---
title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 27 februarie 2026. Subiectul „Producția și consumul de carne de porc în Republica Moldova”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110859/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---27-februarie-2026--Subiectul--Productia-si-consumul-de-carne-de-porc-in-Republica-Moldova-
event_date: 2026-02-27T11:30:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Emisiuni
duration_seconds: 1951
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110859
publisher: Privesc.Eu
---

# Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 27 februarie 2026. Subiectul „Producția și consumul de carne de porc în Republica Moldova”

## Comunicat de presă

## Industria cărnii de porc din Republica Moldova

Industria cărnii de porc din Republica Moldova a înregistrat până în 2025 cea mai spectaculoasă evoluție dintre toate ramurile agricole. Totuși, anul trecut a fost lovită puternic de focare de pestă porcină, care au generat o scădere de 35% a producției și pierderi bugetare semnificative. Declarațiile au fost făcute de către **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, vineri, 27 februarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

### Evoluția producției

Potrivit expertului, anul 2024 a marcat un maxim istoric al producției de carne de porc în fermele comerciale. Însă, în 2025, pe fondul a două focare de pestă porcină, sectorul a înregistrat cea mai severă contracție din ultimii 20 de ani. Producția a scăzut de la 38,9 mii tone în 2024 la aproape 27,2 mii tone în 2025, revenind la nivelul de acum un deceniu.

> „Industria cărnii de porc este una strategică pentru economia națională. Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs în acest sector mai aduce alți 3 lei în ramurile conexe. La fel, creșterea porcinelor asigură consumul a 1/3 din cerealele crescute în Republica Moldova și asigură dezvoltarea altor ramuri cum ar fi industria de furaje premix, șrot și alți aditivi furajeri”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

### Impact economic și fiscal

Economistul afirmă că sectorul cărnii de porc este unica ramură agricolă inclusă în top 10 ramuri ale economiei naționale după încasările per angajat, ajungând la 2,2 milioane lei anual per salariat. Ramura asigură circa 1,100 locuri de muncă directe în fermele comerciale și generează alte aproape 4,700 de locuri de muncă pe lanțul valoric, oferind activitate pentru aproape 6,000 de persoane.

În ultimii 20 de ani, susține analistul economic, încasările la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori, iar raportat la PIB – de 9 ori. Dacă în 2005 fermele comerciale de porcine achitau 11 milioane de lei impozite, în 2024 acestea au contribuit cu 822 de milioane de lei. În 2025 însă, pe fondul crizei provocate de pesta porcină, suma a scăzut la 618 milioane de lei, iar pierderile bugetare pentru anii 2025–2026 sunt estimate la peste 400 de milioane de lei.

> „Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor pentru a depăși efectele pestei porcine poate fi recuperat de buget în maximum doi ani. Transformarea ramurii a permis controlul calității la creșterea porcinelor, dar și fiscalizarea ramurii, când producția de carne de la autoconsum nefiscalizat s-a transformat într-o ramură generatoare de venituri în bugetul public național”, a declarat analistul economic.

### Transformări de piață

Datele prezentate de către expert arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005, 84% din consumul de carne de porc provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri. În 2024, moldovenii au consumat 88% carne de porc de pe piața locală. În 2025, din cauza scăderii producției, importurile au crescut, ponderea cărnii din import a urcat la 20,6%, iar fermele au fost nevoite să importe porci vii în greutate totală de 11,4 mii în masă vie pentru a-și onora contractele, comparativ cu doar 1,2 mii tone în 2024.

Consumul total de carne de porc în Republica Moldova, menționează economistul, este de circa 57 de mii de tone anual, reprezentând peste 50% din consumul total de carne al populației. În ultimii trei ani, structura consumului a fost:

- 50% carne de porc
- 45% carne de pasăre
- 4% carne de vită
- 1% alte tipuri de carne

Consumul mediu anual de carne în Moldova este de 65 kg pentru fiecare persoană, dintre care 33 kg sau puțin peste jumătate revine cărnii de porc. Piața cărnii de porc a crescut de la 210 milioane de lei în 1995 la 4,3 miliarde de lei în 2023, coborând la 3,9 miliarde de lei în 2025 din cauza pestei porcine. Raportat la PIB, producția fermelor comerciale a urcat de la 0,07% în 2004 la 0,61% în 2024, scăzând la 0,38% în 2025.

> „Este una dintre cele mai dinamice și fiscalizate ramuri ale economiei. Fără o intervenție fermă a autorităților, riscăm să pierdem un sector care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare consistente”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

### Perspective și susținere

Expertul consideră că susținerea rapidă a fermelor comerciale va permite revenirea sectorului până la sfârșitul anului și reluarea creșterii economice pe acest segment strategic.

## Noutăți

### Efectul de multiplicare: Cum un leu din sectorul suin generează patru lei în economia Moldovei

Sectorul de creștere a porcinelor din Republica Moldova reprezintă mult mai mult decât o simplă ramură agricolă, având un impact economic sistemic semnificativ, potrivit analizei expertului economic Veaceslav Ioniță. Acesta a dezvăluit că industria suinicolă funcționează pe baza unui „efect de multiplicare” de patru ori, ceea ce înseamnă că pentru fiecare leu generat direct din producția de carne de porc, se creează alți trei lei în sectoare conexe ale economiei naționale.

Conform analizei, carnea de porc este produsul de bază în coșul de consum al moldovenilor, reprezentând peste 50% din totalul de carne consumată la nivel național. Această cerere constantă susține un lanț valoric extins. „Atunci când o ramură produce carne de porc în valoare de, spre exemplu, două miliarde de lei, ea mai generează, prin acest efect de multiplicare, vânzări totale de opt miliarde de lei în economia națională”, a explicat Ioniță. Aceste vânzări suplimentare provin din activități esențiale care deservesc fermele de porci: agricultorii care produc cereale pentru furaje, industria de procesare, transportatorii, producătorii de medicamente veterinare și aditivi, precum și sectorul construcțiilor și reparațiilor pentru infrastructura fermelor.

Importanța strategică a sectorului este confirmată și de performanța sa în raport cu alte ramuri. Industria de creștere a porcinelor se clasează în top 10 ramuri ale economiei naționale după veniturile generate per angajat. Un singur angajat din acest sector generează, în medie, venituri de 2,2 milioane de lei, o cifră care depășește semnificativ media din agricultură, unde un angajat generează circa 300.000 de lei. Această productivitate ridicată demonstrează eficiența și modernizarea atinse de fermele comerciale.

Analiza subliniază că susținerea acestui sector nu este doar o chestiune de securitate alimentară, ci și una de stabilitate și creștere economică. Fiecare investiție în menținerea și dezvoltarea producției locale de carne de porc se traduce direct în locuri de muncă, venituri bugetare și activitate economică sporită pe un segment larg al economiei, consolidându-i rolul de pilon pentru dezvoltarea națională.

### Pesta porcină a lovit puternic economia: Pierderi bugetare de 400 de milioane de lei și o industrie în criză

Industria de creștere a porcinelor din Republica Moldova, un sector vital pentru economia națională, a fost grav afectată de focarul de pestă porcină africană (PPA) din 2025, care a generat pierderi bugetare estimate la 400 de milioane de lei și a declanșat o criză profundă în rândul producătorilor. Expertul economic Veaceslav Ioniță a calificat situația drept „cea mai puternică lovitură” primită de industrie, cu consecințe resimțite pe întregul lanț economic.

Impactul direct al crizei s-a manifestat printr-o scădere drastică a producției interne cu 35%. Această prăbușire a producției locale a dus la pierderi bugetare directe de aproximativ 200 de milioane de lei în 2025, iar efectele se vor prelungi și în 2026, cu o prognoză similară de pierderi, ridicând totalul la circa 400 de milioane de lei. Aceste pierderi provin din neîncasarea taxelor și impozitelor de la fermele afectate, dar și de la industriile conexe care depind de activitatea acestora.

Pentru a compensa deficitul de pe piață și a asigura securitatea alimentară, Republica Moldova a fost nevoită să recurgă la o creștere fără precedent a importurilor. Importurile de porci vii au crescut de 14 ori față de media anilor precedenți, o măsură de urgență care, deși a stabilizat oferta pe termen scurt, a avut un impact negativ asupra economiei locale. Spre deosebire de producția autohtonă, care generează valoare adăugată și venituri bugetare pe întregul lanț valoric, importurile nu au același efect de multiplicare economică.

În acest context, Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea statului pentru a sprijini sectorul. El argumentează că un astfel de sprijin nu ar trebui privit ca o cheltuială, ci ca o investiție strategică. „Intervenția statului pentru a susține fermele, de fapt, nu sunt cheltuieli bugetare, ci sunt investiții. Statul, oferind această intervenție, își poate obține înapoi banii în maximum doi ani de zile”, a declarat expertul. Recuperarea rapidă ar fi posibilă prin restabilirea producției, reluarea încasărilor fiscale și reducerea dependenței de importuri. Fără un suport guvernamental solid, avertizează Ioniță, va fi extrem de dificil pentru această ramură, care a demonstrat un potențial de creștere remarcabil, să se redreseze și să își reia rolul de motor economic.

### Transformare fără precedent: Cum sectorul suin a devenit un pilon fiscalizat al economiei naționale

În ultimii 20 de ani, sectorul de creștere a porcinelor din Republica Moldova a parcurs o transformare structurală remarcabilă, evoluând de la o activitate predominant de subzistență, nefiscalizată, la o industrie comercială modernă și un contribuabil major la bugetul de stat. Această evoluție, descrisă de expertul economic Veaceslav Ioniță drept „fenomenală și fără precedent”, a schimbat fundamental dinamica economică a acestei ramuri.

Datele prezentate de Ioniță arată un contrast izbitor. În jurul anului 2005, aproximativ 84% din carnea de porc consumată în țară provenea din gospodăriile casnice, fiind destinată în principal autoconsumului. Această producție se desfășura în afara cadrului fiscal, negenerând venituri la bugetul public. Fermele comerciale reprezentau doar 3% din piață, iar importurile acopereau restul de 13%.

Două decenii mai târziu, peisajul este complet diferit. Înainte de criza pestei porcine, fermele comerciale ajunseseră să domine piața, asigurând 53% din consumul total de carne de porc. Gospodăriile populației și-au redus ponderea la 38%, în timp ce importurile au scăzut sub 9%. Această tranziție de la producția casnică la cea industrială a adus două beneficii majore: un control sporit al calității și siguranței alimentare și o „fiscalizare” masivă a sectorului.

Impactul fiscal al acestei transformări este impresionant. Potrivit analizei, veniturile bugetare generate de acest sector au înregistrat o creștere de 80 de ori în valoare absolută. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), contribuția fiscală a industriei suinicole a crescut de nouă ori, o performanță pe care, conform lui Ioniță, nicio altă ramură a economiei naționale nu a reușit să o atingă. „Nu mai avem o altă ramură în economia națională unde impozitele generate în bugetul public național să crească de nouă ori raportat la PIB. Nu există”, a subliniat expertul. Această formalizare a însemnat că o mare parte din activitatea economică, anterior invizibilă pentru stat, a început să genereze taxe și impozite, consolidând veniturile publice. Această poveste de succes subliniază potențialul de modernizare al agriculturii moldovenești și evidențiază miza economică uriașă a depășirii crizei actuale provocate de pesta porcină.