--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 6 martie 2026. Subiectul „Bugetul Public din stânga Nistrului”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110912/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---6-martie-2026--Subiectul--Bugetul-Public-din-stanga-Nistrului- event_date: 2026-03-06T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1112 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110912 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 6 martie 2026. Subiectul „Bugetul Public din stânga Nistrului” ## Comunicat de presă ## Modelul Economic al Regiunii din Stânga Nistrului se Confruntă cu Dificultăți Tot Mai Mari ### Probleme Structurale Grave în Situația Bugetară **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, a declarat vineri, 6 martie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale *„Analize economice cu Veaceslav Ioniță”*, că există diferențe majore între cele două maluri ale Nistrului în ceea ce privește structura bugetară, nivelul veniturilor și cheltuielilor publice. ### Diferențe în Structura Bugetară - Pe malul drept al Nistrului, bugetul public este compus din: - Bugetul de stat - Bugetele autorităților publice locale - Bugetul asigurărilor sociale - Bugetul asigurărilor medicale - În stânga Nistrului, există doar bugetul regiunii și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale, acestea fiind incluse într-un buget social general. Un alt aspect important evidențiat este lipsa transparenței privind executarea bugetului în regiune. Pe malul drept există date publice privind executarea veniturilor și cheltuielilor, însă aceste informații nu sunt disponibile în stânga Nistrului. ### Planificarea Veniturilor și Cheltuielilor pentru 2026 Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025. În același timp, și cheltuielile planificate pentru 2026 sunt mai mici decât în anii precedenți. > „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a menționat Veaceslav Ioniță. Economistul subliniază că modul de acoperire a deficitului bugetar este secretizat. Totuși, el presupune că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. ### Compararea Deficitului Bugetar În comparație cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă autoritățile de pe malul drept acoperă deficitul din împrumuturi, în stânga Nistrului acesta provine din surse nepublice. ### Venituri Bugetare pe Cap de Locuitor - În 2015, veniturile bugetare pe cap de locuitor erau: - 15,3 mii de lei pe malul drept - 12 mii de lei pe malul stâng - În 2025, acestea au ajuns la: - 51,6 mii de lei pe malul drept - 18,1 mii de lei pe malul stâng - Pentru 2026, sunt estimate venituri de: - 57 de mii de lei pe cap de locuitor pe malul drept - 14,8 mii de lei pe malul stâng Astfel, în prezent, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt de circa patru ori mai mari în dreapta Nistrului. ### Presiunea Fiscală și Cheltuielile Publice Potrivit analistului economic, presiunea fiscală în regiunea din stânga Nistrului este semnificativ mai mică. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. Diferențe majore se observă și în ceea ce privește cheltuielile publice pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 16,3 mii de lei pe malul drept și de 22,5 mii de lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au crescut la 59,2 mii de lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au ajuns la 25,5 mii de lei. > „În ultimii 10 ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas la același nivel”, a subliniat Veaceslav Ioniță. ### Investiții în Infrastructura Rutieră Singurul domeniu unde regiunea stângă a Nistrului a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii 10 ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de circa 1,2%. ### Concluzie Potrivit expertului, modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt reduse, cheltuielile sunt în scădere, iar o parte importantă a acestora continuă să fie acoperită din surse care nu sunt transparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii. ## Noutăți ### Criza bugetară din Transnistria: Deficitul atinge 40%, iar cheltuielile și veniturile pentru 2026 sunt în scădere Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză bugetară severă, conform unei analize economice detaliate prezentate de expertul Veaceslav Ioniță. Proiecțiile pentru anul 2026 indică o situație alarmantă, cu venituri și cheltuieli planificate la un nivel mai scăzut decât în anii 2024 și 2025, în ciuda unei inflații ridicate înregistrate în 2025. Această contracție a bugetului semnalează o adâncire a dificultăților economice în regiunea separatistă. Elementul cel mai frapant al analizei este deficitul bugetar colosal. Acesta este estimat la aproximativ 40% din bugetul public consolidat al regiunii. Situația este și mai dramatică dacă se analizează doar bugetul „regional” (central), fără a include bugetele locale. În acest caz, deficitul este atât de mare încât acoperă aproape jumătate din totalul cheltuielilor, ceea ce înseamnă că pentru fiecare două ruble cheltuite, una provine din surse de finanțare a deficitului, nu din venituri curente. Potrivit analizei, autoritățile de la Tiraspol acoperă acest gol printr-un mecanism netransparent, denumit convențional „articolul 5” din legea bugetului anual. Conținutul acestui articol este secretizat, lăsând publicul și observatorii externi fără informații clare despre modul în care este finanțată o parte atât de semnificativă a cheltuielilor publice. Expertul sugerează că această sursă secretă este direct legată de veniturile obținute din vânzarea gazului rusesc, pe care regiunea îl primește fără a-l achita. Scăderea planificată a veniturilor și cheltuielilor pentru 2026, coroborată cu un deficit structural masiv, indică faptul că modelul economic al regiunii, dependent de subvenții externe ascunse, a intrat într-o fază de instabilitate acută. Această situație precară a finanțelor publice riscă să aibă consecințe sociale și economice grave pentru locuitorii din stânga Nistrului, limitând capacitatea administrației de facto de a-și onora obligațiile și de a finanța servicii publice esențiale. ### Prăpastia economică se adâncește: Veniturile pe malul drept al Nistrului, de patru ori mai mari pe cap de locuitor decât în Transnistria O analiză comparativă a indicatorilor economici din ultimul deceniu relevă o inversare dramatică a bunăstării între cele două maluri ale Nistrului. Dacă în 2015, regiunea transnistreană înregistra venituri și cheltuieli pe cap de locuitor superioare celor de pe malul drept, astăzi situația este complet diferită, malul drept al Nistrului depășind detașat regiunea separatistă, conform datelor prezentate de expertul economic Veaceslav Ioniță. În 2015, veniturile bugetare pe cap de locuitor în stânga Nistrului erau de aproximativ 15.000 de lei, în timp ce pe malul drept se situau la circa 12.000 de lei. Astăzi, decalajul s-a inversat și s-a adâncit exponențial: veniturile pe malul drept sunt de patru ori mai mari pe cap de locuitor decât în Transnistria. Această discrepanță uriașă reflectă traiectoriile economice divergente ale celor două entități. Aceeași tendință este vizibilă și în cazul cheltuielilor publice. În 2015, cheltuielile per capita în Transnistria erau de 22.000 de lei. Aproape un deceniu mai târziu, în 2024, această cifră a ajuns la doar 24.800 de lei, indicând o stagnare aproape totală în termeni reali. În contrast, cheltuielile pe cap de locuitor pe malul drept au înregistrat o creștere explozivă, de la 16.000 de lei în 2015 la 66.000 de lei astăzi. Astfel, diferența dintre cheltuielile de pe malul drept și cel stâng este acum de aproape trei ori în favoarea malului drept. Această prăpastie economică tot mai mare demonstrează eșecul modelului economic transnistrean, bazat pe subvenții externe și izolare, și, în același timp, progresul economic înregistrat de Republica Moldova, chiar și în contextul multiplelor crize. Stagnarea din stânga Nistrului înseamnă, în termeni practici, o calitate a vieții și servicii publice semnificativ mai slabe pentru locuitorii săi, comparativ cu cetățenii de pe malul drept. Expertul subliniază că această realitate economică ar trebui să fie un factor central în discuțiile privind reintegrarea țării. ### Sursa „secretă” a bugetului transnistrean: Cum gazul rusesc a finanțat regiunea și de ce modelul nu mai funcționează Modelul economic al regiunii transnistrene, care i-a permis timp de decenii să mențină taxe scăzute și cheltuieli sociale relativ ridicate, se baza pe o „sursă secretă” de finanțare: veniturile din vânzarea gazului natural rusesc neachitat. Conform analizei expertului economic Veaceslav Ioniță, acest mecanism este cheia înțelegerii atât a funcționării, cât și a crizei actuale a regimului de la Tiraspol. Mecanismul este simplu: regiunea primește gaz de la Gazprom, însă nu plătește pentru el. Datoria istorică, care se ridică la miliarde de dolari, este înregistrată formal pe numele companiei Moldovagaz și, implicit, a Republicii Moldova. Administrația de la Tiraspol, prin intermediul companiei locale Tiraspoltransgaz, vinde acest gaz populației și agenților economici la un preț stabilit local. Veniturile astfel colectate, care nu sunt transferate către Gazprom, sunt vărsate într-un fond special și folosite pentru a acoperi deficitul bugetar masiv al regiunii. Expertul susține că suma deficitului bugetar „corespunde cumva” cu veniturile încasate de Tiraspoltransgaz. Această infuzie de capital „gratuit” a permis regimului să subvenționeze masiv economia și să mențină o pace socială relativă, fără a avea o bază economică reală și sustenabilă. Practic, întregul sistem funcționa ca o schemă de finanțare externă mascată. Totuși, crizele recente, inclusiv cele de pe piața energetică, par să fi afectat acest model. Reducerea consumului și posibilele modificări în aranjamentele de livrare au diminuat această sursă de venit, ducând la o criză bugetară acută. Incapacitatea de a mai acoperi deficitul la nivelul anterior forțează administrația de facto să planifice reduceri de cheltuieli pentru 2026, ceea ce demonstrează vulnerabilitatea extremă a unui model economic dependent în totalitate de un factor politic extern și de o sursă de finanțare nesustenabilă pe termen lung.