--- title: "Masa rotundă „Chișinău 2040 – Direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110951/Masa-rotunda--Chisinau-2040---Directii-strategice--provocari-si-oportunitati-in-contextul-elaborarii-Planului-Urbanistic-General- event_date: 2026-03-10T14:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. 31 august 1989 nr. 78A, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Centrul de Informare ONU" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 6844 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Masa rotundă „Chișinău 2040 – Direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General” ## Comunicat de presă ## Viziunea Chișinău 2040: direcțiile strategice și provocările noului Plan Urbanistic General, dezbătute de experți și autorități **Chișinău, 10 martie 2026** - Biblioteca Națională a Republicii Moldova a găzduit masa rotundă „Chișinău 2040 – Direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice locale, arhitecți, urbaniști, cadre didactice universitare și viitori specialiști, cu scopul de a analiza viziunea de dezvoltare a capitalei și de a asigura un cadru transparent de informare și consultare publică pentru noul document strategic al orașului. Procesul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) este unul complex, care implică o analiză detaliată a situației existente și colaborarea strânsă între specialiști și comunitate. Elaborarea documentului este realizată de un consorțiu de experți, din care fac parte reprezentanți ai mediului academic din Chișinău și București, precum și institute de proiectare de profil. Discuțiile au evidențiat necesitatea trecerii de la o abordare teoretică la una practică, axată pe nevoile reale ale locuitorilor din oraș și din suburbii. „Lucrăm pe o pânză deja creată, pe o infrastructură existentă, într-un oraș viu, care necesită reglementări clare. Nu este o reglementare de la zero, ci un proces care implică cercetări aprofundate, studii de fundamentare pe toate direcțiile de activitate. Este un instrument de lucru care, odată aprobat, va trebui aplicat zi de zi pentru a asigura sinergia dintre documente și interacțiunea cu suburbiile, aducând cât mai puține influențe negative”, a declarat Svetlana Dogotaru, șefa Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare. Găzduit în spațiul dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale agendei ONU 2030, evenimentul a subliniat rolul educației și al continuității în planificarea spațială. „Biblioteca Națională rămâne o platformă care unește diferite generații. Durabilitatea Chișinăului se construiește și prin astfel de evenimente, unde experiența și viziunea celor deja consacrați în domeniu sunt auzite de tinerii care, pe viitor, vor reconstrui și vor îmbunătăți acest oraș”, a subliniat directorul general al instituției gazdă, Elena Pintilei. Discuțiile tehnice au fost conduse de experții consorțiului, care au explicat că noul PUG reprezintă, în esență, un set de reguli fundamentale ce reglementează modul în care cetățenii locuiesc și folosesc spațiul urban. Printre conceptele moderne vizate de noul plan se numără dezvoltarea policentrică a municipiului, crearea „orașului de 15 minute” – unde facilitățile de bază sunt accesibile rapid –, eficientizarea mobilității urbane și necesitatea urgentă de a proteja centrul istoric de presiunea dezvoltărilor imobiliare necontrolate. Arhitecții prezenți au accentuat că documentul strategic trebuie să se bazeze pe un diagnostic riguros al rețelelor de transport, demografiei și economiei locale, pentru a oferi soluții valide la problemele cronice ale capitalei, precum ambuteiajele și lipsa parcărilor. Masa rotundă a culminat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, unde reprezentanții sectorului privat, societății civile și mediului academic au punctat provocările curente privind echilibrul dintre confortul locativ și densitatea urbană. **Informații de context** Proiectul „Chișinău 2040” reprezintă efortul administrației publice locale și al comunității de experți de a dota capitala cu un Plan Urbanistic General actualizat, adaptat standardelor europene de sustenabilitate și dezvoltare teritorială. Acest document este esențial pentru stabilirea direcțiilor de dezvoltare a infrastructurii, gestionarea autorizațiilor de construire și asigurarea unui mediu de viață calitativ și sigur pentru toți locuitorii municipiului Chișinău. ## Noutăți ### Viitorul Chișinăului, în dezbatere la Biblioteca Națională: Lansarea discuțiilor pentru Planul Urbanistic General 2040 Biblioteca Națională a Republicii Moldova a găzduit marți o masă rotundă esențială pentru viitorul capitalei, intitulată „Chișinău 2040 – Direcții strategice, provocări și oportunități în contextul elaborării Planului Urbanistic General”. Evenimentul a reunit experți în urbanism, reprezentanți ai administrației publice locale, cadre universitare și studenți, marcând un pas important în procesul de consultare publică pentru noul Plan Urbanistic General (PUG). În deschiderea evenimentului, gazdele au subliniat importanța strategică a acestui demers, încadrându-l în contextul mai larg al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 a Națiunilor Unite. S-a menționat că sala Centrului de Informare ONU, unde a avut loc discuția, promovează cele 17 obiective, iar elaborarea PUG-ului atinge direct ținte precum „Industrie, inovație și infrastructură” (Obiectivul 9), „Orașe și comunități durabile” (Obiectivul 11) și „Acțiune climatică” (Obiectivul 13). Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale, a urat bun venit participanților și a evocat istoria de aproape două secole a instituției, prima bibliotecă publică din Basarabia. Ea a subliniat rolul bibliotecii ca spațiu al dialogului și al cunoașterii, un loc unde generații de chișinăuieni și-au realizat cercetările și s-au format. „Suntem o platformă care unește diferite generații, iar durabilitatea Chișinăului se construiește și prin astfel de evenimente, unde experiența celor consacrați se întâlnește cu viziunea proaspătă a tinerilor”, a declarat Pintilei. Moderatoarea discuției a accentuat că viziunea pentru Chișinăul anului 2040 necesită o abordare complexă, adaptată realităților moderne, sustenabilității și, cel mai important, nevoilor locuitorilor săi. Masa rotundă a fost concepută ca un laborator de idei, unde provocările actuale ale orașului pot fi analizate și transformate în oportunități prin intermediul noului PUG. Printre participanții cheie s-au numărat Svetlana Dogotaru, șefa Direcției Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, experți din mediul academic și viitori arhitecți, studenții, a căror energie și viziune sunt considerate esențiale pentru succesul acestui plan pe termen lung. Evenimentul subliniază o deschidere a autorităților către un proces participativ, esențial pentru a asigura că dezvoltarea viitoare a capitalei va reflecta aspirațiile comunității. ### Noul Plan Urbanistic General al Chișinăului: O echipă internațională lucrează la actualizarea viziunii pentru 2040 Procesul de elaborare a noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Chișinău, un document strategic ce va ghida dezvoltarea capitalei până în 2040, a intrat într-o nouă fază, marcată de consultări extinse cu experți și publicul larg. Svetlana Dogotaru, șefa Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare și coordonatoarea procesului, a prezentat marți, în cadrul unei mese rotunde, detaliile tehnice și administrative ale acestui demers complex. Noul PUG reprezintă, din punct de vedere legal, o actualizare a planului existent, aprobat în 2007, care a ajuns la finalul perioadei de valabilitate. „Deși legal este o actualizare, în practică, procesul este similar cu elaborarea unui document nou, poate chiar mai complicat, deoarece nu lucrăm pe un teren viran, ci pe o pânză urbană deja creată, un oraș viu”, a explicat Dogotaru. Pentru realizarea acestui proiect ambițios, a fost selectat un consorțiu de experți naționali și internaționali. Acesta este condus de compania „Archicon” și îl are ca arhitect-șef de proiect pe Mihai Moțcanu Dumitrescu. Din consorțiu mai fac parte Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Universitatea Tehnică a Moldovei și Institutul „Chișinău Proiect”. Această echipă multidisciplinară, supranumită simbolic „cei patru magnifici”, are sarcina de a elabora documentul, de a-l supune proceselor de avizare și consultare și de a-l pregăti pentru aprobarea finală. Până în prezent, echipa a finalizat o serie de studii de fundamentare care analizează toate aspectele vieții urbane. De asemenea, a fost elaborat proiectul Strategiei de Dezvoltare Teritorială, un document cheie care urmează a fi supus consultărilor publice. Svetlana Dogotaru a subliniat că procesul implică o colaborare strânsă cu suburbiile municipiului pentru a asigura o sinergie între documentațiile de urbanism și a gestiona interacțiunile dintre oraș și localitățile adiacente. Procesul de consultare publică va fi unul extins și se va desfășura conform unui regulament aprobat de ministerul de resort. „Înainte de a începe consultările oficiale, dorim să informăm cât mai multă lume – mediul profesional, academic, studenții și publicul larg. Vrem ca acest document să fie rezultatul unui efort comun”, a adăugat Dogotaru. Provocarea majoră constă în crearea unui plan care să echilibreze necesitățile de dezvoltare cu protejarea patrimoniului și să asigure o creștere sustenabilă pentru un oraș aflat într-o continuă transformare. ### Pugu Chișinăului, între diagnostic tehnic și viziune socială: Arhitectul-șef al proiectului subliniază rolul educației și al unicității orașului Elaborarea Planului Urbanistic General (PUG) nu este doar un exercițiu tehnic, ci un proces de „diagnosticare” a unui organism viu, care este orașul. Aceasta este perspectiva adusă în discuție de Mihai Moțcanu Dumitrescu, arhitectul-șef al proiectului PUG Chișinău 2040, în cadrul unei mese rotunde dedicate viitorului capitalei. În intervenția sa, Dumitrescu a subliniat complexitatea rolului de urbanist, care trebuie să îmbine perspectiva tehnică a specialistului cu cea a utilizatorului de rând al spațiului urban. „Trebuie să înțelegem orașul, să-l trăim pentru a-i putea reglementa dezvoltarea. Este o dedublare a personalității necesară pentru a găsi soluțiile corecte”, a explicat arhitectul. El a descris PUG-ul ca fiind, în esență, un set de reguli care guvernează modul în care locuitorii folosesc spațiul și își desfășoară viața de zi cu zi. Un aspect central al analizei sale este „diagnosticul” pus Chișinăului: un oraș cu o dublă calitate, care pe de o parte atrage populație pentru studii, muncă și distracție, iar pe de altă parte, o „respinge” spre suburbii, creând probleme de conectivitate și accesibilitate. Această dinamică, a argumentat el, necesită o viziune unică, adaptată specificului local, și nu simpla importare a unor concepte la modă, precum „orașul de 15 minute”. „Aceste concepte funcționează în anumite condiții, dar nu pot fi aplicate oriunde și oricum. Chișinăul trebuie să fie unic, iar soluțiile trebuie să fie adaptate unicității sale”, a precizat Dumitrescu. Arhitectul a pledat pentru un proces de planificare bazat pe educație și transparență. El consideră că una dintre cele mai mari provocări este lipsa de înțelegere a publicului larg asupra conceptelor de urbanism, ceea ce duce la conflicte între interesele private ale dezvoltatorilor și binele comun. „Datoria noastră, ca proiectanți, dar și a administrației, este să facem educație. Trebuie să explicăm într-un mod ușor de înțeles cu ce se ocupă proiectarea urbană și de ce este importantă”, a spus el. Viziunea propusă pentru Chișinău 2040 este cea a unei capitale inteligente, incluzive și echilibrate, o viziune care, potrivit lui Dumitrescu, poate fi atinsă doar printr-o abordare centrată pe locuitor și pe nevoile reale ale acestuia, transformând PUG-ul dintr-un simplu document tehnic într-un veritabil contract social.