--- title: "Briefing de presă al vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Batrîncea" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110852/Briefing-de-presa-al-vicepresedintelui-Parlamentului-Republicii-Moldova--Vlad-Batrincea event_date: 2026-02-25T11:30:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 336 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Briefing de presă al vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Batrîncea ## Comunicat de presă ## Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova cere Guvernului măsuri urgente pentru salvarea sectorului HoReCa și evitarea majorării TVA **Chișinău, 25 februarie 2026** - Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Batrîncea, a susținut un briefing de presă în cadrul căruia a atras atenția asupra riscurilor economice majore pe care le presupune intenția Guvernului de a majora taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru sectorul HoReCa la 18%. În cadrul evenimentului, demnitarul a solicitat executivului să renunțe la această politică fiscală, avertizând că măsura va genera falimentul multor afaceri locale, va crește prețurile pentru consumatori și va lovi direct în competitivitatea economică a țării. Potrivit oficialului, Parlamentul a recepționat numeroase demersuri din partea mediului de afaceri, în special de la Asociația Națională din sectorul HoReCa. Agenții economici au cerut intervenția statului pentru a menține condițiile actuale de activitate, subliniind dificultățile pe care le întâmpină deja antreprenorii din Republica Moldova în fața competiției din țările vecine. „În cazul în care TVA-ul va crește la 18%, acest lucru va duce la faliment la mai multe întreprinderi și, așa cum spun specialiștii, inevitabil va duce la majorarea prețurilor în aceste sectoare sensibile și, la sigur, se va ajunge la micșorarea mărfurilor și serviciilor prestate sau comercializate de către agenții economici din Republica Moldova", a declarat Vlad Batrîncea. În cadrul intervenției sale, vicepreședintele Parlamentului a subliniat un contrast evident între politicile fiscale locale și practica europeană. În timp ce în Republica Moldova se propune o cotă de 18%, în state cu economii mult mai dezvoltate impozitarea pentru acest sector este semnificativ mai redusă: în România taxa este de 11%, în Germania de 7%, iar în Italia și Franța de 10%. Aceste discrepanțe, a punctat oficialul, contravin angajamentelor declarate ale autorităților de a promova turismul ca ramură de perspectivă a economiei naționale și vor împinge o parte din activitățile economice în zona economiei tenebre. De asemenea, Vlad Batrîncea a criticat abordarea actualului executiv condus de prim-ministrul Munteanu, respingând ideea că serviciile HoReCa ar trebui tratate ca un lux destinat exclusiv celor cu venituri mari. Pentru a opri adoptarea unor măsuri considerate dăunătoare, a fost expediat un demers oficial către șeful Guvernului, prin care se solicită clarificări privind planul de dezvoltare economică a țării și pașii concreți realizați în primele luni de mandat. „Am solicitat Guvernului Republicii Moldova ca atunci când va veni cu modificări la politica fiscală, neapărat să includă Parlamentul Republicii Moldova în aceste discuții și neapărat să petreacă audieri publice cu subiecții acestor majorări, anume cu agenții economici și asociațiile respective. Cerem Guvernului să respecte prima regulă a medicinei: de a nu dăuna pacientului. Dacă nu puteți ajuta, cel puțin nu dăunați și nu veniți cu majorări de taxe care vor contribui la lichidarea mai multor locuri de muncă", a concluzionat vicepreședintele Parlamentului. Oficialul a reiterat că dezvoltarea turismului și susținerea antreprenorilor trebuie să rămână o prioritate națională, bazată pe măsuri care să faciliteze atragerea de investiții și crearea de noi locuri de muncă, nu pe majorări fiscale care descurajează mediul de afaceri. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Discursul este în întregime negativ, concentrat pe criticarea politicilor guvernamentale și avertizarea asupra consecințelor economice nefaste. Nu există nicio emoție pozitivă.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Tonul este grav, critic și îngrijorat, lipsit de orice urmă de fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Vorbitorul este pesimist cu privire la acțiunile guvernului, anticipând falimente și o economie subterană. El afirmă explicit că „nimic pozitiv nu urmează a fi realizat”." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Discursul este unul critic, nu de recunoștință. Mulțumirile de la început și sfârșit sunt formule de politețe standard, nu o emoție centrală." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este opusul entuziasmului, exprimând îngrijorare și critică aspră față de politicile guvernamentale." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Nu este relevant pentru contextul politic și economic al discursului." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nicio formă de bucurie nu este exprimată; discursul se concentrează pe consecințe negative." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Vorbitorul își exprimă profunda nemulțumire față de intențiile guvernului, nicidecum satisfacție." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Subiectul este tratat cu maximă seriozitate, fără elemente de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 3, "reason": "Discursul este dominat de emoții negative, în special frustrare, anxietate și dezamăgire, toate generate de politicile economice propuse de guvern.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 1, "reason": "Există o notă de îngrijorare pentru soarta afacerilor, dar aceasta este dominată de frustrare și critică, fiind mai mult un avertisment decât o lamentare." }, { "name": "Furie", "grade": 2, "reason": "Deși controlată, se simte o indignare puternică, în special când califică declarația prim-ministrului drept „aberantă” și politicile drept „anti-economie”. Limbajul este ferm și categoric." }, { "name": "Frică", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul exprimă temeri cu privire la viitorul economiei, avertizând asupra riscurilor de „faliment”, „lichidarea mai multor întreprinderi” și trecerea în economia tenebră." }, { "name": "Dezgust", "grade": 1, "reason": "Un sentiment de dezgust este sugerat de termenul „aberantă” folosit pentru a descrie o declarație a prim-ministrului, indicând o repulsie față de logica acesteia." }, { "name": "Frustrare", "grade": 4, "reason": "Este emoția dominantă. Vorbitorul este frustrat de lipsa unui plan guvernamental clar („nicio idee clară”), de acțiunile contradictorii și de refuzul consultării cu părțile interesate." }, { "name": "Anxietate", "grade": 3, "reason": "Discursul este plin de anxietate cu privire la consecințele economice ale majorării taxelor, enumerând repetat efecte negative precum falimente și pierderea locurilor de muncă." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 3, "reason": "Se manifestă o dezamăgire profundă față de performanța guvernului, acuzat că nu a realizat nimic pozitiv și că, dimpotrivă, dăunează economiei." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Nu este relevantă în acest context." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 4, "reason": "Discursul este structurat ca o declarație politică formală, având un scop principal informativ și, mai ales, persuasiv, folosind diverse tehnici retorice pentru a-și atinge scopul.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 1, "reason": "Deși tonul general este critic, anumite segmente, precum prezentarea datelor comparative despre TVA în alte țări, au un caracter mai factual, dar sunt folosite pentru a susține un argument partizan." }, { "name": "Informativ", "grade": 4, "reason": "Un scop principal al briefingului este de a informa presa și publicul despre o intenție a guvernului, consecințele posibile și acțiunile de răspuns, oferind date specifice (cote de TVA, sectoare afectate)." }, { "name": "Interogativ", "grade": 1, "reason": "Deși nu pune întrebări directe, menționează trimiterea unui „demers oficial” pentru a obține „răspunsuri”, ceea ce conferă discursului o natură interogativă implicită față de guvern." }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul cere imperativ guvernului să includă Parlamentul în discuții și să organizeze audieri publice. De asemenea, oferă o instrucțiune metaforică: „dacă nu puteți ajuta, cel puțin nu dăunați”." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Construiește o narațiune despre un guvern incompetent care, prin acțiunile sale, va provoca o criză economică, contrastând promisiunile cu faptele." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 5, "reason": "Întregul discurs este un efort de a convinge audiența că majorarea taxelor este o decizie greșită. Folosește argumente logice, emoționale și opinii de experți pentru a-și susține poziția." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 2, "reason": "Atitudinea generală este una de confruntare politică, îmbinând o politețe formală cu o critică agresivă și ironică la adresa guvernului.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 2, "reason": "Utilizează formule de adresare formale („stimați colegi”, „domnul Prim-ministru”), dar această politețe servește drept cadru pentru o critică foarte dură." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Evită insultele personale și limbajul vulgar. Critica, deși aspră (ex. „declarație aberantă”), se menține în limitele discursului politic acceptat." }, { "name": "Respect", "grade": 1, "reason": "Manifestă un respect formal, procedural, prin folosirea titlurilor, însă conținutul mesajului denotă o lipsă profundă de respect pentru competența și deciziile guvernului." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 2, "reason": "Există o agresivitate politică evidentă. Vorbitorul este în ofensivă, contestând deciziile guvernului și cerând socoteală într-un mod confruntațional." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 1, "reason": "Se poate detecta o notă de sarcasm atunci când menționează promovarea turismului de către guvern, urmată imediat de descrierea acțiunilor care subminează acest sector." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet serios și formal, lipsit de orice element umoristic." }, { "name": "Ironie", "grade": 2, "reason": "Folosește ironia ca figură de stil centrală, subliniind contradicția flagrantă între obiectivele declarate ale guvernului (susținerea turismului) și măsurile propuse (majorarea TVA)." }, { "name": "Diplomație", "grade": 1, "reason": "Utilizează canale formale de comunicare (briefing, demers oficial), dar mesajul este direct și confruntațional, având ca scop critica, nu compromisul." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Discursul este centrat pe advocacy pentru un sector economic și pe o critică a politicilor guvernamentale din perspectiva justiției economice și a unui proces decizional inclusiv.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Critica vizează un guvern și politicile sale, nu un grup protejat, și nu incită la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 2, "reason": "Limbajul este formal și se încadrează în normele dezbaterii politice, evitând termenii ofensatori." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Pledează pentru un proces decizional mai inclusiv, cerând ca guvernul să consulte Parlamentul și părțile afectate („să includă Parlamentul”, „să petreacă audieri publice”)." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul discursului este economic și politic, fără legătură cu diversitatea socială sau culturală." }, { "name": "Discriminare", "grade": 1, "reason": "Nu se referă la discriminare socială, ci la o formă de discriminare economică, argumentând că politica fiscală vizează în mod nedrept un sector specific (HoReCa) și îl dezavantajează." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Discursul este un act clar de advocacy. Vorbitorul apără interesele agenților economici și ale sectorului HoReCa împotriva unei politici guvernamentale considerate dăunătoare." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Abordează problema din perspectiva echității economice pentru antreprenori și angajați. Critica la adresa viziunii guvernului despre consumatori implică o pledoarie pentru o justiție economică." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Tema abordată nu are componente culturale." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 4, "reason": "Discursul este extrem de concentrat pe o sarcină specifică: criticarea unei politici guvernamentale și propunerea de acțiuni concrete. Vorbitorul demonstrează competență în domeniu, adoptă un rol de lider al opoziției și își structurează argumentele într-un mod profesionist, specific unui briefing de presă.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 4, "reason": "Vorbitorul menține un ton formal, se adresează audienței într-un mod structurat ('stimați colegi', 'stimați cetățeni') și își prezintă argumentele într-un cadru oficial, specific unui briefing de presă parlamentar. Limbajul este adecvat contextului profesional." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Demonstrează cunoașterea subiectului prin utilizarea terminologiei economice (TVA, HoReCa), citarea de date comparative (cotele de TVA din alte țări) și anticiparea consecințelor economice (faliment, economia tenebră), ceea ce sugerează o bună pregătire pe acest subiect." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "În calitate de vicepreședinte al Parlamentului, își asumă un rol de lider al opoziției, contestând guvernul, formulând cereri clare (audieri publice, implicarea Parlamentului) și acționând în numele unor grupuri de interese (agenți economici, asociații)." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Deși critic, vorbitorul solicită o formă de colaborare, cerând guvernului să includă Parlamentul și părțile interesate în procesul decizional ('să includă Parlamentul... în aceste discuții', 'să petreacă audieri publice cu subiecții')." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Identifică o problemă (majorarea taxelor) și propune soluții: menținerea condițiilor actuale, consultări publice și facilitarea activității economice. Abordarea sa este axată pe prevenirea și rezolvarea consecințelor negative pe care le anticipează." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul nu este în poziția de a lua decizia finală, dar încearcă activ să o influențeze. El critică procesul decizional al guvernului și anunță propria acțiune decisivă: expedierea unei solicitări oficiale către prim-ministru." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Soluțiile propuse (consultări, taxe mai mici pentru stimulare economică) nu sunt inovatoare, ci reprezintă practici standard de guvernare democratică și politici economice convenționale. Accentul este pus pe prudență, nu pe inovație." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discursul este de natură politică și economică, concentrat pe politici publice și critici la adresa guvernului. Nu conține elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală sau introspecția.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discursul nu se referă la îmbunătățirea personală, ci la politicile economice ale statului." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există un mesaj motivațional sau inspirațional pentru audiență la nivel personal." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este critic și analitic, nu inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența nu este o temă abordată în discurs." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul este extern și politic, fără nicio legătură cu concepte de mindfulness sau conștientizare de sine." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Discursul nu încurajează reflecția personală, ci o analiză critică a unei decizii guvernamentale." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema este strict politică și economică, fără tangențe cu dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursul este puternic încărcat cu judecăți morale și etice. Vorbitorul încadrează decizia guvernului nu doar ca fiind greșită economic, ci și ca fiind incorectă, iresponsabilă și dăunătoare, folosind un limbaj cu conotații morale puternice.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul încearcă să pară onest prin prezentarea de date și invocarea 'specialiștilor', însă discursul este inerent subiectiv și partizan, prezentând doar o față a problemei." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Se poziționează ca un apărător cu integritate al intereselor economice naționale și al agenților economici, opunându-se unei politici pe care o consideră dăunătoare." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Pune un accent puternic pe responsabilitatea guvernului pentru consecințele negative ale acțiunilor sale și își manifestă propria responsabilitate de parlamentar prin semnalarea publică a problemei." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul încadrează problema ca pe o dilemă etică, folosind analogia medicală 'de a nu dăuna pacientului' pentru a sugera că guvernul încalcă un principiu moral de bază prin afectarea economiei." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Face judecăți morale directe și aspre, calificând declarația prim-ministrului drept 'aberantă' și măsurile propuse drept 'anti-economie', ceea ce indică o condamnare morală a acțiunilor guvernului." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Argumentul central se bazează pe ideea de corectitudine (fairness), susținând că este incorect să fie împovărat un sector economic deja vulnerabil, fără consultări adecvate." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Încearcă să construiască încredere prin alinierea cu experți și asociații de business, prezentându-se ca un purtător de cuvânt credibil al intereselor acestora în fața unei decizii guvernamentale arbitrare." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este un punct forte al discursului: extrem de direct, clar și formal. Mesajul este transmis fără ambiguități, într-o manieră structurată și concisă, potrivită pentru un briefing de presă cu impact maxim.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Vorbitorul este extrem de direct, afirmându-și clar și fără ocolișuri poziția, critica și cererile. Exemplu: 'categoric nu putem vorbi... despre majorări de taxe'." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Discursul este lipsit de mesaje indirecte sau subînțelesuri. Toate punctele sunt exprimate explicit." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Mesajul este foarte clar și ușor de înțeles, chiar și pentru un public nespecializat. Argumentele sunt prezentate logic și coerent, contribuind la o înțelegere facilă a problemei." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Nu există ambiguitate în discurs. Poziția vorbitorului și critica sa la adresa guvernului sunt lipsite de echivoc." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Pentru un subiect complex, discursul este relativ concis. Vorbitorul se concentrează pe punctele cheie fără divagații, transmițând mesajul eficient într-un timp scurt." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Deși concis, argumentul este bine elaborat, fiind susținut de exemple comparative (alte țări), explicații ale consecințelor și detalii despre acțiunile întreprinse." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Tonul și limbajul sunt strict formale, corespunzătoare statutului vorbitorului și contextului instituțional (briefing de presă la Parlament)." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de elemente de informalitate." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Discursul are o dimensiune regională și națională, prin comparația constantă a situației din Moldova cu cea din țările vecine și europene și prin apelul la protejarea economiei naționale.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Discursul respectă normele culturale ale dezbaterii politice formale din Republica Moldova, utilizând un format și un limbaj acceptat pentru comunicarea instituțională." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul subliniază diferențele regionale în materie de fiscalitate, comparând cota de TVA propusă în Moldova cu cele mai mici din România, Germania, Italia și Franța pentru a-și întări argumentul." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Discursul nu face referire la tradiții culturale sau sociale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Subiectul patrimoniului nu este discutat." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există un sentiment de preocupare pentru interesul național economic. Vorbitorul pledează pentru competitivitatea și dezvoltarea economiei țării, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de patriotism economic." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Intenția discursului este transparentă și puternic partizană: subminarea unei politici guvernamentale și consolidarea poziției opoziției. Vorbitorul folosește tactici retorice și o prezentare unilaterală pentru a-și atinge scopul politic.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 4, "reason": "Utilizează tactici retorice pentru a persuada, cum ar fi analogia emoțională 'a nu dăuna pacientului', atacuri la persoană ('declarație aberantă') și argumentul pantei alunecoase (prezentarea unui scenariu catastrofal de falimente)." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 5, "reason": "Discursul este extrem de partizan. În calitate de politician din opoziție, vorbitorul critică în mod constant 'guvernul Munteanu', prezentând acțiunile acestuia exclusiv într-o lumină negativă, fără a oferi nicio justificare sau context pentru deciziile guvernamentale." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 3, "reason": "Credibilitatea este mixtă. Poziția sa oficială îi conferă o platformă, dar partizanatul evident îi poate reduce credibilitatea în ochii unui public neutru sau pro-guvernamental. Invocarea 'specialiștilor' fără a-i numi este o tehnică de a crește credibilitatea percepută." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția clară este de a mobiliza opoziția publică și de a exercita presiune politică asupra guvernului pentru a retrage măsura. Motivul este politic: erodarea sprijinului pentru guvern și poziționarea propriei formațiuni ca apărătoare a mediului de afaceri." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 4, "reason": "Prezintă o interpretare unilaterală și potențial deformată a realității, omițând orice raționament pe care l-ar putea avea guvernul (ex. necesități bugetare) și etichetând argumentele adversarului drept 'aberante', în loc să le combată cu date." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discursul se concentrează strict pe politica economică internă a Republicii Moldova și nu conține elemente de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Guvernul intenționează să majoreze TVA pentru sectorul HoReCa; Opoziția avertizează asupra riscului de faliment Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a anunțat într-un briefing de presă că Guvernul Republicii Moldova intenționează să majoreze cota taxei pe valoare adăugată (TVA) pentru sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Potrivit acestuia, măsura ar putea fi extinsă și asupra altor domenii de activitate economică. Batrîncea a criticat dur această intenție, susținând că va avea consecințe devastatoare pentru industrie. El a prognozat că majorarea TVA va duce inevitabil la creșterea prețurilor pentru consumatori, la falimentarea multor întreprinderi din domeniu și, implicit, la pierderea locurilor de muncă. „Așa cum spun specialiștii, inevitabil va aduce la majorarea prețurilor în aceste sectoare sensibile și, la sigur, prin majorarea de prețuri, se va ajunge la micșorarea mărfurilor și serviciilor prestate”, a declarat oficialul. Acesta a menționat că asociațiile de profil, inclusiv Asociația Națională din sectorul HoReCa, și numeroși agenți economici au trimis deja demersuri către Parlament, solicitând menținerea condițiilor actuale de activitate. Principalul argument este că întreprinderile din Moldova fac față cu greu competiției cu țările vecine, iar o povară fiscală suplimentară le-ar submina și mai mult poziția pe piață, afectând inclusiv turismul. Vlad Batrîncea a calificat drept „aberantă” o presupusă justificare a Guvernului, conform căreia serviciile HoReCa ar fi consumate preponderent de persoane cu venituri mari, care își pot permite prețuri majorate. Opoziția consideră că o astfel de politică fiscală va lovi într-un sector strategic pentru dezvoltarea economică și promovarea turismului, un domeniu pe care Guvernul s-a angajat public să-l susțină. ### Moldova riscă să-și piardă competitivitatea economică prin majorări de taxe, avertizează opoziția Majorarea taxelor planificată de Guvern pentru sectorul HoReCa și, posibil, pentru alte domenii, plasează Republica Moldova într-un dezavantaj competitiv semnificativ față de alte state europene, inclusiv cele din regiune, a avertizat vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea. Acesta a subliniat că experții anticipează o creștere a economiei tenebre ca reacție la noile poveri fiscale. În cadrul unui briefing, Batrîncea a oferit o analiză comparativă a cotelor de impozitare, arătând că state mult mai dezvoltate aplică politici fiscale menite să stimuleze sectorul turistic și HoReCa. „De exemplu, în România, impozitul pentru sectorul HoReCa este de 11%, în Germania de 7%, în Italia 10%, Franța 10% și așa mai departe”, a precizat el. Potrivit acestuia, aceste țări înțeleg importanța dezvoltării turismului și a sectorului HoReCa și acționează pentru a spori competitivitatea acestora, în contrast cu abordarea Guvernului de la Chișinău. Opoziția parlamentară susține că, în loc să sprijine afacerile locale, care deja se luptă pentru supraviețuire în contextul competiției regionale, Guvernul le aplică o lovitură suplimentară. Consecința directă, pe lângă scumpiri și posibile falimente, ar fi migrarea activităților economice în zona nefiscalizată. „Acest lucru va contribui la trecerea în umbră a mai multor activități economice, or agenții economici vor căuta diferite căi de eschivare de la impozitare”, a mai spus Batrîncea. Acest fenomen ar putea duce, paradoxal, la o scădere a încasărilor la bugetul de stat, subminând scopul declarat al majorărilor de taxe. ### Opoziția cere consultări publice și implicarea Parlamentului în deciziile privind politica fiscală În replică la intențiile Guvernului de a majora taxele, opoziția parlamentară a solicitat oficial explicații de la Prim-ministrul Munteanu și a cerut implicarea Legislativului în procesul decizional. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a anunțat că a expediat un demers oficial către șeful Executivului pentru a obține clarificări privind planul de dezvoltare economică al țării și pașii concreți realizați de Guvern în primele luni de mandat. Batrîncea a subliniat necesitatea ca orice modificare a politicii fiscale să fie discutată transparent, cu implicarea tuturor părților interesate. El a cerut Guvernului să includă Parlamentul în aceste discuții și, în mod obligatoriu, să organizeze audieri publice cu reprezentanții mediului de afaceri. „Am solicitat Guvernului Republicii Moldova, atunci când va veni cu modificări la politica fiscală, neapărat să includă Parlamentul în aceste discuții și neapărat să petreacă audieri publice cu subiecții acestor majorări, anume cu agenții economici, cu asociațiile respective și cu cei care au încă activități în Republica Moldova”, a declarat Batrîncea. Acesta a acuzat actualul Guvern de lipsa unei viziuni economice clare, afirmând că nicio idee menită să faciliteze activitatea economică nu a fost realizată până acum. Într-o notă critică, vicepreședintele Parlamentului a cerut Guvernului să respecte principiul fundamental „primum non nocere” (în primul rând, să nu faci rău). „Dacă nu puteți ajuta, cel puțin nu dăunați și nu veniți cu majorări de taxe care vor contribui la lichidarea mai multor întreprinderi”, a conchis el, poziționând opoziția ca un apărător al mediului de afaceri în fața unor politici considerate dăunătoare.