---
title: "Audieri publice dedicate consolidării mecanismelor instituționale de prevenire și combatere a formelor grave de violență și abuz sexual, organizate de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110815/Audieri-publice-dedicate-consolidarii-mecanismelor-institutionale-de-prevenire-si-combatere-a-formelor-grave-de-violenta-si-abuz-sexual--organizate-de
event_date: 2026-02-20T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 1, biroul 114"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 8783
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Audieri publice dedicate consolidării mecanismelor instituționale de prevenire și combatere a formelor grave de violență și abuz sexual, organizate de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie

## Comunicat de presă

## Lacunele legislative privind abuzul sexual asupra copiilor și impunitatea agresorilor, dezbătute în Parlamentul Republicii Moldova

**Chișinău, 20 februarie 2026** – Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a organizat astăzi audieri publice ample, axate pe consolidarea mecanismelor instituționale de prevenire și combatere a formelor grave de violență și abuz sexual. Evenimentul, desfășurat în incinta Parlamentului, a reunit deputați, reprezentanți ai instituțiilor statului și membri marcanți ai societății civile, având ca punct de plecare un caz recent de rezonanță care a scos la iveală vulnerabilități critice în sistemul de justiție și protecție a copilului. Discuțiile au vizat necesitatea modificării urgente a cadrului legal pentru a preveni situațiile în care termenele de prescripție permit agresorilor să evite răspunderea penală.

Deschiderea audierilor a fost marcată de un apel la responsabilitate din partea conducerii Comisiei, subliniindu-se că obligația fundamentală a statului este protejarea cetățenilor, în special a categoriilor vulnerabile, precum copiii. Realizarea acestei obligații depinde de existența unui cadru legal suficient și de aplicarea eficientă a acestuia. Evenimentul a fost catalizat de reacția publică la cazul unui medic, proces care a durat peste opt ani și a evidențiat lacune sistemice atât în legislația muncii, cât și în procedurile de urmărire penală și judecare a cazurilor de abuz sexual.

Reprezentanții societății civile, care au inițiat un apel public semnat de 627 de organizații și persoane fizice la data de 6 februarie, au cerut acțiuni concrete. Violeta Andriuță, avocată și reprezentantă a victimelor în cazul menționat, a subliniat imperativul ca autoritățile să nu aștepte sentințe definitive pentru a îndepărta un pericol real de lângă copii.

„Avem o jurisprudență bogată a Curții Europene a Drepturilor Omului care ne spune clar că dreptul de a exercita o profesie nu este un drept absolut. Atunci când există riscuri reale pentru pacienți și pentru copii, autoritățile au obligația să intervină. Principiul prezumției nevinovăției operează în procesul penal, iar autoritățile nu trebuie să aștepte o sentință definitivă pentru a îndepărta un pericol iminent,” a declarat Violeta Andriuță în cadrul audierilor.

Solicitările experților au inclus retragerea gradului profesional în cazurile de suspiciuni grave, investigarea eficientă a tuturor faptelor de abuz sexual și, în mod prioritar, modificarea articolului 60 din Codul Penal. Această modificare ar urma să prevină aplicarea termenului de prescripție pentru infracțiunile sexuale și de tortură comise împotriva copiilor, asigurând că trecerea timpului sau tergiversarea proceselor nu duc la impunitate.

Daniela Sîmboteanu, președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), a prezentat o analiză a contextului național, menționând că numărul cazurilor de abuz sexual asupra copiilor rămâne constant îngrijorător, cu peste 400 de cazuri înregistrate anual în ultimul deceniu.

„Acest caz reprezentativ a scos în evidență faptul că, deși ne bucurăm că acești copii sunt identificați, cifra rămâne constantă de 10 ani, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de prevenire mult mai ferme. De asemenea, asigurarea accesului real și echitabil la justiție este deficitară; doar 7% dintre copiii victime ale abuzului sexual în perioada 2019-2021 au beneficiat de asistență juridică garantată de stat,” a precizat Daniela Sîmboteanu.

Audierile au concluzionat cu angajamentul autorităților de a analiza propunerile legislative înaintate, inclusiv instituirea unor mecanisme care să împiedice persoanele suspectate de infracțiuni sexuale să aibă contact cu copiii pe durata anchetelor și crearea unui registru al abuzatorilor sexuali. Participanții au agreat că tergiversarea proceselor judiciare, care pot dura ani de zile, nu trebuie să fie un motiv pentru care victimele să nu beneficieze de dreptate, iar agresorii de sancțiuni.

**Context suplimentar**

Evenimentul face parte dintr-o serie de acțiuni menite să alinieze legislația Republicii Moldova la standardele internaționale, inclusiv Convenția de la Lanzarote. În prezent, deși au fost făcuți pași importanți prin deschiderea centrelor de tip Barnahus la Bălți și Cahul pentru audierea prietenoasă a copiilor, experții subliniază că sunt necesare ajustări legislative profunde pentru a elimina impunitatea generată de procedurile birocratice și termenele de prescripție depășite.

## Noutăți

### Cazul 'Meșteșug' declanșează un apel public masiv: Societatea civilă cere măsuri urgente împotriva abuzului sexual

Peste 627 de organizații și persoane fizice au semnat un apel public prin care cer autorităților statului să intervină ferm în cazul medicului Gheorghe Meșteșug, acuzat de abuz sexual asupra copiilor, și să consolideze mecanismele de protecție a minorilor. Apelul, lansat pe 6 februarie, a fost o reacție directă la 'eșecul sistemului de justiție' de a oferi o justiție prietenoasă copiilor și la decizia autorităților de a-l restabili în funcție pe medicul vizat.

În cadrul audierilor publice de la Parlament, avocata Violeta Andreiuță, una dintre inițiatoarele demersului, a subliniat că apelul nu este doar o reacție la un caz individual, ci la o problemă sistemică. Semnatarii solicită demiterea medicului din funcție, retragerea gradului său profesional și investigarea eficientă a tuturor faptelor de abuz sexual care i se impută. Mai mult, aceștia cer crearea unor mecanisme clare care să împiedice accesul persoanelor suspectate de infracțiuni sexuale la activități profesionale care presupun contactul cu copiii.

Andreiuță a argumentat că, deși dreptul la exercitarea unei profesii este important, acesta nu este unul absolut și nu poate prevala în fața riscurilor reale la adresa siguranței copiilor. 'Când există riscuri reale pentru pacienți și pentru copii, autoritățile au obligația să intervină', a declarat aceasta, făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Discuțiile au scos în evidență că investigația jurnalistică ce a readus cazul în atenția publică reprezintă doar 'o parte a abuzului', existând cel puțin patru plângeri anterioare privind acțiuni cu caracter sexual ale medicului, care au ajuns în atenția autorităților. Societatea civilă insistă că inacțiunea statului a permis perpetuarea unui pericol iminent pentru minori și solicită ca acest caz să devină un punct de cotitură în abordarea instituțională a abuzului sexual în Republica Moldova.

### Experții cer modificarea Codului Penal: Termenul de prescripție pentru infracțiunile sexuale, în centrul dezbaterilor

În contextul dezbaterilor privind protecția copiilor împotriva abuzului sexual, experții juridici au cerut o modificare urgentă a Codului Penal pentru a elimina termenul de prescripție în cazul infracțiunilor cu caracter sexual. Propunerea a fost formulată în cadrul audierilor publice de la Parlament, fiind considerată o măsură esențială pentru a asigura tragerea la răspundere a agresorilor și pentru a oferi dreptate victimelor.

Avocata Violeta Andreiuță a argumentat că actualul cadru legal este inadecvat, deoarece victimele abuzurilor sexuale din copilărie depun plângeri, de cele mai multe ori, foarte târziu, adesea după ce ajung la maturitate. În aceste condiții, termenul de prescripție devine un obstacol major în calea justiției, ducând la impunitate pentru agresori. 'Principiul prezumției de nevinovăție operează în procesul penal, dar autoritățile nu trebuie să aștepte o sentință definitivă pentru a îndepărta un pericol real de lângă copii. Copiii nu pot să aștepte finalul unor proceduri interminabile', a subliniat Andreiuță.

Propunerea concretă vizează modificarea articolului 60 din Codul Penal, astfel încât termenul de prescripție să nu se aplice infracțiunilor sexuale, similar excepțiilor deja existente pentru infracțiunile de tortură. 'Cu ce este mai gravă o infracțiune de tortură decât faptele de abuz sexual?', a întrebat retoric avocata.

O altă excepție solicitată se referă la eliminarea termenului de prescripție pentru faptele în care statul Republica Moldova a fost deja condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această măsură ar permite reexaminarea cazurilor la nivel național și implementarea măsurilor individuale necesare pentru victime, chiar dacă a trecut o perioadă lungă de la comiterea faptelor. Propunerile legislative sunt văzute ca un pas crucial pentru alinierea legislației naționale la standardele internaționale de protecție a drepturilor omului și pentru a corecta deficiențele sistemice care împiedică accesul la justiție pentru cele mai vulnerabile categorii.

### Studiu alarmant: Doar 7% dintre copiii victime ale abuzului sexual beneficiază de asistență juridică garantată de stat

Un studiu realizat în nordul Republicii Moldova de către Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) scoate la iveală bariere severe în calea accesului la justiție pentru minorii victime ale abuzului sexual. Datele, prezentate în cadrul audierilor parlamentare de către directoarea CNPAC, Daniela Sîmboteanu, arată că doar 7% dintre copiii care au fost victime ale abuzului sexual în perioada 2019-2021 au beneficiat de asistență juridică garantată de stat, deși acest drept le este asigurat prin lege.

Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât, anual, în Republica Moldova sunt identificate peste 400 de cazuri de abuzuri sexuale asupra copiilor, iar această cifră a rămas constantă în ultimii zece ani, indicând o lipsă a măsurilor eficiente de prevenire. 'Această cifră nu se schimbă, ceea ce arată că noi trebuie să avem și măsuri de prevenire', a declarat Sîmboteanu.

Studiul CNPAC, efectuat înainte de deschiderea centrului specializat de tip Barnahus, a mai relevat și alte probleme sistemice. Una dintre acestea este reprezentarea legală deficitară a copiilor în cadrul procedurilor legale. Adesea, reprezentanții legali (părinți sau tutori) nu acționează în interesul superior al copilului, iar statul nu dispune de o procedură clară și uniformă pentru a stabili cine ar trebui să reprezinte copilul victimă sau martor pentru a-i proteja cu adevărat interesele.

'Fiecare autoritate tutelară acționează în baza unor criterii generale, dar le aplică în mod particular, așa cum consideră', a explicat Daniela Sîmboteanu, subliniind lipsa de uniformitate și predictibilitate în protejarea copiilor. Aceste constatări demonstrează că, dincolo de lacunele legislative, există deficiențe majore în implementarea practică a mecanismelor de protecție, lăsând copiii victime într-o stare de extremă vulnerabilitate în fața sistemului de justiție.