---
title: "Evenimentul „Reforma APL - Formula Baltică” organizat de Europa 2028. Speaker Vasile Tofan"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110972/Evenimentul--Reforma-APL---Formula-Baltica--organizat-de-Europa-2028--Speaker-Vasile-Tofan
event_date: 2026-03-12T11:00:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 3156
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110972
publisher: Privesc.Eu
---

# Evenimentul „Reforma APL - Formula Baltică” organizat de Europa 2028. Speaker Vasile Tofan

## Comunicat de presă

## Reforma administrației publice locale: Grupul Europa 2028 propune „formula baltică” pentru modernizarea Republicii Moldova

**Chișinău, 12 martie 2026** – Grupul de inițiativă Europa 2028 a organizat joi evenimentul „Reforma APL - Formula Baltică”, o platformă de dezbatere dedicată necesității urgente de modernizare a administrației publice locale din Republica Moldova. Prezentarea, susținută de antreprenorul și economistul Vasile Tofan, a scos în evidență blocajele sistemului teritorial-administrativ actual și a propus un model de succes testat deja de statele baltice, axat pe eficiență, consolidare și dezvoltare economică sustenabilă.

În cadrul evenimentului, s-a subliniat contrastul major dintre organizarea administrativă a Republicii Moldova și cea a statelor europene performante. În prezent, țara se confruntă cu o fragmentare excesivă, având primării de până la 18 ori mai mici comparativ cu cele din Lituania, raportat la numărul de locuitori. Această fărâmițare generează o incapacitate cronică la nivel local de a gestiona servicii publice esențiale – precum alimentarea cu apă, canalizarea sau gestionarea deșeurilor – și un nivel extrem de scăzut de atragere a fondurilor europene. 

Analiza prezentată a scos la iveală paradoxuri economice alarmante ale sistemului actual. Un exemplu oferit în cadrul dezbaterii a vizat raionul Nisporeni, unde o proporție considerabilă din veniturile fiscale locale este cheltuită exclusiv pentru întreținerea aparatului birocratic de colectare a acestor taxe. Pe fondul unui declin demografic sever, care a dus la scăderea dramatică a populației în numeroase localități în ultimul deceniu, menținerea actualei structuri administrative este descrisă drept o barieră majoră în calea dezvoltării naționale.

„Formula baltică” propusă de Europa 2028 vizează o reformă structurală profundă. Printre măsurile centrale se numără eliminarea nivelului doi de administrare (consiliile raionale), considerat ineficient, și consolidarea nivelului unu prin crearea a aproximativ 40 de municipalități puternice. Aceste noi entități ar dispune de capacitatea reală de a se auto-susține financiar și de a livra servicii de calitate cetățenilor. Mai mult, reforma ar fi dublată de o descentralizare fiscală veritabilă, permițând ca o cotă mult mai mare din taxele colectate să rămână pe plan local, stimulând astfel competiția pozitivă și mediul de afaceri.

Referindu-se la necesitatea asumării politice pentru o astfel de tranziție dificilă, Vasile Tofan a punctat imperativul viziunii pe termen lung: „Diferența dintre un politician și un om de stat este că politicianul se gândește la următoarele alegeri, în timp ce omul de stat se gândește la următoarele generații”. Reprezentantul Europa 2028 a reiterat că, deși o astfel de reformă întâmpină adesea rezistență din partea sistemului existent, ea reprezintă o fundație absolut vitală pentru a asigura un viitor prosper și a opri depopularea țării.

Modelul propus nu presupune reinventarea unor strategii, ci preluarea și adaptarea inteligentă a lecțiilor învățate de țări precum Estonia, Letonia sau Lituania. Europa 2028 atrage atenția că amânarea deciziilor curajoase nu face decât să agraveze criza demografică și economică a comunităților rurale și urbane din Republica Moldova.

**Despre Europa 2028**

Grupul Europa 2028 reunește 28 de antreprenori, economiști și profesioniști din sectorul real al economiei, coagulați în jurul unui obiectiv comun: promovarea unor reforme structurale pragmatice, necesare pentru integrarea europeană și modernizarea Republicii Moldova. Prin analize bazate pe date concrete și bune practici internaționale, grupul își propune să abordeze teme de importanță națională majoră, aplicând rigoarea specifică mediului de afaceri și lăsând la o parte calculele politice pe termen scurt, cu scopul de a genera prosperitate pe termen lung.

## Noutăți

### Analiză: Structura administrativă a Moldovei, o „bombă demografică” și un model nesustenabil

Republica Moldova se confruntă cu o criză structurală profundă din cauza modelului său administrativ-teritorial învechit, moștenit din perioada sovietică. Aceasta este concluzia unei analize prezentate de Vasile Tofan, membru al grupului de inițiativă „Europa 2028”. Potrivit expertului, fragmentarea excesivă, cu aproape 900 de primării, multe dintre ele având o populație de sub 1.500 de locuitori, face sistemul ineficient și extrem de costisitor.

O problemă majoră evidențiată este dimensiunea redusă a municipalităților. Comparativ, primăriile din Moldova sunt de 18 ori mai mici ca număr de locuitori decât cele din Lituania. Această fărâmițare împiedică autoritățile locale să ofere servicii publice de calitate, precum managementul deșeurilor, aprovizionarea cu apă și canalizare sau dezvoltarea infrastructurii. De exemplu, costurile de colectare a taxelor locale pot ajunge să consume până la 60% din veniturile colectate în primăriile mici, un raport considerat absurd în comparație cu țări europene unde eficiența este de zeci de ori mai mare.

Analiza subliniază și o problemă demografică alarmantă, descrisă ca o „bombă cu ceas”. Raportul dintre numărul de angajați și cel de pensionari este cel mai mic din Europa, ajungând la aproximativ 1,1 angajați per pensionar. În același timp, Moldova are un sector bugetar supradimensionat în raport cu puterea sa economică. Aproape 30% din forța de muncă activă este angajată în sectorul public, un procent comparabil cu cele mai bogate țări din lume, precum Luxemburg sau Finlanda, deși Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa. Această structură este considerată nesustenabilă pe termen lung, punând o presiune enormă pe bugetul de stat și pe puținii contribuabili din sectorul privat.

În plus, declinul demografic este vizibil în special în zonele rurale. În ultimii zece ani, unele raioane precum Cantemir sau Leova au înregistrat o scădere a populației de până la 30%, iar în anumite sate, declinul a atins 60-70%. Singura localitate care a înregistrat o creștere a fost municipiul Chișinău. Această realitate demografică, combinată cu incapacitatea administrativă a primăriilor mici, condamnă satele la dispariție și face imperativă o reformă administrativă curajoasă și decisivă, susține expertul.

### Reforma APL: Lecții internaționale pentru Moldova – de la eșecurile Franței la succesul Danemarcei și Irlandei

În dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova, experiențele altor state oferă lecții valoroase despre ce funcționează și ce trebuie evitat. O analiză a grupului „Europa 2028” scoate în evidență contrastul dintre reformele eșuate sau timide și cele care au adus prosperitate, subliniind că Moldova nu trebuie „să reinventeze roata”.

**Modele de eșec: Franța și Italia**
Franța, cea mai fragmentată țară din Europa cu aproximativ 35.000 de primării, este un exemplu de nerepetat. În ciuda tentativelor repetate de reformă, rezistența internă a blocat consolidarea, ceea ce a dus la ineficiență și la o datorie publică foarte mare. Similar, Italia, deși a acordat o autonomie fiscală considerabilă primăriilor, suferă din cauza fragmentării excesive. Primăriile mici, deși au resurse, nu dispun de capacitatea administrativă pentru a le implementa eficient, rezultatul fiind o guvernare slabă și o datorie publică de circa 140% din PIB.

**Măsuri pe jumătate: Grecia și prima reformă a Letoniei**
Grecia, forțată de criza economică din 2010, a redus numărul primăriilor de la peste 1.000 la 325. Deși a fost un pas în direcția corectă, reforma este considerată o măsură pe jumătate, deoarece scara noilor municipalități a rămas prea mică pentru a fi cu adevărat eficiente. O lecție similară vine din Letonia, care în 2009 a redus numărul primăriilor de la 550 la 120. Zece ani mai târziu, autoritățile au constatat că reforma nu a fost suficient de ambițioasă și au fost nevoite să treacă printr-un nou proces de consolidare, ajungând la 43 de municipalități, pentru a asigura capacitatea de a absorbi fonduri europene și a oferi servicii de calitate.

**Modele de succes: Danemarca, Irlanda și Statele Baltice**
La polul opus se află țări precum Danemarca, care a implementat o reformă etalon, reducând numărul primăriilor de la 271 la 98, fiecare deservind în medie 55.000 de locuitori. Irlanda oferă un exemplu deosebit de relevant pentru Moldova, fiind o țară care s-a confruntat cu o emigrare masivă. Printr-o reformă radicală, a ajuns la doar 31 de municipalități puternice și a eliminat complet nivelul administrativ secundar (echivalentul raioanelor). Surprinzător, după această consolidare, populația rurală a început să crească, demonstrând că municipalitățile puternice pot revitaliza satele. Statele Baltice și Georgia au urmat modele similare, optând pentru municipalități mari și eliminarea raioanelor, ceea ce le-a permis să construiască state eficiente, cu un nivel redus de corupție și o bună calitate a guvernării.

### „Europa 2028” propune „Formula Baltică” pentru reforma APL: 40 de municipalități puternice și eliminarea raioanelor

Grupul de inițiativă „Europa 2028” a lansat o propunere radicală pentru reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova, intitulată „Formula Baltică”. Proiectul, prezentat de expertul Vasile Tofan, pledează pentru o restructurare profundă a administrației publice locale, în contrast cu planurile considerate timide ale actualei guvernări.

Propunerea centrală este reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi de la aproape 900 de primării la doar **40 de municipalități puternice**. Acestea ar urma să fie create prin amalgamarea tuturor localităților din jurul actualelor centre raionale. Spre exemplu, în loc de cele 22 de primării existente în prezent în raionul Cimișlia, s-ar forma o singură municipalitate – Cimișlia. O astfel de municipalitate ar avea, în medie, o populație de aproximativ 65.000 de locuitori, o scară considerată optimă pentru a asigura capacitate administrativă și sustenabilitate financiară.

Un alt pilon fundamental al „Formulei Baltice” este **eliminarea completă a nivelului administrativ secundar**, adică a celor 32 de raioane. Argumentul este că, pentru o țară de dimensiunea Moldovei, un sistem administrativ pe trei niveluri (local, raional, central) este ineficient și birocratic. Experiența de succes a unor țări comparabile precum Georgia, Irlanda și statele baltice, care au renunțat la acest nivel intermediar, este invocată ca model de urmat.

Pentru a face aceste noi municipalități cu adevărat autonome și puternice, propunerea include o **decentralizare fiscală autentică**. Aceasta ar presupune ca o parte semnificativă din taxele colectate pe teritoriul municipalității să rămână la bugetul local. Se propune, de exemplu, ca 50% din impozitul pe profitul persoanelor juridice și două puncte procentuale din TVA să fie direcționate către bugetele municipale. O astfel de măsură ar stimula o competiție reală între municipalități pentru atragerea de investiții și afaceri, generând dezvoltare economică locală.

Pentru a păstra identitatea locală și a asigura reprezentarea satelor în cadrul noilor municipalități extinse, se propune instituirea unui sistem de **„pretori”**. Aceștia ar fi reprezentanți locali (câte unul la aproximativ 5.000 de locuitori) care ar acționa ca o punte de legătură între comunitățile mai mici și administrația noii municipalități. Propunerea critică planul actual al guvernării de a reduce numărul de primării la 300 și de a păstra 10 raioane, considerându-l o „măsură pe jumătate” care nu va rezolva problemele de fond și va necesita o nouă reformă peste un deceniu.