--- title: "Ședința comună a Comisiei pentru control al finanțelor publice și a Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110949/Sedinta-comuna-a-Comisiei-pentru-control-al-finantelor-publice-si-a-Comisiei-pentru-administratie-publica-si-dezvoltare-regionala event_date: 2026-03-10T12:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 8387 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința comună a Comisiei pentru control al finanțelor publice și a Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională ## Comunicat de presă ## Nereguli majore în gestionarea terenurilor și bunurilor publice, discutate în cadrul ședinței comisiilor parlamentare de profil **Chișinău, 10 martie 2026** - Deputații din Comisia pentru control al finanțelor publice și Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională s-au reunit într-o ședință comună pentru a examina deficiențele critice în administrarea și valorificarea terenurilor proprietate publică. Discuțiile au avut la bază rapoartele de audit ale Curții de Conturi, care au scos la iveală restanțe semnificative la înregistrarea bunurilor imobile și pierderi financiare considerabile la nivelul bugetelor administrațiilor publice locale. Auditul public extern a relevat că implementarea programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile înregistrează întârzieri majore. Deși programul prevedea delimitarea a aproximativ 100.000 de terenuri publice la nivel național, o mare parte dintre acestea nu sunt încă reflectate în evidențele oficiale. Situația este agravată de lipsa documentației complete la nivelul autorităților locale, suprapunerile grafice ale terenurilor și erorile de măsurare din trecut. Aceste neconformități limitează capacitatea primăriilor de a valorifica eficient patrimoniul prin darea în arendă sau inițierea unor proiecte de investiții. Un alt aspect critic abordat în cadrul ședinței vizează gestionarea ineficientă a contractelor de locațiune și arendă. Rapoartele indică multiple cazuri în care terenurile publice sunt ocupate abuziv sau sunt date în folosință fără organizarea licitațiilor publice transparente, generând prejudicii de milioane de lei bugetelor locale. Totodată, neevaluarea și neînregistrarea contabilă a mii de hectare de teren duc la ratarea constantă a veniturilor din impozitul funciar. „Rezultatele auditului relevă că administrarea și valorificarea terenurilor publice prezintă multiple deficiențe, de la evidența incompletă până la valorificarea insuficientă a potențialului patrimonial. Aceste nereguli afectează direct buna guvernare, integritatea patrimoniului public și eficiența colectării veniturilor bugetare”, a subliniat reprezentantul misiunii de audit a Curții de Conturi în cadrul prezentării raportului. În replică, reprezentanții Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru au dat asigurări că se depun eforturi majore pentru remedierea situației și finalizarea înregistrărilor primare masive, beneficiind și de sprijin financiar extern. „Ne propunem ca, prin eforturi conjugate, să finalizăm contractele aflate în derulare pentru sute de primării. Obiectivul este de a acoperi la nivel național înregistrarea proprietății private și publice, corectând erorile comise anterior și oferind autorităților locale o bază de date clară și funcțională”, a explicat directorul general al Agenției. Pentru remedierea deficiențelor, participanții la ședință au subliniat necesitatea unei colaborări strânse între administrația publică centrală și cea locală. Noile prevederi ale Codului Funciar și modificările legislative recente oferă instrumentele necesare autorităților locale pentru a corecta erorile topologice și a delimita corect proprietățile. Primarii prezenți la audieri au evidențiat, la rândul lor, lipsa acută a inginerilor cadastrali în teritoriu, un factor care îngreunează substanțial inventarierea bunurilor. Ședința comună s-a încheiat cu solicitarea fermă a comisiilor parlamentare către instituțiile guvernamentale și autoritățile publice locale de a implementa integral recomandările Curții de Conturi. Deputații au reiterat că inventarierea riguroasă și înregistrarea legală a tuturor bunurilor statului reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea durabilă a comunităților și asigurarea transparenței depline în administrarea banului public. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al ședinței este formal, serios și axat pe probleme administrative și financiare. Emoțiile pozitive sunt aproape inexistente, cu excepția unor formule de politețe și a unui scurt moment de umor la început, care nu definesc caracterul general al discuției.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează pe deficiențe, nereguli și probleme, un context care nu favorizează exprimarea fericirii." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Deși se caută soluții, tonul general este unul de constatare a problemelor existente, fără a se exprima un optimism pronunțat cu privire la rezolvarea rapidă a acestora." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Formulele de mulțumire utilizate sunt convenționale și fac parte din protocolul unei ședințe formale, neexprimând o recunoștință emoțională profundă." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Subiectele discutate, fiind de natură tehnică și problematică (rapoarte de audit, neconformități), nu generează entuziasm în rândul participanților." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul profesional și administrativ, complet inadecvat pentru exprimarea sentimentelor de dragoste." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun moment de bucurie în cadrul discuțiilor, care sunt sobre și concentrate pe aspecte negative constatate în urma auditului." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Dimpotrivă, discuția evidențiază o stare de insatisfacție legată de neregularitățile și întârzierile în administrarea fondului funciar public." }, { "name": "Amuzament", "grade": 1, "reason": "Există un scurt moment de umor la începutul ședinței, când președintele folosește expresia „Cred că semero odnogo ne jdut, da?” și face o remarcă lejeră („Ați rămas stăpână pe casă, da?”), dar acesta este un moment izolat și de intensitate redusă." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 2, "reason": "Deși tonul este controlat și profesional, discuțiile despre probleme sistemice, întârzieri, pierderi de venituri și litigii nerezolvate de ani de zile generează un sentiment de frustrare și dezamăgire.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă tristețe; discuția este pragmatică și orientată spre soluții, nu spre lamentare." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Participanții își mențin un ton calm și profesional, fără a exprima furie, chiar și atunci când discută despre nereguli grave." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de frică sau teamă. Discuția este una instituțională, bazată pe fapte și proceduri." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Tonul rămâne profesional, fără a se ajunge la exprimarea dezgustului față de situațiile prezentate." }, { "name": "Frustrare", "grade": 3, "reason": "Frustrarea este evidentă în discuțiile despre problemele persistente, cum ar fi întârzierile în delimitarea terenurilor, birocrația, lipsa de personal calificat și cazurile de ocupare abuzivă a terenurilor de către „persoane obraznice”, care par greu de soluționat." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Există o îngrijorare subtilă cu privire la consecințele financiare și legale ale problemelor discutate (venituri ratate, litigii), dar aceasta nu se manifestă ca o anxietate pronunțată." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 2, "reason": "Prezentarea numeroaselor deficiențe și neconformități de către Curtea de Conturi, precum și lipsa de progres în anumite domenii, reflectă o dezamăgire față de starea de fapt în administrația publică locală auditată." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul discuției nu oferă niciun prilej pentru manifestarea geloziei." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment este o ședință de comisie parlamentară, cu un caracter eminamente formal, informativ și procedural. Limbajul este tehnic și obiectiv, axat pe prezentarea și analiza rapoartelor de audit.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "Tonul general este obiectiv și echilibrat, concentrat pe fapte, date și proceduri legale, evitând limbajul emoțional sau părtinitor." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este prezentarea detaliată a constatărilor din două rapoarte de audit ale Curții de Conturi, ceea ce face ca discursul să fie extrem de informativ." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a dialogului constă în întrebări adresate de membrii comisiilor pentru a clarifica aspectele tehnice, cauzele problemelor și soluțiile propuse de către experți." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Președintele de ședință și reprezentanții Curții de Conturi oferă instrucțiuni și recomandări clare autorităților locale cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru a remedia deficiențele constatate." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Prezentarea rapoartelor de audit urmează o structură narativă, expunând contextul, metodologia, constatările și concluziile într-o manieră logică și coerentă." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Prin prezentarea argumentată a problemelor și a consecințelor acestora (venituri ratate, blocaje), vorbitorii încearcă să convingă autoritățile locale de necesitatea implementării urgente a recomandărilor." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este caracterizată de un grad înalt de formalitate și respect, conform protocolului unei ședințe parlamentare. Chiar și în contextul unor discuții critice, tonul rămâne politicos și diplomatic.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Participanții folosesc constant formule de adresare formale și politicoase („Stimați domnule președinte”, „Onorată asistență”, „Vă mulțumesc”), menținând un cadru civilizat pe tot parcursul discuției." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de limbaj sau atitudine grosolană. Toate intervențiile sunt formulate într-un mod respectuos." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Dialogul se desfășoară cu respect reciproc între toți participanții, indiferent de funcția sau instituția pe care o reprezintă, chiar și atunci când se discută despre erori și eșecuri administrative." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate verbală. Criticile sunt constructive și formulate într-un mod non-conflictual." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Discuția este directă și serioasă, fără a se recurge la sarcasm sau ironii." }, { "name": "Umor", "grade": 1, "reason": "Un moment scurt și izolat de umor apare la începutul ședinței („Semero odnogo ne jdut, da?”), având rolul de a destinde atmosfera înainte de începerea discuțiilor formale." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se identifică utilizarea ironiei în discursurile participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Abordarea problemelor sensibile, precum eșecurile administrative și pierderile financiare, se face cu tact și diplomație, accentul fiind pus pe identificarea soluțiilor, nu pe blamarea persoanelor sau instituțiilor." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Deși ședința are un caracter predominant tehnic și administrativ, temele abordate, precum gestionarea corectă a proprietății publice și maximizarea veniturilor locale, ating indirect principii de justiție socială și bună guvernare.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent din cadrul ședinței." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Discuția este tehnică și nu abordează subiecte care să necesite o atenție specială din perspectiva corectitudinii politice." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Tema inclusivității nu este abordată în mod direct în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul diversității nu face parte din agenda discuțiilor." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio mențiune sau aluzie la vreo formă de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 2, "reason": "Curtea de Conturi și președinția comisiei susțin activ necesitatea respectării legii, a transparenței și a bunei guvernări în administrația publică, pledând pentru implementarea recomandărilor de audit." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Discuția atinge indirect tema justiției sociale prin sublinierea faptului că gestionarea defectuoasă a terenurilor publice și neîncasarea veniturilor cuvenite afectează întreaga comunitate. Corectarea acestor probleme vizează o distribuție mai echitabilă a beneficiilor resurselor publice." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Nu sunt abordate teme care să implice sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare este o ședință oficială, structurată, a unor comisii parlamentare. Discuția este formală, se concentrează pe analiza rapoartelor de audit și pe identificarea soluțiilor la problemele administrative constatate, demonstrând un nivel ridicat de orientare spre sarcini.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Ședința se desfășoară într-un cadru formal, respectând procedurile parlamentare. Președintele conduce discuția în mod structurat, iar participanții folosesc un limbaj oficial și se adresează cu titlurile corespunzătoare („Stimate domnule președinte”, „Stimați membri”), menținând un decor adecvat." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Reprezentanții Curții de Conturi și ai Agenției Cadastru demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației și a problemelor tehnice. Ei prezintă constatări detaliate și răspund la întrebări specifice. De asemenea, membrii comisiilor adresează întrebări pertinente, indicând o bună înțelegere a subiectului." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința în mod eficient, stabilind agenda, gestionând timpul, oferind cuvântul tuturor părților și sintetizând discuțiile pentru a orienta dezbaterea către soluții concrete și acțiuni viitoare." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Evenimentul în sine este un exercițiu de colaborare între Parlament, Curtea de Conturi și autoritățile locale, cu scopul declarat de a rezolva problemele identificate. Totuși, în cadrul discuțiilor se menționează și „cooperarea insuficientă între instituțiile implicate” ca fiind una dintre cauzele problemelor, ceea ce moderează scorul." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul scop al ședinței este analiza problemelor semnalate în rapoartele de audit și găsirea de soluții. Se discută despre măsuri concrete, de la corectarea erorilor cadastrale la modificări legislative și îmbunătățirea procedurilor, cu un accent clar pe rezultate acționabile." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Ședința este o etapă importantă în procesul decizional. Se votează ordinea de zi, iar președintele direcționează instituțiile să întreprindă acțiuni specifice și să raporteze progresul. Deși nu toate deciziile finale sunt luate în această ședință, ea servește ca fundament pentru decizii ulterioare ale comisiei." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Discuția se concentrează pe aplicarea corectă a legislației existente și pe rezolvarea problemelor procedurale. Soluțiile propuse sunt convenționale (modificări legislative, metodologii, controale), fără a se explora abordări inovatoare sau tehnologii noi." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Contextul este strict instituțional și profesional, axat pe performanța administrativă, nu pe dezvoltarea personală a participanților. Prin urmare, această categorie are o relevanță foarte scăzută.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 2, "reason": "Președintele menționează explicit că scopul este ca toți să învețe din greșelile altora („recomandăm tuturor să învețe pe greșelile altora”), ceea ce indică o orientare spre îmbunătățirea instituțională și a sistemelor administrative." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Motivația este extrinsecă, determinată de obligația legală și de necesitatea de a răspunde constatărilor Curții de Conturi. Nu există discuții despre motivația personală a participanților." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este tehnic, procedural și axat pe probleme, neavând un caracter inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Tema rezilienței personale sau instituționale în fața dificultăților nu este abordată în discuție." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuția este orientată spre exterior, pe sarcini și probleme administrative, fără elemente de introspecție sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 2, "reason": "Ședința, ca urmare a unui audit, reprezintă un exercițiu de reflecție instituțională. Participanții sunt puși în situația de a analiza eșecurile din trecut și de a reflecta asupra modului în care pot fi corectate, deși reflecția este mai mult procedurală decât personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Focusul este exclusiv pe aspecte instituționale, legale și administrative, nu pe creșterea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discuția abordează direct probleme legate de administrarea corectă a proprietății publice, legalitate și responsabilitate. Subiectele precum veniturile ratate, lipsa de transparență și ocuparea abuzivă a terenurilor au o componentă etică și morală puternică.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Reprezentanții Curții de Conturi prezintă constatările în mod direct și onest. Majoritatea primarilor recunosc problemele, chiar dacă aduc justificări, ceea ce denotă un grad de onestitate în abordarea eșecurilor." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Integritatea este un concept central, unul dintre rapoarte vizând direct „integritatea înregistrării” bunurilor. Discuția subliniază modul în care erorile și neconformitățile afectează integritatea patrimoniului public." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este un exercițiu de responsabilizare. Comisia parlamentară cere socoteală autorităților locale pentru neimplementarea recomandărilor și pentru gestionarea defectuoasă a terenurilor. Se pune un accent puternic pe asumarea responsabilității." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Deși nu sunt formulate explicit, apar dileme etice, cum ar fi conflictul dintre necesitatea de a încasa venituri și costurile ridicate ale evaluării pentru micii antreprenori sau problema ocupării abuzive a terenurilor de către cetățeni." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Tonul este predominant procedural, dar uneori, în special din partea președintelui, se simte o judecată morală implicită asupra lipsei de diligență a unor autorități, de exemplu, frustrarea legată de absența unor reprezentanți." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Tema corectitudinii este prezentă în discuțiile despre lipsa licitațiilor publice, care împiedică o concurență loială, și despre aplicarea neunitară a impozitelor, ceea ce duce la un tratament inechitabil și la pierderi pentru bugetul public." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Auditul și discuțiile ulterioare au ca scop final restabilirea încrederii în capacitatea instituțiilor publice de a gestiona corect patrimoniul. Constatările arată breșe de încredere pe care ședința încearcă să le adreseze." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și structurat, specific unei ședințe de comisie parlamentară, unde se discută subiecte tehnice și legale.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este foarte directă și la obiect. Problemele sunt enunțate clar, iar întrebările sunt specifice și țintite. Președintele folosește un limbaj direct pentru a solicita răspunsuri și a trasa sarcini." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Aproape nu există comunicare indirectă. Participanții sunt expliciți, evitând aluziile sau limbajul codificat." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Experții de la Curtea de Conturi și Cadastru depun eforturi pentru a explica clar concepte tehnice complexe. Președintele intervine frecvent pentru a cere clarificări, asigurându-se că toți înțeleg miza discuției." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Scopul ședinței este de a elimina ambiguitatea legată de constatările auditului și de a stabili pași clari de urmat. Prin urmare, se evită orice formă de ambiguitate." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Prezentările inițiale sunt rezumate concise ale rapoartelor de audit. Cu toate acestea, răspunsurile la întrebări și explicațiile tehnice devin adesea detaliate, ceea ce face ca nivelul de concizie să fie mediu." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Discuțiile pe teme tehnice, cum ar fi procedurile cadastrale, suprapunerile de terenuri sau cadrele legale, sunt elaborate și detaliate pentru a oferi o imagine completă a situației." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, corespunzător unei ședințe parlamentare. Se folosesc formule de adresare oficiale, iar întreaga interacțiune respectă un protocol strict." }, { "name": "Informalitate", "grade": 1, "reason": "Există un singur moment scurt de informalitate, când președintele glumește pe seama absenței unor oficiali („boicot?”) și folosește o expresie în limba rusă, dar acestea sunt excepții care nu schimbă tonul general al ședinței." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Deși se discută despre probleme din diverse localități ale Republicii Moldova, discuția nu intră în specificități culturale sau regionale, ci se menține la nivel administrativ și legal. Tema patrimoniului public este însă centrală.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate norme sau valori culturale." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 2, "reason": "Sunt menționate numeroase localități din diferite regiuni ale țării (nord, centru), dar doar ca exemple ale unor probleme sistemice, fără a se analiza diferențe specifice între regiuni." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu se face referire la tradiții locale sau naționale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Subiectul nu este abordat. Utilizarea unei expresii în limba rusă de către președinte este un element lingvistic comun în spațiul respectiv, dar nu constituie o discuție despre multiculturalism." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 4, "reason": "Conceptul de „patrimoniu public” este fundamental pentru întreaga discuție. Se analizează modul în care acest patrimoniu (terenurile publice) este administrat, evaluat și protejat, fiind o temă recurentă și de mare importanță." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Nu există exprimări ale mândriei naționale." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 1, "reason": "Intenția generală a ședinței este transparentă și constructivă: exercitarea controlului parlamentar asupra modului în care sunt gestionate bunurile publice, pe baza unor rapoarte de audit credibile. Nu există elemente de manipulare sau părtinire.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discuția este directă și bazată pe fapte prezentate în rapoarte oficiale. Nu se observă încercări de manipulare a informației sau a participanților." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Dezbaterea are un caracter tehnic și apolitic. Criticile se adresează problemelor administrative și legale, indiferent de apartenența politică a autorităților locale vizate." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursele de informație sunt instituții cu credibilitate maximă în domeniul lor: Parlamentul și Curtea de Conturi. Toate datele discutate provin din rapoarte de audit oficiale." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este clară și pozitivă: analiza deficiențelor, responsabilizarea instituțiilor și identificarea de soluții pentru o mai bună administrare a patrimoniului public. Motivul este de a asigura legalitatea și de a crește veniturile la bugetele locale." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Se depun eforturi pentru a evita interpretările inexacte. Experții oferă explicații detaliate, iar membrii comisiilor pun întrebări de clarificare pentru a înțelege corect situația." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul este de natură strict internă, legat de administrația publică locală, și nu are nicio conotație geopolitică sau de propagandă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Audit devastator: Întârzieri masive și erori în programul național de delimitare a terenurilor publice Un audit al Curții de Conturi privind administrarea terenurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale (UAT) a scos la iveală deficiențe sistemice grave, care afectează atât veniturile bugetelor locale, cât și drepturile de proprietate ale cetățenilor. Raportul, discutat în ședința comună a comisiilor parlamentare de profil, indică întârzieri semnificative în Programul național de înregistrare și evaluare funciară. Potrivit datelor prezentate, din cele aproximativ 100.000 de terenuri publice planificate pentru delimitare la nivel național, până la finalul anului 2024 fuseseră delimitate doar circa 21.000. Dintre acestea, doar aproximativ 9.000 au fost efectiv înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Reprezentanții Agenției pentru Servicii Publice (prin succesorul său în domeniu, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru) au explicat că întârzierile sunt cauzate în principal de lipsa documentației inițiale complete la nivelul primăriilor și de cooperarea insuficientă între instituțiile implicate. Pe lângă întârzieri, auditul a constatat numeroase erori și neconformități în procesul de delimitare și înregistrare. Au fost identificate cazuri în care terenuri au fost înregistrate ca aparținând unei UAT, deși fizic se află în afara limitelor administrative ale acesteia, cum s-a întâmplat în raionul Ocnița. De asemenea, pentru multe terenuri înregistrate nu au fost elaborate planurile de contur necesare, ceea ce face dificilă identificarea exactă a hotarelor. O altă problemă majoră o reprezintă suprapunerile grafice între terenuri cu regimuri juridice diferite, situație care generează incertitudine juridică și riscuri în administrarea patrimoniului funciar. Aceste nereguli, moștenite parțial din perioadele anterioare de înregistrare, complică procesul actual de delimitare masivă. Reprezentanții cadastrului au dat asigurări că se lucrează la corectarea acestor erori istorice, însă procesul este anevoios și necesită acordul autorităților locale. Comisia parlamentară a subliniat că aceste probleme nu sunt izolate, ci reflectă o criză de capacitate administrativă la nivel local. S-a cerut o implicare mai activă a tuturor instituțiilor statului pentru a oferi primăriilor metodologii clare și suport tehnic, astfel încât programul național, finanțat parțial de Banca Mondială, să poată fi finalizat, iar patrimoniul public să fie gestionat eficient și transparent. ### Haos în evidența imobilelor: Primării cu milioane de lei pierdute din cauza neînregistrării contabile a terenurilor Un raport de audit al Curții de Conturi a relevat o situație alarmantă în mai multe primării din țară, unde o parte semnificativă a terenurilor înregistrate în Registrul bunurilor imobile nu sunt evaluate și nici reflectate în evidența contabilă. Această discrepanță majoră duce la ratarea unor venituri substanțiale la bugetele locale, estimate la peste 3,2 milioane de lei, și la o gestionare defectuoasă a patrimoniului public. În cadrul audierilor din comisiile parlamentare, s-a menționat că din totalul de peste 6.000 de hectare de terenuri înregistrate la cadastru pentru 15 primării verificate, doar aproximativ 2.000 de hectare sunt reflectate în contabilitate. Mai grav, trei primării, printre care Cupcini, Suruceni și Nimoreni, nu aveau reflectat în evidența contabilă niciunul dintre terenurile aflate în proprietatea lor și înregistrate la cadastru. În același timp, au fost identificate situații inverse, unde în contabilitate figurau terenuri în valoare de sute de mii de lei care nu puteau fi localizate în natură, lipsind datele cadastrale. Reprezentanții primăriei Cupcini, una dintre cele vizate, au explicat că situația a fost cauzată de procesul de delimitare masivă a proprietăților, aflat în desfășurare. Ei au dat asigurări că, odată cu finalizarea acestui proces și aprobarea deciziilor de consiliu, toate bunurile vor fi înregistrate corespunzător în contabilitate până la sfârșitul lunii martie. La rândul său, primăria Suruceni a invocat lipsa unui inginer cadastral din 2021 până în 2025, ceea ce a dus la acumularea problemelor, inclusiv la dublarea unor coduri cadastrale în urma măsurărilor masive din 2007. Curtea de Conturi a subliniat că această neconcordanță între evidența juridică (cadastrală) și cea contabilă afectează calitatea datelor la nivel național și limitează drastic capacitatea autorităților locale de a valorifica eficient patrimoniul funciar. Fără o evaluare și o înregistrare contabilă corectă, primăriile nu pot calcula și încasa corect impozitele pe bunurile imobiliare sau chiriile, pierzând astfel fonduri esențiale pentru dezvoltarea comunităților. Parlamentarii au cerut primăriilor să trateze cu maximă seriozitate aceste recomandări și să raporteze constant progresele înregistrate. ### Dispută teritorială de 17 ani: Cazul „Fabrica de Zahăr” din Fălești blochează drepturile de proprietate a sute de cetățeni O dispută administrativ-teritorială care durează de 17 ani între primăria orașului Fălești și cea a comunei învecinate, Sărata Veche, a fost adusă în atenția Parlamentului în cadrul audierilor pe marginea rapoartelor Curții de Conturi. Cazul localității „Fabrica de Zahăr” a devenit un exemplu elocvent al blocajelor legislative și al lipsei de cooperare inter-instituțională, care afectează direct sute de cetățeni și agenți economici. Conform primarului din Fălești, deși o lege din 2007 a transferat localitatea „Fabrica de Zahăr” în componența orașului, hotarul administrativ nu a fost modificat în acte până în prezent. Motivul principal este refuzul Consiliului local din Sărata Veche de a-și da acordul pentru delimitarea cadastrală, chiar dacă legea a fost atacată și menținută de Curtea Constituțională. Acest litigiu prelungit a creat o situație paradoxală: deși în rapoartele anuale localitatea figurează în gestiunea Făleștiului, în practică, primăria nu poate interveni pentru a regulariza situația funciară. Consecințele acestui blocaj sunt resimțite direct de locuitori. Cetățenii și agenții economici din zona respectivă nu își pot perfecta actele de proprietate, nu pot legaliza construcțiile și nu pot beneficia de servicii administrative complete. „Oamenii nu pot să-și facă niciun act pentru a autoriza construcțiile. Merg cu materialul la cadastru și li se dă refuz pentru că zona este pusă în litigiu”, a declarat primarul de Fălești. Reprezentanții Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru au explicat că, în conformitate cu legislația, stabilirea hotarelor între unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi necesită acordul ambelor consilii. În caz de dezacord, competența revine Consiliului raional. Totuși, în acest caz, se pare că niciuna dintre părți nu a inițiat procedura la nivel de raion, perpetuând starea de incertitudine. Cazul subliniază o problemă sistemică în aplicarea legislației funciare și necesitatea unor mecanisme de arbitraj mai eficiente pentru a debloca situații similare, care împiedică dezvoltarea locală și încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor.