---
title: "Conferința de presă organizată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu tema „Situația pe piața produselor petroliere din Republica Moldova în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu: impact, riscuri și măsuri de asigurare a stabilității”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110915/Conferinta-de-presa-organizata-de-Agentia-Nationala-pentru-Reglementare-in-Energetica-cu-tema--Situatia-pe-piata-produselor-petroliere-din-Republica-M
event_date: 2026-03-04T15:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Pușkin 52A, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 3127
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferința de presă organizată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu tema „Situația pe piața produselor petroliere din Republica Moldova în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu: impact, riscuri și măsuri de asigurare a stabilității”

## Comunicat de presă

## Stabilitatea pieței carburanților din Republica Moldova în contextul crizei din Orientul Mijlociu: ANRE anunță stocuri suficiente și îndeamnă cetățenii la calm

**Chișinău, 4 martie 2026** - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a organizat o conferință de presă menită să clarifice situația aprovizionării cu produse petroliere a Republicii Moldova pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. Conducerea instituției a oferit asigurări ferme că, deși piața internațională traversează o perioadă de volatilitate accentuată, consumatorii și agricultorii moldoveni sunt protejați prin mecanisme tarifare bine puse la punct și prin stocuri fizice suficiente pentru a face față oricăror posibile perturbări.

În cadrul evenimentului, Alexei Taran, directorul general al ANRE, a explicat că blocajele recente din strâmtoarea Ormuz au afectat o proporție semnificativă din aprovizionarea globală de petrol, generând o creștere abruptă a cotațiilor internaționale Platts pentru benzină și motorină. Cu toate acestea, în Republica Moldova, impactul acestor șocuri externe este atenuat de metodologia de calcul a prețurilor. 

„Prețul stabilit de către agenție este calculat în baza mediei cotațiilor Platts pentru ultimele 14 zile calendaristice. Acest mecanism absoarbe șocurile bruște, oferind consumatorilor o creștere graduală a prețurilor și o protecție reală față de fluctuațiile extreme înregistrate peste noapte la bursele internaționale”, a declarat directorul general al ANRE.

O temă centrală a conferinței a constituit-o nivelul stocurilor de carburanți din țară. Datele centralizate de agenție arată că, în prezent, rezervele de motorină ale Republicii Moldova acoperă un consum de aproximativ 18-20 de zile. Aceste cantități sunt distribuite echilibrat în depozitele interne, în Portul Internațional Liber Giurgiulești, precum și în rețeaua națională de stații de alimentare.

Pentru a securiza acest volum vital de carburanți și a preveni o criză internă generată de exporturile masive către țările vecine – unde prețurile au crescut fulminant din cauza cumpărăturilor de panică – autoritățile au instituit o stare de alertă preventivă. A fost aplicat un plafon care restricționează exporturile peste o anumită limită, măsură esențială pentru a garanta că necesarul pieței interne rămâne intact, o prioritate absolută fiind susținerea campaniei agricole de primăvară.

Importurile de produse petroliere continuă să se desfășoare zilnic, fără întreruperi, logistica fiind asigurată pe cale rutieră prin punctele de trecere a frontierei cu România și pe cale maritimă prin portul Giurgiulești. În acest context, autoritatea de reglementare a făcut un apel la adresa formatorilor de opinie, experților și populației de a se informa din surse sigure și de a evita acțiunile dictate de frică.

„Solicităm, recomandăm și rugăm cetățenii să nu facă achiziții de panică. Stocuri există, livrările se fac în continuare în fiecare zi, iar achizițiile masive și nejustificate pentru crearea de rezerve proprii nu fac decât să epuizeze artificial volumele destinate unui regim de consum normal”, a subliniat Alexei Taran.

Prin monitorizarea zilnică a stocurilor deținute de companiile importatoare și prin ajustarea complet transparentă a prețurilor plafon de vânzare cu amănuntul, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică menține un echilibru stabil între funcționalitatea pieței libere și interesul public. Instituția rămâne vigilentă la evoluțiile geopolitice, adaptându-și deciziile în timp real pentru a garanta securitatea energetică a Republicii Moldova.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este centrat pe o problemă economică și de securitate, având un ton predominant formal, informativ și precaut. Nu sunt exprimate emoții pozitive puternice, ci mai degrabă o încercare de a calma și a raționaliza o situație tensionată.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio manifestare de fericire în discurs, contextul fiind unul serios și îngrijorător (criză energetică, război)."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul exprimă un optimism prudent, bazat pe mecanismele de reglare ale pieței și pe datele istorice, sugerând că după șocul inițial al prețurilor, este probabilă o corecție. El menționează: 's-ar putea, pe termen scurt, această evoluție... să se oprească din creștere și să fie eventual și o corecție în jos', încercând să insufle o perspectivă pozitivă pe termen mediu."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de recunoștință în cadrul conferinței de presă."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este măsurat, serios și profesional, lipsit complet de entuziasm, în concordanță cu gravitatea subiectului discutat."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Sentimentul de dragoste este complet absent din acest context formal și tehnic."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element care să indice bucurie; dimpotrivă, conferința abordează riscuri și măsuri de stabilitate într-un moment de criză."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 1,
        "reason": "Se observă o satisfacție moderată a vorbitorului față de eficiența mecanismului de plafonare a prețurilor implementat de ANRE, pe care îl prezintă ca fiind un scut pentru consumatori. El afirmă: 'mecanismul folosit de agenție, într-adevăr, protejează toți consumatorii de șocurile evoluțiilor', subliniind succesul politicii agenției."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este formal și serios, fără nicio urmă de amuzament sau umor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 1,
    "reason": "Vorbitorul încearcă activ să contracareze emoțiile negative (frica, anxietatea) din spațiul public, nu să le exprime. Tonul său este calm și controlat, deși contextul este negativ. O ușoară frustrare este vizibilă în fața dezinformării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă tristețe, discursul fiind axat pe analiza tehnică și pe măsuri administrative."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul menține un ton calm și profesional, chiar și când abordează subiecte controversate precum speculațiile, fără a manifesta furie."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul nu exprimă frică; din contră, scopul său este să diminueze frica publicului prin informare și reasigurări, deși recunoaște existența ei: 'Înțeleg, înțeleg frica și riscul că vor crește prețurile'."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în discurs."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "O frustrare foarte subtilă poate fi dedusă din insistența cu care vorbitorul combate dezinformarea și panica. Apelurile repetate, precum 'nu dați mesaje eronate în public' și 'nu faceți achiziții în panică', sugerează o luptă cu un curent de opinie pe care îl consideră dăunător și nefondat."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este menit să calmeze anxietatea publică, nu să o reflecte. Vorbitorul este stăpân pe sine și vorbește într-un ritm constant și controlat."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se manifestă dezamăgire în discursul vorbitorului."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Sentimentul de gelozie este complet inadecvat și absent din acest context."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Acesta este registrul dominant al discursului. Conferința este, prin natura sa, un eveniment formal menit să informeze, să explice (instruiască), să convingă (persuadeze) și să răspundă la întrebări, totul într-un cadru predominant neutru și profesional.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "Tonul general este neutru și obiectiv, specific unui oficial care prezintă date, mecanisme și fapte. Vorbitorul evită exprimarea opiniilor personale sau a emoțiilor puternice."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință are un caracter predominant informativ. Vorbitorul, Alexei Taran, folosește grafice, explică în detaliu formula de calcul a prețurilor ('media a cotațiilor Platts publicate în ultimele 14 zile'), prezintă date despre stocurile de combustibil și descrie contextul geopolitic, având ca scop principal educarea și informarea publicului și a presei."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "A doua parte a conferinței este o sesiune de întrebări și răspunsuri, având un caracter interogativ pronunțat. Jurnaliștii pun întrebări directe și specifice pentru a obține clarificări, iar vorbitorul răspunde acestora."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul adoptă un ton instructiv, oferind publicului sfaturi clare și directe despre cum să se comporte în contextul actual. Îndemnurile sale, precum 'trebuie să achiziționăm produsul atâta cât avem nevoie' și 'nu faceți achiziții în panică', funcționează ca niște instrucțiuni menite să prevină o criză generată de consumul irațional."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul construiește o narațiune a evenimentelor, explicând cauzalitatea dintre conflictul din Orientul Mijlociu, blocarea strâmtorii Ormuz și creșterea prețurilor la nivel global și local. Această structură narativă ajută la înțelegerea contextului."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Un obiectiv central al discursului este de a convinge publicul că situația este gestionabilă și că mecanismele ANRE sunt eficiente. Vorbitorul folosește argumente logice, date și exemple pentru a-și susține punctul de vedere, încercând să persuadeze audiența să aibă încredere în autorități și să nu cedeze panicii, de exemplu, explicând cum media pe 14 zile 'atenuează toate șocurile'."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunea se desfășoară într-un cadru profesional, marcat de politețe, respect reciproc și diplomație în abordarea subiectelor delicate. Nu există manifestări de agresivitate sau grosolănie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Comunicarea este marcată de un grad înalt de politețe. Vorbitorul folosește formule de adresare formale ('Bună ziua'), răspunde calm și detaliat la întrebările jurnaliștilor și se adresează publicului într-un mod respectuos."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de limbaj sau atitudine grosolană din partea niciunui participant."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul arată respect față de presă și față de îngrijorările publicului, oferind răspunsuri elaborate. La rândul lor, jurnaliștii adresează întrebări într-un mod respectuos, chiar dacă sunt incisive."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este calm și non-agresiv pe tot parcursul conferinței, chiar și în timpul discuțiilor despre posibile speculații sau creșteri de prețuri."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește sarcasmul; comunicarea este directă și serioasă."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul este prea serios pentru a permite umor, iar acesta este complet absent."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există ironie în discurs. Toate afirmațiile sunt făcute la modul propriu."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul gestionează cu diplomație întrebările sensibile despre speculațiile companiilor petroliere sau despre nemulțumirile fermierilor. În loc să acuze direct, el explică mecanismele pieței libere ('este o piață liberalizată') și rolul limitat al agenției în contractele bilaterale, menținând un ton neutru și evitând conflictul."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul atinge indirect probleme sociale precum justiția socială (protecția consumatorilor) și responsabilitatea civică, prin pledoaria pentru un comportament rațional pe piață. Nu conține elemente de discriminare sau discurs instigator la ură.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de orice formă de instigare la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu implică aspecte de corectitudine politică, iar limbajul este tehnic și administrativ."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu este un subiect central, vorbitorul menționează protejarea tuturor consumatorilor, inclusiv a agricultorilor, ceea ce denotă o abordare inclusivă a problemei."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este relevantă pentru acest discurs."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de discriminare în discurs."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul reprezintă un act de advocacy pentru politica ANRE și pentru un comportament responsabil din partea consumatorilor. Vorbitorul apără mecanismul de stabilire a prețurilor și face un apel direct la public ('solicităm, recomandăm, rugăm, nu faceți achiziții în panică'), promovând stabilitatea pieței ca un bun comun."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Tema justiției sociale este prezentă implicit, prin accentul pus pe protecția consumatorului final, inclusiv a grupurilor vulnerabile precum agricultorii. Vorbitorul subliniază că măsurile luate, cum ar fi starea de alertă, au scopul de a 'proteja consumatorii din Republica Moldova' și de a asigura securitatea energetică pentru toți, ceea ce reflectă o preocupare pentru echitate socială."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu abordează teme care ar necesita o sensibilitate culturală specifică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este extrem de concentrat pe sarcina de a informa publicul și de a justifica acțiunile agenției. Vorbitorul, în calitatea sa de director general, folosește date, grafice și un limbaj tehnic pentru a explica o situație complexă, demonstrând un nivel ridicat de profesionalism și competență în gestionarea unei crize.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul menține un ton formal și respectuos pe parcursul întregii conferințe de presă. Utilizează un limbaj specializat, adecvat contextului, și se prezintă în mod oficial, consolidând imaginea unei comunicări profesioniste din partea unei instituții de stat."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Directorul ANRE demonstrează o cunoaștere aprofundată a pieței energetice, a mecanismelor de formare a prețurilor și a contextului geopolitic. El susține afirmațiile cu date concrete și grafice (ex: „media a cotațiilor Platts publicate în ultimele 14 zile”), răspunzând cu încredere la întrebări tehnice."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul preia controlul narativei, având ca scop calmarea opiniei publice și prevenirea panicii. El emite recomandări clare și ferme („Nu faceți achiziții în panică”), poziționându-se ca un lider autoritar care gestionează situația în numele statului."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 3,
        "reason": "Colaborarea este evidentă prin referirea la deciziile luate de Guvern (instituirea stării de alertă) și prin prezența unui coleg care intervine pentru a oferi clarificări. De asemenea, se face un apel la colaborare cu publicul și mass-media pentru diseminarea corectă a informațiilor."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință este structurată în jurul unei probleme (creșterea prețurilor la carburanți și riscul de criză) și a soluțiilor aplicate. Vorbitorul prezintă mecanismul de calcul și starea de alertă ca măsuri proactive de rezolvare și atenuare a problemelor."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Sunt explicate și justificate decizii recente importante, precum instituirea stării de alertă și plafonarea exporturilor. Aceste acțiuni sunt prezentate ca fiind necesare, calculate și luate în interesul securității energetice a țării."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul se concentrează pe explicarea și validarea mecanismelor existente, care funcționează de șase ani, și nu pe propunerea unor soluții noi sau inovatoare. Accentul este pus pe stabilitatea și predictibilitatea sistemului actual, nu pe reformarea acestuia."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Contextul este unul pur profesional și informativ, axat pe o criză economică. Elementele de dezvoltare personală sunt aproape inexistente, cu excepția unor aspecte legate de reziliență instituțională și reflecție asupra crizelor anterioare.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Scopul principal este de a demonstra că sistemul actual funcționează eficient pentru a proteja consumatorii, nu de a discuta posibile îmbunătățiri. Accentul este pe validarea, nu pe perfecționarea mecanismului."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 1,
        "reason": "Intenția nu este de a motiva publicul în sensul dezvoltării personale, ci de a-l convinge și a-l liniști cu privire la stabilitatea pieței. Este un act de persuasiune, nu de motivare."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este tehnic, bazat pe date economice și mecanisme de reglementare. Nu există elemente care să urmărească inspirarea audienței."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul proiectează o imagine de reziliență instituțională, subliniind că mecanismul de preț este conceput pentru a „atenua toate șocurile”. De asemenea, face apel la reziliența publicului, îndemnându-l să nu cedeze panicii."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția este complet orientată spre factori externi, economici și geopolitici, fiind opusă conceptului de introspecție sau mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul reflectează asupra crizelor trecute, cum ar fi cea din 2022, pentru a argumenta eficacitatea abordării actuale. Această analiză retrospectivă demonstrează o formă de reflecție instituțională."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Categoria nu este aplicabilă în contextul unei conferințe de presă a unei agenții de reglementare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este puternic ancorat în principii etice, subliniind responsabilitatea statului, corectitudinea mecanismului de preț și transparența față de cetățeni. Vorbitorul încearcă să construiască încredere prin onestitate și integritate instituțională.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul prezintă deschis situația, recunoscând creșterea prețurilor și vulnerabilitatea țării. Explicarea detaliată a formulei de calcul și prezentarea datelor reprezintă un exercițiu de transparență și onestitate."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Se subliniază că agenția aplică aceeași formulă matematică în mod consecvent, atât la creșteri, cât și la scăderi de preț, proiectând o imagine de integritate și imparțialitate. („Este același atât în perioadă de creștere... cât și în perioadă de scădere”)."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Responsabilitatea față de consumatori și față de securitatea energetică a țării este un laitmotiv al discursului. Măsurile luate sunt justificate ca fiind un act de responsabilitate pentru „a proteja consumatorii din Republica Moldova”."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Se abordează implicit dilema etică a companiilor petroliere între maximizarea profitului prin export și responsabilitatea față de piața locală. Intervenția statului prin plafonarea exporturilor este o soluție directă la această dilemă."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul evită, în general, judecățile morale directe la adresa companiilor, dar critică subtil „experții” care comentează doar la creșterile de preț, sugerând o lipsă de obiectivitate din partea acestora."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Un argument central este corectitudinea mecanismului de preț, care este prezentat ca fiind echitabil pe termen lung atât pentru consumatori, cât și pentru companii, prin atenuarea șocurilor în ambele direcții."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga prezentare este un efort de a construi încredere. Prin transparență, furnizarea de date și un ton calm și autoritar, vorbitorul încearcă să poziționeze ANRE ca o sursă de informații credibilă și un garant al stabilității."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este formal, direct și elaborat, adecvat pentru o conferință de presă oficială pe un subiect tehnic. Vorbitorul depune un efort considerabil pentru a fi clar și a-și structura argumentația logic, folosind suport vizual și repetiție pentru a consolida mesajele cheie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul abordează direct problemele, răspunde punctual la întrebări și face apeluri directe către public și mass-media, de exemplu: „solicităm, recomandăm, rugăm, nu faceți achiziții în panică”."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea este predominant directă. Există elemente de diplomație, dar mesajele principale sunt transmise fără ocolișuri. Critica la adresa „experților” este unul dintre puținele exemple de comunicare mai indirectă."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 4,
        "reason": "În ciuda complexității subiectului, vorbitorul se străduiește să fie cât mai clar posibil, folosind grafice, explicații pas cu pas ale formulei de calcul și repetând ideile principale pentru a asigura înțelegerea."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Intenția este de a elimina ambiguitatea și de a oferi certitudine. Se folosesc cifre specifice și se explică metodologia în detaliu pentru a combate dezinformarea și a oferi o imagine clară."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul nu este concis; este elaborat și repetitiv. Vorbitorul preferă să detalieze și să reitereze pentru a se asigura că mesajul este pe deplin înțeles, sacrificând concizia în favoarea clarității și a impactului."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Explicațiile sunt foarte detaliate, incluzând context geopolitic, mecanisme tehnice de piață și date istorice. Răspunsurile la întrebări sunt, de asemenea, dezvoltate, reluând și consolidând argumentele din prezentarea inițială."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul și adresarea sunt strict formale pe tot parcursul conferinței. Se folosesc formule de politețe și un ton oficial, corespunzător rolului instituțional al vorbitorului."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs. Contextul și stilul sunt complet formale."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul este puternic ancorat în contextul regional al Republicii Moldova, analizând dependența de piețele externe și interacțiunile cu țările vecine (România, Ucraina) în contextul crizei energetice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuția nu abordează norme culturale, ci se concentrează pe aspecte economice și de reglementare. Singura normă implicită este cea a dialogului dintre autorități și public în momente de criză."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul face constant comparații și referiri la contextul regional: prețurile din Ucraina, importurile prin România, importanța portului Giurgiulești. Situația Moldovei este explicată prin prisma dinamicii regionale și globale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței nu are legătură cu tradițiile."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței nu are legătură cu obiceiurile locale."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței nu are legătură cu multiculturalismul."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul conferinței nu are legătură cu patrimoniul."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 2,
        "reason": "Există un sentiment subtil de apărare a interesului național și de protejare a cetățenilor, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de responsabilitate națională, mai degrabă decât o mândrie explicită."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală a vorbitorului este clară și transparentă: să informeze, să calmeze populația, să justifice acțiunile guvernamentale și să prevină un comportament de panică. Discursul este un exercițiu de comunicare de criză menit să consolideze credibilitatea instituției.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși scopul este de a influența percepția și comportamentul public, vorbitorul se bazează pe argumente logice și date, nu pe manipulare emoțională. Îndemnul de a evita panica este justificat rațional prin consecințele negative."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul este, în mod natural, părtinitor în favoarea politicilor agenției și ale guvernului pe care le reprezintă. El apără aceste politici ca fiind cele mai corecte și eficiente, demonstrând un punct de vedere instituțional."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "Un obiectiv major este consolidarea credibilității ANRE ca sursă de autoritate. Acest lucru se realizează prin transparență (explicarea formulei), demonstrarea expertizei și asumarea unui rol de protector al consumatorului."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este explicită: explicarea creșterii prețurilor, justificarea măsurilor luate și prevenirea panicii. Motivul este menținerea stabilității pieței și a ordinii sociale în fața unui șoc extern."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul combate activ interpretările pe care le consideră eronate și care circulă în spațiul public (de ex., „la scădere scădem mai puțin”). O mare parte din discurs este dedicată corectării acestor percepții."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 1,
        "reason": "Contextul geopolitic este prezentat ca un factor economic obiectiv, o cauză a șocului de pe piață. Vorbitorul nu se angajează în propagandă, nu ia partea nimănui în conflict, ci se concentrează strict pe consecințele economice pentru Moldova."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### ANRE explică mecanismul de preț la carburanți: Cum sunt atenuați șocurile de pe piața internațională

Directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a susținut o conferință de presă în care a detaliat modul în care evoluțiile din Orientul Mijlociu influențează prețurile la produsele petroliere din Republica Moldova. Potrivit acestuia, conflictul a dus la o escaladare bruscă a cotațiilor internaționale Platts, care stau la baza calculării prețurilor la pompă în țara noastră.

Pentru a proteja consumatorii de volatilitatea extremă, ANRE utilizează un mecanism de plafonare bazat pe media cotațiilor Platts din ultimele 14 zile calendaristice. „Acest mecanism este conceput pentru a atenua șocurile. În loc ca o creștere bruscă de pe o zi pe alta să se reflecte imediat la pompă, media mobilă pe 14 zile asigură o ajustare graduală a prețurilor”, a explicat Taran. El a subliniat că, în timp ce în alte țări din regiune prețurile au crescut cu 30-40% într-un timp foarte scurt, în Moldova creșterea este mult mai lentă datorită acestei metodologii.

Structura prețului, afișată zilnic pe site-ul ANRE, este complet transparentă și publică. Aceasta include media cotațiilor Platts, marja comercială specifică, accizele și TVA-ul. Singura componentă variabilă zilnic în acest calcul este media cotațiilor. Directorul ANRE a insistat că acest model funcționează în ambele direcții, atenuând atât creșterile, cât și scăderile de preț. „Așa cum prețurile cresc treptat, la fel se va întâmpla și în cazul în care cotațiile internaționale vor scădea. Mecanismul este echilibrat și previne fluctuațiile bruște care ar putea afecta negativ atât consumatorii, cât și operatorii de pe piață”, a adăugat el.

Oficialul a respins speculațiile conform cărora companiile petroliere ar profita de pe urma crizei, menționând că stocurile acestora sunt constant reînnoite, iar costul de achiziție se aliniază rapid la noile realități ale pieței. Prin urmare, marjele de profit nu cresc exponențial, deoarece costul noilor importuri este, de asemenea, mai mare. ANRE a făcut un apel la calm, reasigurând publicul că mecanismul actual de reglementare este robust și conceput pentru a asigura stabilitate și predictibilitate pe piața produselor petroliere.

### Stare de alertă pe piața petrolieră: ANRE asigură că stocurile sunt suficiente și interzice exporturile speculative

Guvernul a instituit stare de alertă pe piața produselor petroliere, o măsură preventivă menită să asigure stabilitatea și securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Directorul ANRE, Alexei Taran, a clarificat că această decizie nu a fost luată din cauza unei lipse de carburanți, ci pentru a proteja consumatorii și piața internă de potențiale șocuri.

Potrivit datelor prezentate de ANRE, Moldova dispune de stocuri suficiente de motorină. În depozitele mari, inclusiv la terminalul din Giurgiulești, există rezerve pentru aproximativ 12-13 zile de consum național. La acestea se adaugă stocurile din stațiile de alimentare, care acoperă necesarul pentru încă aproximativ 10 zile. „În total, avem stocuri pentru 18-20 de zile, ceea ce este suficient pentru consumul țării. Starea de alertă este o măsură de precauție”, a declarat Taran.

Una dintre principalele măsuri introduse prin starea de alertă este restricționarea exporturilor de produse petroliere. Guvernul a stabilit plafoane minime pentru stocurile de carburanți. Companiilor petroliere le este interzis să exporte produse dacă nivelul stocurilor naționale scade sub aceste praguri. Exporturile vor fi permise doar în condițiile în care rezervele depășesc plafoanele stabilite, oferind astfel o garanție suplimentară pentru aprovizionarea pieței interne.

Această măsură are ca scop descurajarea exporturilor speculative către țările vecine, precum Ucraina, unde prețurile au explodat, creând riscul unui drenaj al stocurilor din Moldova. De asemenea, se urmărește protejarea agricultorilor, care se pregătesc să înceapă lucrările de primăvară și au nevoie de acces garantat la motorină.

În acest context, directorul ANRE a lansat un apel ferm către populație și agenții economici să nu recurgă la achiziții în panică. „Avem stocuri, iar importurile continuă zilnic, atât pe cale maritimă, la Giurgiulești, cât și pe cale rutieră. Cumpărarea unor cantități mai mari decât necesarul curent ar putea epuiza artificial stocurile și ar crea o criză pe care, de fapt, nu o avem. Un consum responsabil este esențial pentru a menține stabilitatea”, a concluzionat Alexei Taran.

### Impactul crizei se extinde: ANRE analizează situația prețurilor la gaze și energie electrică

Criza din Orientul Mijlociu nu afectează doar piața petrolieră, ci are un impact direct și asupra prețurilor la gazele naturale la nivel internațional. Cotațiile la hub-ul european de gaze TTF au înregistrat o creștere semnificativă, generând întrebări privind o posibilă majorare a tarifului pentru consumatorii din Moldova. Reprezentanții ANRE au declarat însă că este „prematur” să se ia o decizie în acest sens.

Directorul ANRE, Alexei Taran, a reamintit că tariful la gazele naturale în Moldova este calculat pe baza unei medii anuale ponderate. Deși prețurile spot au crescut, urmează lunile de primăvară și vară, cu un consum redus, care vor diminua impactul acestor creșteri asupra mediei anuale. „Am avut deja lunile de iarnă, ianuarie și februarie, cu prețuri de achiziție efective care, de altfel, au fost mai mici decât prețurile de pe piețele regionale. Vom aștepta ca șocul de pe burse să se stabilizeze înainte de a face calcule. Decisive vor fi prețurile prognozate pentru ultimul trimestru al anului”, a explicat Taran.

Pe lângă gazele naturale, ANRE are pe masă și solicitările de majorare a tarifelor la energia electrică, depuse de operatorii Premier Energy și FEE Nord. Aceștia au cerut o creștere de 24, respectiv 32 de bani per kWh. Alexei Taran a confirmat primirea solicitărilor și a anunțat că agenția se află în etapa finală de analiză. „Înainte de a stabili tariful final pentru consumatori, trebuie să finalizăm calculul tarifelor pentru serviciile de transport și distribuție. Suntem în proces de finalizare și cred că în următoarele două-trei zile vom publica deciziile pe site-ul agenției”, a precizat directorul ANRE.

Astfel, deși presiunea pe piețele energetice internaționale este mare, autoritatea de reglementare din Moldova adoptă o abordare prudentă, bazată pe analize detaliate și pe metodologiile existente, pentru a evita decizii pripite care ar putea destabiliza și mai mult piața internă. O decizie privind tariful la energia electrică este iminentă, în timp ce o eventuală ajustare a prețului la gazele naturale va fi luată în considerare doar după o stabilizare a cotațiilor internaționale.

## Transcriere

[Alexei Taran] Bună ziua. Mă numesc Alexei Taran, director general al Agenției Naționale pentru Reglementare.

Bună ziua. Se aude? Este?

Bună ziua. Sunt Alexei Taran, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Avem această conferință de presă astăzi ca să răspundem la mai multe întrebări apărute în spațiul public referitor la evoluția și prețurile și situația cu produsele petroliere din Republica Moldova, cât și să facem niște prezentări și să aducem argumentele instituției noastre referitor la modul de aprovizionare al Republicii Moldova cu produse petroliere, cât și la modul de formare a prețului maximal de referință stabilit de agenție.

O să încep cu o mică prezentare și am și niște grafice aici. O să încep o mică prezentare, menționând că în Republica Moldova prețurile pentru produsele standard, benzină 95 și motorină standard, sunt calculate ca bază, ca preț de referință, maximal de referință, de către agenție. Structura acestui calcul are mai multe componente. Structura este una publică, este afișată pe site-ul agenției, este accesibilă tuturor celor interesați să vadă cum se formează prețul pentru produsele petroliere.

O să menționez că structura prețurilor și aici am adus un exemplu. Deci este un print screen de pe site-ul agenției, care arată foarte clar cum se formează prețurile și componentele prețului. Sunt media a cotațiilor Platts publicate în ultimele 14 zile. De ce s-a ales 14 zile? Pentru că este o perioadă care în sine include mai multe fluctuații. Astfel, având o medie de 14 zile, noi atenuăm toate eventualele creșteri sau scăderi bruște ale cotațiilor. În acest fel, consumatorii sunt mai protejați de aceste fluctuații.

Deci, media cotațiilor pentru 14 zile sau 10 cotații publicate în 14 zile calendaristice. Avem, după care, marja comercială specifică, acciz, TVA și deja prețul. Deci, practic, unica componentă care se modifică în fiecare zi pentru ca agenția să stabilească prețul la panou este media cotațiilor Platts. Deci, este o medie aritmetică a 14 zile calendaristice, care, de regulă, include în jur de 10 cotații publicate.

Prețul este afișat pe site-ul agenției, este public. Mecanismul este foarte clar, public și avem publicat în fiecare zi structura și valorile fiecărui element din cost. Dacă mergem mai departe și o să explicăm ce se întâmplă în ultima perioadă sau în ultima săptămână pe piețele internaționale. Într-adevăr, începând cu acest weekend, asistăm la o escaladare, deja putem spune chiar și un război, în Orientul Mijlociu. Acest lucru a destabilizat toate lanțurile de aprovizionare la nivel global.

Dacă am urmărit și în presă, am văzut multe știri despre blocajul din strâmtoarea Ormuz. Țin să menționez că prin strâmtoarea Ormuz ies în circuit global aproape 20-25% din totalul aprovizionării cu țiței și produse petroliere la nivel global. Astfel, fiind blocată această strâmtoare, normal că tot lanțul de aprovizionare la nivel global a fost afectat, ceea ce a declanșat automat o evoluție a burselor, a piețelor.

Republica Moldova nu produce, nu extrage țiței, bine, cu mici excepții, dar ce se extrage în Republica Moldova nu este suficient pentru a acoperi total consumul țării. Deci, practic, Republica Moldova, putem spune, este în totalitate dependentă de produsele petroliere importate. Astfel, suntem supuși tuturor fluctuațiilor de preț la nivel internațional. Tot ce se întâmplă la nivel internațional ne afectează și pe noi.

În acest grafic am încercat să arătăm evoluția cotațiilor Platts. Sunt cotațiile zilnice pentru produsele principale, benzină și motorină. Avem cu linia albastră evoluția pentru benzină, cu linia oranj evoluția la motorină. O să vedem că începând cu 27 februarie se atestă o creștere foarte, foarte abruptă la aceste cotații, odată cu începerea operațiunilor militare în Orientul Mijlociu.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că această creștere a afectat întregul glob, nu doar Republica Moldova, a afectat întreaga regiune, pentru că cotațiile Platts sunt cotații de referință pentru tranzacții. Cum am menționat puțin mai devreme, prețul stabilit de către agenție este în baza cotațiilor publicate timp de 14 zile calendaristice. Asta înseamnă că în aceste 14 zile calendaristice, dacă scoatem zilele de weekend, avem 10 cotații în baza la care se face această medie pentru prețul nostru.

Și aici am încercat să arătăm pe modelul motorinei, fiindcă pentru motorină se discută. Deci, cu linia albastră avem aceeași evoluție a cotațiilor arătată mai devreme, iar cu linia oranj este media a 10 zile care vine ca bază pentru stabilirea prețului de către agenție. După cum vedem, media continuă a 10 cotații are un trend mult mai slab, dar totuși ascendent, pentru că urmează trendul cotațiilor publicate. Totodată, având o medie de 10 zile, în fiecare zi impactul este atenuat.

Rolul mecanismului stabilit de către agenție, cum am spus puțin mai devreme, este de a atenua toate șocurile. Nu știu dacă urmăriți și presa internațională, avem deja în regiune, în special Ucraina, avem mai multe țări europene unde deja prețurile la pompă au crescut cu peste 30-40%. Deci, în Republica Moldova, având acest mecanism de stabilire a prețurilor în baza mediei cotațiilor, șocul este atenuat. Pentru consumator, nivelul de preț crește gradual, nu este un șoc imediat.

Este același model, deci acum vorbim doar pe exemplul de creștere, pentru că asta urmărim în zilele acestea. Totodată, vreau să spun că acest model este unul standard, deci el este același, este unul echilibrat. Este același atât în perioade de creștere a cotațiilor, cât și în perioade de scădere. Aici avem o evoluție a cotațiilor din anul 2022, când a început războiul în Ucraina. Vedeți ce creștere bruscă a fost la motorină și la benzină atunci.

Ulterior, cotațiile, în perioada din '22 până acum, au avut un trend general de scădere și am văzut și noi că am ajuns cu motorina până la 18 lei, fiind în '22, fiind aproape de 30. Deci, practic, media noastră de cotații mereu fluctuează și în creștere, și în scădere, astfel protejează consumatorul de șocuri. Am mai văzut în spațiul public discuții referitor la faptul că la scădere scădem mai puțin, la creștere creștem cu mai mult.

Cum am spus, se calculează media aritmetică a cotațiilor. Agenția nu intervine să spună mai mult sau mai puțin, în funcție de dorință sau de alți factori. E un exercițiu matematic, 10 cotații publicate, indiferent scădere sau creștere. Mai sunt alte discuții în spațiul public, că haideți să mergem în baza stocurilor, că au stocuri mai ieftine. Păi și în perioadele de scădere, atunci aveau petroliștii stocuri și mult mai scumpe, noi am mers cu prețul în jos. Nu ne-am uitat după stocuri.

Deci, practic, e un lucru invers. Companiile petroliere își aranjează stocurile după modelul nostru de preț, astfel încât să evite pierderi sau speculații. Deci ei merg pe preț, astfel încât să fie mereu în trend cu prețul stabilit. Aici am mai afișat și evoluția petrolului Brent, că multă lume operează și cu petrolul Brent. După cum vedem, din 27 februarie, am avut o creștere imediată când s-a început războiul în Orientul Mijlociu. Acum avem la ziua de astăzi sunt 84.

Se observă și un trend, a fost o undă de șoc, au fost șocuri ulterioare, acum merge o corecție. Ceea ce trebuie să înțelegem pentru burse este că mereu primele reacții la evenimentele geopolitice sunt un șoc. Ulterior, cu informațiile care parvin, trendul sau evoluția se corectează, se stabilizează. Deci observăm deja o stabilizare, observăm, în funcție de evenimentele geopolitice și deciziile care vor fi luate în acea regiune, după cum am văzut deja sunt discuții pentru facilitarea tranzitului navelor petroliere în strâmtoare sau s-au decis alte măsuri de ridicare sau de creștere a extragerii și prelucrării în alte zone pentru a compensa volumele blocate din zona Orientului Mijlociu, s-ar putea, pe termen scurt, această evoluție să se oprească în creștere și să fie eventual și o corecție în jos.

Și ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că media cotațiilor folosite de noi automat va înghiți toate aceste șocuri și va merge ușor în jos dacă va fi trendul de scădere. Deci, dacă va fi un trend de scădere de la acest pic la motorină, de exemplu, media noastră deja, folosind 10 cotații publicate, va merge și ea ușor în jos. Deci, ce vreau să spun este că mecanismul folosit de agenție, într-adevăr, protejează toți consumatorii de șocurile evoluțiilor la un moment dat în piețe. Și este un mecanism transparent, este un mecanism foarte clar, care este și inclusiv publicat pe site-ul agenției. Oricine poate să consulte și să vadă care este structura prețurilor stabilite zilnic, media, cursul valutar, deci toate informațiile sunt publicate pe site. La fel, un alt factor care a influențat este cursul valutar.

Deci, iarăși aprecierea dolarului a facilitat într-un fel creșterea prețului final. Dacă ne referim la situația de astăzi și știrile de astăzi despre stabilirea unei stări de alertă, ce vreau să spunem este că starea de alertă de astăzi, ea nu este pe motiv că noi nu avem stocuri. Stocurile de motorină în țara noastră, dacă ne referim strict la depozite, cu linia albastră sunt total stoc în zile în depozitele din țară, cu linia oranj avem total stoc în zile în depozitul din Giurgiulești, Portul Internațional Liber Giurgiulești.

La nivel de depozite, și am pus evoluția pe ultimele 10 zile, vedem că evoluția este una destul de lineară. Deci depozitele au în jur de șapte zile de stoc. Avem în țară șapte zile de consum de motorină, mă refer doar la motorină. Și în Giurgiulești sunt tot în jur de cinci zile de stoc, ceea ce doar depozitele duce la 12-13 zile de stoc în funcție de consum. Totodată, vreau să menționez că, inclusiv în toate stațiile din țară, mai este motorină pe aproape 10 zile.

Deci, în final, noi suntem la un stoc de 18-20 de zile, care este suficient pentru consumul din Republica Moldova. De ce a fost stabilit starea de alertă? A fost anume pentru a proteja consumatorii din Republica Moldova, că vom avea produse petroliere. De ce zic asta? Este pentru că, cum am menționat mai devreme, atestăm deja în Ucraina o creștere abruptă a prețurilor la produsele petroliere la stații. Lumea consumă în panică, începe să alimenteze, să-și alimenteze și recipiente. S-a generat o cerere foarte mare, care inevitabil duce la creșterea prețului.

Și atunci, pentru a proteja consumatorii din Republica Moldova, de a proteja piața internă și a exclude oricare, să spunem așa, interes de a companiilor petroliere de a exporta produs în Ucraina pentru a beneficia de o piață cu un preț mai ridicat, în detrimentul asigurării securității energetice, anume în domeniul produselor petroliere în Republica Moldova, a și fost stabilit acest mecanism din hotărârea de guvern de astăzi, care a stabilit plafoane pentru produsele de tip standard, benzină 95 și motorină standard. Un anumit plafon sub care, sub acel nivel de stoc, nu se poate exporta. Dacă stocurile vor depăși acel nivel de plafon, atunci companiile, pentru că ne oferă o siguranță deja, atunci companiile pot să facă export.

Un alt scop a fost de a proteja inclusiv agricultorii, pentru că începe sezonul agricol și anume prin acest mecanism instituit astăzi sunt protejați agricultorii prin faptul că se garantează că în țară există stoc pentru a face toate lucrările și a folosi. Pe această cale, vreau să rog, să solicit tuturor formatorilor de opinie, tuturor experților, nu dați mesaje eronate în public. Nu faceți achiziții în panică. Motorină este și mecanismul creat astăzi prin hotărârea de guvern, cu atât mai mult protejează și acoperă acel stoc necesar să rămână în Republica Moldova, ca să nu avem o criză de produs.

La fel, vreau să menționez că inclusiv astăzi sunt făcute livrări în Giurgiulești. La fel, dacă mergeți cu mașina spre România, o să vedeți, sunt cozi de camioane, deci practic livrări se fac în continuare. Da, există o criză la nivel global, da, există o criză la nivel regional sau un deficit de producere la nivel regional, dar totodată stocuri sunt, achiziții se fac și țara va fi asigurată cu produse petroliere.

Deci, solicităm, recomandăm, rugăm, nu faceți achiziții în panică. De ce zic asta? Pentru că dacă vom face achiziții în panică, normal, volumul acestui stoc se va epuiza într-un regim mult mai alert și atunci, într-adevăr, riscăm să avem situații mai puțin plăcute. La fel, vreau să menționez, cum am spus puțin mai devreme, că la nivel de stații în țară, la nivel de peste 600 de stații, avem în jur de 10 zile de stoc de motorină. Dar asta la nivel de țară, pentru că în anumite stații este un stoc, în anumite stații este alt stoc. Și atunci, dacă noi vom face achiziții de panică și poate în anumite regiuni vor fi consumatori care vor veni cu recipiente cu tot ca să cumpere mai mult produs din acea stație, s-ar putea în anumite stații să se epuizeze stocul de moment. Dar aceasta nu este un fapt și nu este un criteriu că este o criză de produs în țară.

Deci, din acest motiv, trebuie să achiziționăm produsul atâta cât avem nevoie, în cantitatea de care avem nevoie pentru consum. Înțeleg, înțeleg frica și riscul că vor crește prețurile. Într-adevăr, cum am menționat mai devreme, prețurile au, deocamdată, un trend de creștere, deși deja s-au cam oprit această creștere abruptă, e cumva o stabilizare. Deci, întotdeauna, după cum am arătat și în graficul total de cotații, după creșterile mari, mereu urmează corecții.

Evenimentele care s-au produs acum pe bursă vin ca urmare a escaladării situației din Orientul Mijlociu. Trebuie să vedem, noi nu știm, noi nu putem să controlăm aceste evenimente, noi nu știm când se va încheia această operațiune militară, război, ce o fi el acolo, când se va încheia și când prețurile se vor corecta. Cert este că, după cum arată și statistica și istoricul, orice creștere a fost urmată de corecții. Deci, acum îndemnul este să ne limităm la consumul necesar și să așteptăm evoluția ulterioară, pentru că oricum situația se va clarifica, se va liniști, panica de pe burse se va liniști. Sunt deja măsuri care se întreprind în vederea stabilizării cererii și ofertei la nivel global. Automat, piața va reacționa în corecție. Nu faceți achiziții de panică.

Acum, dacă aveți întrebări, sunt gata să răspund.

[Iulia Vașca] Da, Iulia Vașca, PRO TV. Voiam să vă întrebăm despre prețul la combustibil, dacă să ne întoarcem. El se calculează după prețul mediu al carburanților cumpărat acum două săptămâni, să înțelegem. De ce prețul crește, cum a fost cu 30 de bănuți, astăzi 56, deși tensiunile au început acum câteva zile?

[Alexei Taran] Da, deci prețul într-adevăr se formează, deci prețul se formează în baza cotațiilor publicate în două săptămâni. Iar în două săptămâni, care includ și zile de weekend, cotațiile nu se publică, deci de regulă în două săptămâni sunt publicate 10 cotații. Dacă nu sunt alte sărbători legale, oficiale în Londra, atunci nu sunt publicate cotații. Dar de regulă, în aceste 14 zile calendaristice avem 10 cotații publicate. Deci acesta este prețul stabilit de agenție. Totodată, aprovizionarea cu produse petroliere o fac companiile și o fac la nivel zilnic.

De ce zic asta? Pentru că avem două modele de aprovizionare în Republica Moldova. Unul este în auto și asta înseamnă că se fac achiziții zilnice. Deci, în aceste două săptămâni, companiile n-au adus produs petrolier aici și-l vând aici. Companiile aduc în fiecare zi stocul, se face o medie, se amestecă, se face media de stoc, o medie ponderată a stocului. Astfel, în ziua de astăzi, s-ar putea, având o tendință de creștere, s-ar putea costul stocului lor să fie undeva pe aici. După cum am menționat în ultimul slide, noi avem un stoc în țară de opt zile. Deci noi avem preț pe 14 zile, dar stocurile le avem acum, ele de opt zile, deci ele au fost aduse deja în cadrul acestei perioade de 14 zile în care se fac prețurile.

Deci, afirmația, am văzut totuși în spațiul public, că au făcut stocuri, au stocuri mari de nu știu de când și uite acum le vând scump, nu, stocurile sunt de opt zile. Deci, practic, stocurile toate sunt făcute deja în perioada în care avem creșterea de cotații. Într-adevăr, când este creștere, stocul rămâne în urmă, deci el mereu le oferă petroliștilor o mică diferență între prețul stabilit și costul lor efectiv de stoc. Dar totodată, și în perioadele de scădere este invers. Atunci mecanismul nostru duce prețurile mai repede în jos și nu ține cont de costul stocului lor, când în momente de scădere stocul lor este mult mai scump, iar prețul deja este mai jos. Deci, mecanismul nostru care merge cu aceste 14 zile calendaristice, el acoperă în medie, atenuează și la creștere, și la scădere. Deci, dacă acum va fi o corecție pe cotații, dacă o să observăm în următoarele zile o corecție pe cotații, prețul nostru imediat va reacționa și va merge în jos, pe când stocul lor deja va fi un stoc scump. Sper că am răspuns.

[Iulia Vașca] Bine, dar prețurile, adică tot 14 zile și pentru ei...

Pentru o claritate, cotația Platts este un benchmark, este un reper pentru formarea prețului. Care sunt prețurile de procurare? Prețurile de procurare se bazează exact pe cotațiile Platts, în baza la care noi calculăm prețurile zilnic. Deci, companiile, atunci când fac aprovizionările, procurările de astăzi vor include cotația deja care este, cotația care a crescut. Noi, în informația care v-am livrat-o dumneavoastră, ați văzut cât de mult a crescut cotația în ultimele două zile.

Deci, prețul lor de procurare este exact în baza cotațiilor respective. Iar procesul ăsta de aprovizionare al Republicii Moldova este unul continuu. Noi avem o flotă de 70, deci ca să înțelegeți, la consumul nostru zilnic este necesar ca să se miște o flotă de în jur la 70-80 de camioane pentru a aproviziona stațiile și vânzările de la depozit spre consumator, pentru consumul unui singur, unei singure zile. Deci noi nu avem capacități de stocare sau noi nu avem surse de aprovizionare care să ne permită să ne aprovizionăm astăzi și consumăm pe parcursul unei luni întregi. Deci este un proces continuu.

[Alexei Taran] O să vă dau un exemplu pe baza acestui grafic. Aici suntem astăzi, 3 martie, da? Cotația zilnică este aproape 1000$ pe tonă. Prețul nostru mediu este sub 700. Deci dacă o companie, să admitem, are stoc zero, n-a avut stoc în rezerve, cumpără astăzi, ei deja cumpără la o medie, nu știu, de ce formulă au, 5 zile sau 10 zile, de obicei o formulă pe cotații precedente. Ei deja cumpără prețul la un cost bazat pe această medie de cotații, dar o vând la această medie.

Deci deja este în minus. Câștigă doar cei care au avut stocuri de aici. Cum am arătat, stocurile vin nu mai mult de opt zile. Deci, în principiu, cam toți au stocurile de aici. Deci, costul lor ar fi cam, cam, cam așa. Altfel, dacă o companie ar cumpăra astăzi, ei cumpără la aceste prețuri, iar o vând la acest preț.

Un element foarte important, ca să-l înțeleagă și consumatorul. Formula sau modalitatea cum se stabilește prețul exclude transferul riscurilor pe umerii consumatorului. Toate riscurile referitor la fluctuații sunt pe umerii companiilor petroliere. Deci, consumatorii nu suportă niște costuri suplimentare impuse de către companiile petroliere în calitate de risc al investiției pe care o fac ei într-o partidă sau alta. Să presupunem mâine dacă scade prețul, deci companiile care au făcut achizițiile azi, evident că rămân cu stocul scump. În piața liberă este evident că în astfel de situații riscurile, de regulă, se transferă pe umerii consumatorului.

[Alexei Taran] Uitați ce s-a întâmplat în Ucraina azi dimineață, deci practic deja prețul a crescut cu 30%. Deci, înțeleg că în situațiile, de regulă, în situațiile când prețurile cresc, normal că din inerție, costul stocului, având un trend de creștere, costul stocului companiilor este mereu va fi mai mic, pentru că el, fiind mediu ponderat, el nu ține același ritm cu cotația zilnică. Invers, când va fi scăderea, costul lor al stocului va fi pe aici, iar prețurile deja se vor duce în jos. Deci, mecanismul nostru acoperă și, cum am spus, și perioadele de creștere, cât și perioadele de scădere. Da, în perioadele de creștere ei au o marjă pe care o fac. În schimb, în momentul în care se face corecția, în perioada de scădere, toate perioadele de scădere câte au fost, deja costul lor este mereu peste prețul pe care îl stabilim noi.

La nivel de perioadă, an sau perioadă lungă, se compensează. Petroliștii s-au învățat și să-și facă stocurile pe 14 zile, astfel încât să fie mereu în preț și să nu aibă acest decalaj. S-a încercat să se facă speculativ. Mulți au încercat să facă speculativ, dar este o vorbă în investiții, nu poți să bați piața, trebuie să fii în piață. Și atunci, toți care au încercat, că hai, parcă cresc cotațiile, hai să cumpărăm mai mult produs, nu știi, la un moment dat se întâmplă ceva, cotațiile scad și tu ai rămas cu stocul scump. Invers, hai să vindem, că poate se duc în sus, ulterior s-au dus în jos. Deci nu poți să joci pe piață, mai ales noi fiind într-o zonă unde nu producem, nu putem să avem pârghii de a influența prețurile internaționale. Deci noi suntem supuși fluctuațiilor internaționale. Din acest motiv, cea mai bună strategie este să mergem pe cotații, ceea ce aș recomanda și consumatorilor. Nu cumpărați acum produs mai mult decât aveți nevoie. Nu știm, poate într-o perioadă scurtă de timp se corectează și o să stați cu produs scump.

[Iulia Vașca] Bine, dar totuși, dacă tensiunile acolo continuă în Orientul Mijlociu, există riscul ca să avem o criză de combustibil pe piață și inclusiv să se majoreze în continuare tarifele?

[Alexei Taran] Corect, tarifele, ele sau prețurile, ele merg după evoluția cotațiilor. După cum am arătat, evoluția și la Brent, poate să meargă în sus, poate să meargă și în jos. Nu știm. Vedem la știri că se întreprind măsuri pentru optimizare. Acum să dăm o concluzie că, uite, mâine sau când o să fie, nu putem. Urmărim și noi cotațiile, vedem că trendul este în creștere, dar totodată este unul deja cât de cât stabil, că nu mai urmează. Deci, luni, prima cotație de luni a avut o creștere de 15%, prima cotație publicată luni, la motorină.

Ulterior, fluctuațiile zilnice au fost de 5 sau sub 10%. Asta înseamnă exact ca și pentru Brent aici. A fost un șoc mai mare, după care deja se stabilizează. Acum să spunem noi că o să se ducă în jos sau o să se ducă în creștere în continuare, nu putem să zicem. Cert este că efectul de șoc al acțiunii de acolo s-a epuizat, a fost deja în weekend. Piețele au reacționat imediat la deschidere luni și atunci, deja, măsurile care sunt întreprinse la nivel global pentru a aplana, a atenua acest șoc energetic global, deja ar putea să ducă puțin la o stabilizare sau chiar la o corecție în jos a cotațiilor. Nu știm.

[Iulia Vașca] Dar acum continuă livrările pe...

[Alexei Taran] Zilnic produse petroliere sunt aduse în Republica Moldova. Cum am spus puțin mai devreme, inclusiv în Giurgiulești sunt descărcări astăzi. Mai sunt planificate câteva nave. Deci, agenția monitorizează. Agenția monitorizează zilnic stocurile tuturor companiilor sau importatorilor de produse petroliere. Este un mecanism instituit de mai mulți ani, iar în situațiile de criză, începând cu octombrie, noi mergem cu monitorizare zilnică. Cum am spus, nivelul de stocuri este monitorizat la nivel de zi. Avem toate informațiile de la petroliști și întreprindem toate acțiunile necesare, dacă va fi necesar, dacă va fi cazul, pentru a stabiliza piața și a avea produs.

[Iulia Vașca] Dar voiam să vă întreb dacă poate ANRE deja se gândește la careva măsuri, care, dacă va continua această criză, plafon de prețuri pentru petroliști sau...

[Alexei Taran] Prețul este deja plafonat. Deci, mecanismul nostru de instituire a prețului de șase ani, din 2021, deja funcționează ca un plafon. Deci, noi de șase ani avem acest plafon stabilit de agenție, astfel încât să oprim transpunerea în piață a tuturor șocurilor. Deci, plafonul nostru deja atenuează toate șocurile. Doi la mână, pe partea de produse, că aici e important până la urmă, dacă vom avea sau nu produs. Cum am menționat, la moment avem stocurile acestea de aproape 12 zile în depozite, mai avem stațiile. Dacă noi vom avea un consum responsabil, noi vom avea stoc în continuare. Importuri la moment se fac, deci companiile importatoare la moment importă produse, atât pe cale maritimă în Giurgiulești, cât și pe cale auto, prin camioane, înspre depozitele de pe teritoriul țării. Deci, la moment, o careva oprire de aprovizionare noi nu avem. Dacă consumăm responsabil, într-adevăr, noi vom avea produs. Și mecanismul instituit astăzi prin hotărârea de guvern de declarare a stării de alertă și mai mult protejează consumatorul intern, pentru că stabilește acele plafoane sub care nu pot fi făcute exporturi de produse petroliere.

Domnule director, despre speculații. Am reușit noi înainte de chiar înainte de conferință să vorbim cu mai multe asociații ale fermierilor și ei spun că abia problemele s-au început. În primul rând s-au început scumpirile. Asta vedem noi după acele grafice care dumneavoastră le arătați. E ok, medie pe 10 zile, nu vorbesc, brusc sunt scumpiri, dar au ei altă problemă fermierii. Că ei nu mai pot cumpăra această motorină, nu le dă. Pur și simplu nu le dă, cu acest preț, pentru că, din câte eu presupun, medie pe 10 zile, peste 10 zile această medie se va întortochea cu acea de pe cotațiile Platts și cu alte cotații și atunci, peste 10 zile, speculanții, pentru că înțelegem că fermierul nu vine cu tractorul, cu combina la benzinărie. Ei cumpără de la alte surse și înseamnă că aici vedem la față că sunt deja, sunt anumite speculări. Mai ales că, iată, primele zile de primăvară avem deja temperatură mai caldă, încep lucrările de primăvară în câmpuri. Dumneavoastră cum vedeți, există posibilitatea totuși pentru speculații, mai ales aici cu fermierii?

[Alexei Taran] Da. Piața angro, deci dacă vorbim de fermieri, vorbim de piața angro. Într-adevăr, am văzut și aceste informații în piață. Țin să menționez că piața angro nu este una reglementată, este piață liberalizată și, în genere, piața produselor petroliere în toată lumea este o piață liberalizată. Sunt companii private sau companii de stat. În Republica Moldova sunt în totalitate companii private care desfășoară această activitate. Dacă vorbim de contractele de angro, acestea sunt contracte business-to-business. Sunt contracte încheiate între două părți, furnizor și consumator. Sunt contracte negociate, sunt contracte supuse unor discuții, înțelegeri și negocieri dintre cele două părți, furnizor și beneficiar, adică nu e consumator, client și vânzător.

ANRE are grijă de toți consumatorii țării pe retail, în stații, unde stabilește un plafon și se asigură că toți consumatorii din țară vor beneficia de tratament echitabil, transparent, de prețuri clare și transparente. Pe piața contractelor bilaterale, deja ține de negocierea dintre părți. Într-adevăr, nefiind o piață angro cu o piață cu un preț plafonat sau reglementat de agenție, într-adevăr, asta ține de discuția dintre părți. Acum nu știm, trebuie să vedem și care a fost situația. Posibil, într-adevăr, acele companii, agricultori sau care ar fi, posibil au solicitat și ele în panică o cantitate mult mai mare decât necesară.

Și atunci, posibil, lor li s-a comunicat că le dă redus. Că am văzut și acestă afirmație, că le dă raționalizat. Într-adevăr, dacă noi am începe acum toți achiziții în panică, în special cei care au rezervoare și pot să ia cantități de mii și zeci de mii de litri, normal că stocurile noastre s-ar epuiza foarte rapid. Și atunci ce câștigăm? Cum asigurăm securitatea energetică a țării? Deci, încă o dată, recomand tuturor consumatorilor, fie ei din stații, fie ei consumatori business-to-business care cumpără la direct în vrac, achiziționați strictul necesar și atunci o să asigurăm și securitatea țării cu produse petroliere și o să aveți și un cost corect, pentru că luând iarăși o cantitate foarte mare acum pentru un necesar, nu știu, în luna aprilie sau mai, până atunci multe pot să se întâmple, prețul poate să se ducă în jos și atunci o să stai cu un stoc foarte scump. Pentru ce? Deci, haideți să evităm panica. Fiecare trebuie să-și analizeze necesarul la moment și atunci noi toți, ca țară, ca piață, o să beneficiem de asta.

Nu vorbesc acuma despre panică, deși încă o dată, doar presupun. Doar în cazul în care vorbim de anume business to business, da, ați spus că aceasta nu este piață reglementată, doar că în cazul agriculturii vorbim despre siguranța alimentelor, despre ceva foarte important, de importanță de nivel cel mai înalt. Și aici, în cazul unor speculații, nu puteți, nu știu, în cazuri excepționale, cum ar fi acuma, să interveniți, nu știu, printr-o solicitare de la guvern, de la Ministerul Agriculturii sau ceva? Există posibilitatea de a interveni totuși?

[Alexei Taran] Corect. Atât agenția, cât și alte instituții au diferite atribuții în piață, fie ele concurențiale, fie ele de protecția consumatorului. Când o să primim, pentru că la moment nu am primit nicio notificare oficială, normal, fiecare instituție va acționa în conformitate cu atribuțiile sale. La moment, țin să menționez că agenția nu a recepționat nicio plângere sau nicio informație de la consumatori referitor la anumite abuzuri sau, nu știu, nedreptăți din piață. Dacă vom recepționa, le vom trata conform competenței.

Dumneavoastră ați vorbit despre faptul că companiile petroliere au un stoc pe opt zile. Vreau să vă întreb, referitor la discuțiile din spațiul public și să revin la această întrebare, pe care dumneavoastră ați atins-o tangențial, legat de profiturile acestor companii, chiar și să spunem așa, nu de lungă durată, dar pe moment, ei totuși înregistrează aceste profituri, având în vedere că ei au procurat motorină și benzină până la criză. Despre această criză se vorbește de mai mult timp, de anunțul autorităților americane de a interveni în Iran. Prin urmare, vreau să vă întreb dacă dumneavoastră cumva vedeți aici o problemă? Aceste companii au profituri și nu ar fi cazul ca regulatorul să umble sau să verifice aceste stocuri prin intermediul legislației? Mersi.

[Alexei Taran] Bun, legislația prevede o plafonare de preț, ceea ce regulatorul deja o aplică. În cadrul acestei plafonări de preț, companiile pot să se optimizeze după capacitatea proprie. Deci noi nu mai putem să facem o reglementare peste reglementare, pentru că deja avem o reglementare cu stabilirea acestui plafon de preț. Într-adevăr, trendul, tendința este că, în caz de creștere a cotațiilor, media noastră puțin rămâne în urmă și automat se face acest decalaj pozitiv pentru ei. În situații de scădere este invers. Companiile deja au stoc mult mai scump decât prețul, atunci au minus foarte mare.

Deci noi nu putem, dacă noi am interveni acum să le reglementăm un profit, atunci ar trebui practic în similar să compensăm atunci o pierdere. Nu, deci reglementarea spune clar, prețul plafon este acesta pentru toată lumea, astfel ca să nu fie discuții sau întrebări pe partea de înțelegeri de cartel, pe stabiliri anticoncurențiale. Nu, agenția stabilește un plafon care e luat ca media tuturor costurilor lor versus Platts pe ultimii cinci ani și stabilit total per industrie. Acum, fiecare companie individual, cum se încadrează și cum își optimizează costurile sau stocurile sau activitatea lor, deja este o decizie proprie. Agenția intervine la nivel de industrie, având acest plafon.

Iarăși, companiile, da, se știa. Noi știm de trei luni că este o situație cu în Orientul Mijlociu și ar putea escalada. Dar, cum v-am spus, nimeni nu are stocuri din vară ca să le cumpere cândva în vară și să le vândă acum că iată a făcut profit mare. Deci stocurile la nivel de, pentru că eu am evoluție pe ultimele 10 zile, dacă am extrapola fișierele noastre pe ultimii șase ani de când este acest plafon, o să vedem că mereu stocurile au fost la în total țară 12, 14, 13, deci companiile mereu au încercat să se țină în acest mecanism de stabilire a plafonului de preț, astfel încât, da, să nu aibă nici supraprofituri, pentru că în același timp un supraprofit mereu duce și la o pierdere. Și până la urmă, tot în mediu ești.

Deci, să spunem acum companiile aveau stocuri mari, făcute de mult, așteptând o criză, nu putem. Stocurile lor sunt mereu la nivel de săptămână, la nivel de șase, opt, 10 zile. Deci, mereu ele sunt pe situația actuală. Și dacă cotațiile, cum am menționat, s-au dus la diesel aici, cine cumpără azi, el deja cumpără la acest preț. El deja, deja este peste. Salvarea lui ar fi dacă ar avea stoc de ultimele șapte, opt zile ca să-l facă mediu. Altfel, cine are stoc zero și cumpără azi, deja el este în minus. Deja el este mult peste plafonul nostru de preț.

Un lucru este cert. Noi avem metodologia care asigură consumatorii cu un preț corect. Această metodologie, inclusiv, a fost testată într-o altă criză, criza anului 2022. Exact acum patru ani de zile, în urmă, în aceeași perioadă, noi discutam aceleași subiecte și noi am văzut că metodologia lucrează și metodologia asigură un preț corect. Multe guverne atunci au intervenit cu măsuri extraordinare. Noi n-am avut nevoie atunci de măsuri extraordinare, pentru că piața nu și-a permis să transfere riscurile pe umerii consumatorilor. Consumatorii au achitat doar prețul corect calculat la zi. Mersi.

Domnule director, aș vrea să vă întreb, în urma escaladării din Orientul Mijlociu, prețurile la gaz, la TTF, ajunseseră la 600 $ mia de metri cubi. În contextul ăsta, cum vede ANRE prospectiva evoluției prețurilor și dacă ia în calcul o posibilă majorare a tarifului la gaz, mai ales că Energocom a anunțat zilele trecute că a epuizat deja stocurile de gaz pe care le are, le făcuse anterior la un preț de 400, circa 400 de euro megawatt.

[Alexei Taran] Da, ca urmare a escaladării, într-adevăr, nu a fost afectată doar, să spunem așa, logistica produselor petroliere, petrolul și a produselor petroliere, ci într-adevăr și a gazelor naturale, fiindcă acea zonă la fel furnizează în jur de tot peste 20 și ceva la sută din total consum de gaze, în cazul dat lichefiate, pentru că ele se lichefiază și se transportă pe nave. De asta, din acest motiv au crescut și cotațiile TTF. Vreau să menționez, cotațiile TTF au crescut într-un ritm mult mai mare decât a crescut Brent-ul, decât a crescut petrolul și derivatele din petrol, produsele petroliere.

Totodată, reamintesc discuțiile noastre anterioare și informările noastre anterioare către consumatori, către piață, către toți, că prețul reglementat la gaze naturale poartă un caracter mediu ponderat anual. Ce înseamnă acest lucru? Trebuie să calculăm prețurile pentru fiecare lună înmulțit cu volumele din acea lună și facem o medie ponderată. Noi avem deja două luni de iarnă, ianuarie și februarie, în care am avut deja prețurile efective. Și, apropo, inclusiv în ianuarie și în februarie, prețurile regionale, atât TTF-ul, cât și prețul de vânzare pe bursele din România sau din zonă, erau mult mai mari decât prețul pe care l-am avut noi inclus în tarif.

La fel, la moment, într-adevăr, urmărim această evoluție a cotațiilor. Cum am spus, așteptăm cum se va rezolva situația. La moment, să spunem că trebuie să intervenim sau nu la preț, este prematur. De ce? Pentru că s-ar putea să se corecteze. Pentru noi urmează deja lunile de primăvară și vară, în care volumele nu sunt atât de mari și ele nu pot influența la nivel de an media. Important este să știm prețurile pentru trimestrul patru al anului 2026. Iar pentru asta trebuie să așteptăm să treacă acest șoc, să vedem la ce nivel se stabilizează cotațiile TTF și după aceasta noi vom ști dacă intervenim sau nu.

Și, apropo, că toți ați menționat aici, într-adevăr, iarăși pentru opinia publică, prețul de reglementat pentru gaze naturale este stabilit la nivel mediu ponderat anual. Asta înseamnă că în decursul anului avem luni când furnizorul cu obligație de serviciu public, Energocom, achiziționează gaz la un preț mai mare decât cel stabilit în preț și avem lungi perioade când achiziționează la nivel mai mic, dar mediu ponderat anual este baza prețului. Și aici iarăși vreau să menționez că în momentul în care prețurile internaționale sunt mai mici decât cel stabilit în tarif, avem tot felul de experți care calculează diferențe, pierderi, furturi sau cum le mai numesc ei și vin cu îndemnuri de a da prețul în jos.

E, deja de trei luni avem prețuri la TTF piață mult mai mari decât cele incluse în tarif. Nu iese niciun expert, n-am văzut niciun expert să facă calcule alternative. Asta eu o spun în glumă, da? Pentru că haideți să informăm obiectiv consumatorii. Și aici iar îndemn toți formatorii de opinie, înțelegeți, vă rog, în primul rând, cum funcționează mecanismele. Solicitați agenției, noi suntem aici, suntem deschiși și putem să explicăm. După care, haideți să informăm toți împreună corect și obiectiv consumatorii. Deci, nu am văzut niciun expert acum care să vină să zică: prețurile internaționale sunt mult mai mari ca cel din tarif, de ce ANRE nu ridică prețul? La scădere toți calculează, la creștere niciunul.

Și încă o întrebare legată de energia electrică. Acum câteva săptămâni, cei doi operatori, FEE Nord și Premier Energy, au depus o solicitare la ANRE cu majorarea tarifului la energia electrică cu 24, respectiv 32 de bani. Vreau să vă întreb, ANRE ia în considerare majorarea prețurilor la energie și cu cât și când ar putea stabili, când ar putea fi stabilită majorarea prețului la curent în condițiile solicitărilor celor doi operatori? Mersi.

[Alexei Taran] Da, v-am înțeles. Da, țin să menționez că solicitările au venit mai multe. Deci au fost solicitări de la operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuție și deja furnizorilor. Ca să aflăm prețul de furnizare final, trebuie să calculăm mai întâi pe lanț toate tarifele pentru serviciile prestate de către sistemul de transport, distribuție și ulterior putem deja decide prețul final pentru furnizorul cu obligația de serviciu universal, pentru cei doi operatori. Astfel, la moment noi suntem deja în proces de finalizare a calculelor. Cred că în următoarele două-trei zile le vom definitiva și le vom publica pe site-ul agenției. La moment să spunem cu cât sau vor fluctua, este încă devreme, pentru că încă nu am finalizat toate calculele.

Deci, în momentul în care avem stabilit concret tariful la transport pentru 2026, concret componenta tarif la distribuție, deja putem să finalizăm calculul pentru furnizare. Dar cât nu sunt gata încă celelalte componente, nu pot spune cu exactitate care va fi prețul. Deci, în două-trei zile cred că le publicăm pe site, finalizăm și publicăm.

O întrebare de concretizare. Referitor la gaz. Dacă acum continuă tensiunile, totuși există sau nu premise că va fi majorat tariful la gaz?

[Alexei Taran] Uitați, modul de achiziție al SA Energocom, deci ei au o strategie de achiziție de gaze naturale, care, la fel, este publică și care presupune mai multe tipuri de produse, să le spunem așa, sau tipuri de achiziții. Totuși, prețul pe care ei îl cumpără este un preț indexat, front month index al lunii de livrare. Astfel, chiar dacă este un contract prin care au securizat, au contractat sau au securizat volume pentru luna, nu știu, octombrie, prețul pentru octombrie noi îl vom ști abia la sfârșitul lunii septembrie, pentru că atunci se stabilește prețul indexat pentru octombrie. Acum, da, cotațiile futures arată diferite fluctuații. Normal, ele toate au reacționat la șocul din piață. Dacă ne apucăm de calculat acum, clar că vedem un preț foarte mare.

Dar noi toți înțelegem că am mai trecut prin aceste evenimente. Este un șoc pe burse, cauzat nu neapărat de cerere și de ofertă, ci de o situație militară, o situație excepțională într-o zonă. În momentul în care se va clarifica, și partea bună că noi mergem spre lunile de vară, deja mai spre vară o să fie clar, după ce se finalizează acest război, se deescaladează situația și prețurile se vor stabiliza, atunci deja vom putea să calculăm, să vedem dacă este cazul sau nu de intervenit. Acum să intervenim în panică, ca după asta să le creștem acum foarte mult, ca peste trei, patru săptămâni să le dăm în jos, că s-a corectat situația, tot nu are sens. Scopul metodologiilor, scopul prețului reglementat, atât la gaze naturale, cât și la energie electrică și inclusiv la petrolier, este stabilitate tarifară, o stabilitate pentru consumatori, astfel ca prețul să fie transparent, stabil și predictibil. Noi nu putem să mergem în aceste caruseluri în sus, în jos, în fiecare zi, în funcție de cum se întâmplă în piață. Mulțumesc.

O precizare. Și totuși ați vorbit despre tariful la gaz. El reiese din media ponderată. Da. În cazul în care această criză ar perpetua, să spunem, și iarăși avem informații că a fost stabilit un orar al acestei crize din Golful Persic. În cazul în care această criză va perpetua și prețurile la gaz vor rămâne ridicate, nu știu, o lună, două, vă întreb, aceste prețuri se vor regăsi cumva pe parcursul anului în tarif?

[Alexei Taran] Corect. Dacă o să fie cazul să intervenim pe parcursul anului, normal că noi vom interveni deja la situația de la acel moment. Adică se vor lua prețul pe lunile, efectiv pe lunile pe care le-am consumat deja și prețul prognozat până la sfârșitul anului pentru lunile care urmează să le consumăm sau să importăm gaze naturale. Deci, dacă, în momentul în care se stabilizează. Cum am spus, acum când suntem în picul unei panici pe burse, trebuie să așteptăm să vedem să se stabilizeze. În momentul în care se stabilizează, atunci deja putem lua decizii. Vreau să menționez că Energocom, operatorul cu obligație serviciu public, are contracte, abonamente cu agenții internaționale de forecast, da, Bloomberg, Argus, deci practic toate informațiile ei le iau de acolo și acele instituții, acele agenții de informații urmăresc și dau analize exacte și concrete pe fluctuația piețelor. La moment să spunem că vom interveni sau nu, iarăși, nu putem. Așteptăm o stabilizare și atunci deja vom face calculele și vom decide.

Dacă nu mai aveți întrebări, noi vă mulțumim foarte mult. Aveți datele noastre de contact, aveți email, este site-ul.

Vă mulțumesc frumos. O zi bună.