permițând unui grup de 26.480 de persoane, care în prezent sunt blocate birocratic, să-și poată perfecta actele de identitate și să fie pe deplin integrate din punct de vedere civic." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul diversității nu este abordat în mod explicit în acest fragment audio." }, { "name": "Discriminare", "grade": 2, "reason": "Proiectul de lege combate o formă de discriminare indirectă, bazată pe o lacună legislativă care afectează un anumit grup de cetățeni. Discuția este despre eliminarea acestei situații." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Vorbitorul care prezintă proiectul acționează ca un avocat pentru cauza celor peste 26.000 de cetățeni afectați. El argumentează în favoarea lor, prezentând date și fapte pentru a susține necesitatea schimbării legislative." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Întreaga discuție despre proiectul de lege se învârte în jurul conceptului de justiție socială. Se urmărește corectarea unei nedreptăți sistemice care împiedică cetățenii să-și dovedească cetățenia și să beneficieze de drepturile aferente." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu implică aspecte de sensibilitate culturală, iar discuția nu abordează această dimensiune." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Discuția este extrem de concentrată pe procedurile legislative, cum ar fi stabilirea ordinii de zi, votarea, și prezentarea detaliată a unui proiect de lege. Limbajul este formal și discuția urmărește un scop clar, specific ședințelor de comisie parlamentară.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Se utilizează un limbaj formal („stimați membri ai comisiei”), se respectă procedurile (votarea ordinii de zi) și se menține un ton serios, adecvat unui cadru oficial." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorul care prezintă proiectul de lege demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației, a problemei și a soluției propuse, citând date statistice concrete („26.480 de persoane”) și referindu-se la consultări cu alte instituții." }, { "name": "Lideriat", "grade": 3, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința, gestionând agenda și oferind cuvântul. De asemenea, un deputat arată inițiativă propunând o metodă eficientă de a aborda trei subiecte similare, comasându-le." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Propunerea de a comasa trei proiecte de lege pentru eficiență și menționarea consultărilor publice cu Agenția Servicii Publice și Avocatul Poporului indică un spirit de colaborare în procesul legislativ." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întreaga prezentare a proiectului de lege este axată pe identificarea unei probleme specifice (cetățenii care nu își pot dovedi cetățenia după 18 ani doar cu certificatul de naștere) și pe oferirea unei soluții legislative clare." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Ședința include procese decizionale, precum votul pentru ordinea de zi. Prezentarea proiectului este un pas premergător deciziei de a-l aproba, scopul final fiind luarea unei decizii informate." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Propunerea legislativă este o ajustare practică și necesară a unei legi existente, nu o inovație radicală. Este o soluție de optimizare a unui proces birocratic, nu crearea unui concept nou." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conținutul audio este strict profesional și procedural, specific unei ședințe de comisie parlamentară. Nu există nicio discuție sau referire la teme de dezvoltare personală, motivație sau auto-reflecție.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să se refere la această subcategorie." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 2, "reason": "Discuția atinge indirect aspecte de corectitudine și responsabilitate publică, prin încercarea de a repara o situație considerată inechitabilă pentru un număr mare de cetățeni.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 1, "reason": "Prezentarea este transparentă, bazată pe fapte și date, dar onestitatea ca valoare morală nu este un subiect de discuție în sine." }, { "name": "Integritate", "grade": 1, "reason": "Procedurile par a fi urmate corect, conform regulamentului, ceea ce sugerează integritate instituțională, dar nu este un punct central al discuției." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 3, "reason": "Propunerea legislativă este un act de responsabilitate față de miile de cetățeni afectați de o lacună legislativă, demonstrând preocuparea pentru rezolvarea problemelor acestora." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Se abordează implicit dilema dacă este etic ca statul să oblige cetățenii să treacă printr-un proces de redobândire a cetățeniei din cauza unei probleme birocratice, dar este prezentată mai mult ca o problemă legală." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Implicit, vorbitorul consideră situația actuală ca fiind incorectă sau problematică, ceea ce motivează necesitatea schimbării legii. Este o judecată morală subtilă în favoarea cetățenilor." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Scopul principal al proiectului de lege este de a instaura o măsură de corectitudine, eliminând o barieră birocratică inechitabilă pentru cetățenii care dețin certificate de naștere moldovenești." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul construiește credibilitate prin prezentarea de date verificabile și prin menționarea avizelor pozitive sau a lipsei de obiecții din partea altor instituții, precum Avocatul Poporului." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este extrem de formală, directă și clară, potrivită contextului unei ședințe oficiale. Se pune accent pe transmiterea precisă a informațiilor legislative și procedurale.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii își exprimă ideile direct și fără ocolișuri. De exemplu, „propunem să votăm ordinea de zi” sau „scopul acestui proiect este de a permite...”." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește un limbaj indirect sau aluziv; comunicarea este explicită și la obiect." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Prezentarea proiectului de lege este foarte clară, structurată logic pentru a explica problema, contextul și soluția propusă, făcând informația ușor de înțeles pentru comisie." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Limbajul folosit este precis și tehnic, menit să evite orice ambiguitate, așa cum o cere contextul legislativ." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Președintele ședinței este foarte concis. Prezentarea proiectului este mai lungă, dar rămâne la obiect, fără divagații, concentrându-se pe informațiile esențiale." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Prezentarea proiectului de lege necesită o anumită elaborare pentru a oferi contextul legal, datele statistice și justificarea necesității modificării, ceea ce vorbitorul face eficient." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Tonul, vocabularul („stimați membri”, „proiect de lege”, „lectura a doua”) și structura interacțiunilor sunt extrem de formale, reflectând natura oficială a ședinței." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Conversația respectă cu strictețe protocolul unei ședințe parlamentare." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Discuția se referă la un aspect legislativ intern al Republicii Moldova (Legea cetățeniei), dar nu abordează teme culturale, tradiții sau identitate națională în sens larg.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Desfășurarea ședinței conform unor proceduri formale reflectă normele culturii politice și administrative din Republica Moldova, dar acest aspect este implicit, nu discutat." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la diferențe sau specificități regionale în cadrul discuției." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Discuția este de natură legală și birocratică, fără nicio legătură cu tradițiile." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Subiectul cetățeniei nu este abordat din perspectiva multiculturalismului, ci ca o problemă administrativă internă." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio referire la patrimoniul cultural sau național." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Discuția este pragmatică și tehnică, axată pe drepturile cetățenilor, și nu conține elemente care să exprime sau să invoce mândria națională." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală este transparentă și constructivă: informarea membrilor comisiei și persuadarea acestora să susțină un proiect de lege menit să rezolve o problemă administrativă.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Argumentația se bazează pe logică, fapte și date statistice, fără a apela la emoții sau la tehnici de manipulare." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 1, "reason": "Problema este prezentată ca una tehnică și de bun simț, care afectează cetățenii indiferent de afilierea politică. Menționarea lipsei de obiecții din partea Avocatului Poporului susține acest cadru non-partizan." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Vorbitorul, în calitatea sa oficială, își susține argumentele cu date de la Agenția Servicii Publice și menționează consultări cu alte entități relevante, ceea ce îi conferă o credibilitate ridicată." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este clară: modificarea Legii cetățeniei. Motivul este, de asemenea, explicit și legitim: eliminarea unei nedreptăți birocratice pentru mii de persoane." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu că faptele ar fi prezentate în mod inexact. Prezentarea pare a fi o descriere fidelă a situației legislative și a impactului acesteia." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul este strict de natură internă, legat de administrația publică din Republica Moldova, și nu are nicio conotație geopolitică sau de propagandă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### O reparație istorică: Certificatul de naștere va deveni dovadă a cetățeniei și pentru adulți Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a examinat astăzi un proiect de lege crucial care ar putea rezolva situația a zeci de mii de moldoveni blocați într-un vid birocratic. Proiectul de lege nr. 6, prezentat în ședință, propune o modificare esențială a Legii cetățeniei: recunoașterea certificatului de naștere ca act doveditor al cetățeniei Republicii Moldova pe viață, nu doar până la atingerea majoratului. În prezent, legislația stipulează că certificatul de naștere își pierde valoarea de dovadă a cetățeniei odată ce persoana împlinește 18 ani. Astfel, cetățenii care, din diverse motive, nu și-au perfectat un buletin de identitate sau pașaport până la această vârstă, sunt obligați să treacă printr-o procedură anevoioasă și umilitoare de „redobândire” a propriei cetățenii. Această anomalie legislativă a creat situații absurde, în care persoane născute în Moldova, din părinți cetățeni moldoveni, sunt tratate ca străini de către propriul stat. Potrivit datelor prezentate în cadrul ședinței, la ora actuală, 26.480 de persoane se află în această situație. Acestea dețin certificate de naștere eliberate de autoritățile Republicii Moldova, dar nu își pot perfecta actele de identitate, fiind prinse într-un cerc vicios birocratic. Inițiativa legislativă are scopul de a elimina această problemă, permițând ca dovada cetățeniei să poată fi făcută cu certificatul de naștere, indiferent de vârstă. Aceasta ar simplifica dramatic procesul de obținere a primului act de identitate pentru mii de cetățeni. Proiectul se bucură de un sprijin larg, fiind discutat în cadrul unor consultări publice pe 10 februarie. La dezbateri au participat reprezentanți ai Agenției Servicii Publice (ASP), ai Avocatului Poporului și juriști, care nu au formulat obiecții față de conceptul propus. Autorii proiectului susțin că adoptarea legii va reprezenta un act de justiție și va restabili un drept fundamental pentru un număr semnificativ de cetățeni, eliminând o povară administrativă inutilă și costisitoare. Urmează ca proiectul să fie supus votului în plenul Parlamentului, iar în cazul aprobării, Guvernul va trebui să ajusteze în termen scurt procedurile administrative corespunzătoare. ### Cetățenie simplificată pentru copiii din diasporă: Guvernul vrea să elimine birocrația transfrontalieră În cadrul unui pachet legislativ mai amplu privind cetățenia, discutat în Comisia pentru securitate națională, se regăsește și o inițiativă menită să sprijine direct diaspora Republicii Moldova. Un proiect de lege conex celui privind recunoașterea certificatului de naștere vizează simplificarea radicală a procedurii de dobândire a cetățeniei pentru copiii cetățenilor moldoveni născuți în afara țării. Actualmente, părinții din diasporă se confruntă cu numeroase obstacole birocratice pentru a-și înregistra copiii ca cetățeni ai Republicii Moldova. Procesul implică adesea necesitatea deplasării în țară, costuri ridicate, termene lungi de așteptare și dificultăți în echivalarea documentelor emise de statele de reședință. Aceste bariere administrative descurajează multe familii, riscând să creeze o ruptură între noile generații și țara de origine a părinților lor. Noul proiect de lege, parte a unui efort de modernizare a legislației cetățeniei, propune digitalizarea și descentralizarea acestor servicii. Printre măsurile cheie se numără posibilitatea depunerii online a dosarelor și gestionarea întregului proces prin intermediul misiunilor diplomatice și consulare ale Republicii Moldova. Astfel, părinții nu ar mai fi nevoiți să călătorească mii de kilometri pentru a depune acte la Chișinău. De asemenea, se propune crearea unui mecanism mai flexibil de recunoaștere a certificatelor de naștere și a altor documente de stare civilă emise în străinătate, reducând necesitatea apostilării sau supralegalizării pentru un număr mai mare de țări. Inițiativa legislativă este un răspuns direct la multiplele solicitări venite din partea comunităților de moldoveni din străinătate. Prin eliminarea acestor impedimente, autoritățile speră nu doar să garanteze dreptul la cetățenie pentru toți copiii moldovenilor, indiferent de locul nașterii, ci și să consolideze legăturile diasporei cu Republica Moldova. Facilitarea accesului la cetățenie este considerată un pas strategic pentru a încuraja implicarea pe termen lung a diasporei în viața socială, economică și culturală a țării. ### Toleranță zero față de apatridie: Moldova pregătește o lege pentru protecția persoanelor fără cetățenie Un al treilea pilon al reformei legislației privind cetățenia, discutat astăzi în comisia parlamentară de profil, vizează o problemă umanitară sensibilă: prevenirea și combaterea fenomenului apatridiei pe teritoriul Republicii Moldova. Inițiativa legislativă are ca scop crearea, pentru prima dată, a unei proceduri clare pentru determinarea statutului de apatrid și oferirea unei căi legale spre naturalizare pentru aceste persoane. Fenomenul apatridiei, deși adesea invizibil, afectează persoane care, din diverse motive juridice sau istorice, nu sunt recunoscute ca cetățeni de niciun stat. În Republica Moldova, riscul de apatridie este prezent în special în rândul persoanelor care încă dețin pașapoarte de tip sovietic și nu au făcut tranziția la actele de identitate moldovenești, dar și în cazul unor grupuri vulnerabile sau a copiilor născuți din părinți cu statut juridic neclar. Situația celor peste 26.000 de cetățeni care nu își pot perfecta actele după majorat, discutată în cadrul aceluiași pachet legislativ, este un exemplu clar de vulnerabilitate care poate duce la o stare de facto de apatridie. Noul proiect de lege propune instituirea unui mecanism administrativ dedicat, prin care o persoană care se consideră apatridă poate depune o cerere pentru recunoașterea acestui statut. În cazul unei decizii pozitive, persoana ar urma să primească un permis de ședere și un document de călătorie, care i-ar garanta drepturi fundamentale, cum ar fi accesul la educație, asistență medicală și piața muncii. Mai mult, proiectul stabilește o cale accelerată și simplificată de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova pentru apatrizii recunoscuți, după o anumită perioadă de reședință legală în țară. Prin această lege, Republica Moldova își propune să adere pe deplin la Convenția ONU din 1954 privind Statutul Apatrizilor și la Convenția din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie. Adoptarea unui astfel de cadru legal este considerată un pas esențial în protejarea drepturilor omului și ar consolida imaginea țării pe plan internațional ca stat responsabil, dedicat principiilor umanitare și statului de drept.