---
title: "Acțiunea de plantare Primăvara 2026 desfășurată pe teritoriul României"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/110988/Actiunea-de-plantare-Primavara-2026-desfasurata-pe-teritoriul-Romaniei
event_date: 2026-03-14T09:30:00+00:00
region: Moldova
category: Altele
duration_seconds: 1372
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/110988
publisher: Privesc.Eu
---

# Acțiunea de plantare Primăvara 2026 desfășurată pe teritoriul României

## Comunicat de presă

## Acțiunea transfrontalieră de plantare „Primăvara 2026” unește malurile Prutului sub mesajul că pădurea nu are granițe

**Sculeni, 14 martie 2026** - La Sculeni a fost lansată oficial ediția din acest an a campaniei „Luna Pădurii” printr-o acțiune de plantare desfășurată simultan pe ambele maluri ale râului Prut. Evenimentul, care a reunit oficiali, specialiști silvici, voluntari și elevi din România și Republica Moldova, a subliniat angajamentul comun al celor două state pentru protejarea mediului înconjurător și combaterea schimbărilor climatice. 

Acțiunea s-a concentrat pe extinderea suprafețelor verzi, participanții plantând puieți de stejar pedunculat. Demersul marchează o premieră simbolică și practică, demonstrând coordonarea directă a eforturilor de mediu la nivel bilateral.

„Obiectivele noastre comune, ale României și ale Republicii Moldova, sunt de a proteja mediul. Astăzi plantăm prima pădure de pe o parte și de alta a Prutului, avem prima acțiune în acest sens, demonstrând că pădurea și mediul nu au frontiere. Confruntările și provocările cu care trebuie să facem față sunt comune”, a declarat Ministrul Mediului din România, prezent la eveniment. 

Pentru anul 2026, România și-a propus obiective ambițioase în domeniul silvic. Prin intermediul Romsilva, vor fi plantați 25 de milioane de puieți pentru regenerarea pădurilor de stat. În paralel, campania de împădurire este susținută și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde au fost deja semnate contracte pentru aproximativ 10.000 de hectare, cu scopul de a crea noi suprafețe forestiere.

De cealaltă parte, Republica Moldova accelerează ritmul de împădurire pentru a reduce decalajul față de țările vecine. În prezent, rata de împădurire în Republica Moldova este de aproximativ 11%, comparativ cu 37% în România. 

„Ne bucurăm că generația pădurii din Republica Moldova a trecut Prutul. Avem foarte mult de muncit pentru a recupera această diferență și a avea o țară mai verde. În acest an ne propunem să plantăm 7.000 de hectare de pădure, dintre care 3.000 de hectare în această primăvară, utilizând peste 31 de milioane de puieți”, a subliniat Ministrul Mediului din Republica Moldova. 

Acesta a adăugat că programul național vizează plantarea a 145.000 de hectare în următorii ani. Până în prezent, primele 20.000 de hectare au fost finanțate exclusiv din bugetul național, urmând ca restul proiectului să fie susținut prin resurse externe, împrumuturi și granturi.

Dincolo de eforturile de împădurire, evenimentul a reprezentat un prilej pentru a reafirma solidaritatea în fața crizelor ecologice. Oficialii de la Chișinău au mulțumit României pentru sprijinul prompt acordat în contextul recentei poluări de pe râul Nistru, cauzată de scurgeri de combustibil pe teritoriul Ucrainei. România a mobilizat rapid echipamente specializate, inclusiv materiale absorbante și filtre, alături de experți care au ajutat la diminuarea impactului asupra apei potabile, dovedind încă o dată eficiența colaborării transfrontaliere.

Acțiunea de la Sculeni s-a desfășurat cu respectarea strictă a normelor de siguranță, participanții fiind instruiți cu privire la utilizarea corectă a uneltelor și menținerea distanței de protecție. Prezența tinerilor și a elevilor la activitatea de plantare a reiterat importanța educației ecologice și a implicării noilor generații în efortul pe termen lung de refacere a ecosistemelor.

Campaniile de împădurire desfășurate sub egida „Lunii Pădurii” rămân un pilon esențial al politicilor de mediu, având un rol crucial în adaptarea la noile condiții climatice, protejarea biodiversității și asigurarea unui mediu sănătos pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului. Odată cu revizuirea normelor silvice și adaptarea speciilor la schimbările climatice, ambele țări își aliniază strategiile la standardele europene de sustenabilitate.

## Noutăți

### „Pădurea nu are granițe”: România și Moldova lansează o campanie comună de reîmpădurire pe malurile Prutului

Ministrul Mediului din România, alături de omologul său din Republica Moldova, a lansat sâmbătă, la Sculeni, ediția din 2026 a campaniei „Luna Pădurii”, un eveniment simbolic desfășurat sub sloganul „Pădurea nu are granițe”. Inițiativa subliniază obiectivele comune ale celor două state de a proteja mediul înconjurător și de a combate efectele schimbărilor climatice prin acțiuni concrete de reîmpădurire.

Evenimentul a marcat debutul unei acțiuni de plantare a primei păduri de pe ambele maluri ale râului Prut, o metaforă a legăturilor strânse și a responsabilității comune. Ministrul român al Mediului a declarat că prezența la Sculeni are rolul de a demonstra că „obiectivele noastre comune, ale României și ale Republicii Moldova, sunt într-adevăr de a proteja mediul”. Aceasta a adăugat că, deși este prima acțiune de acest fel, este convinsă că vor urma și altele pe parcursul anului.

La rândul său, ministrul Mediului din Republica Moldova a salutat inițiativa, afirmând că „generația pădurii din Republica Moldova a trecut Prutul”. Acesta a subliniat că, în premieră, se va planta împreună pe ambele maluri, un gest care denotă că genericul comun „Pădurea nu are frontiere și mediul nu are frontiere” este implementat activ. Oficialul a mulțumit României pentru sprijinul constant, nu doar în cadrul acestui proiect, ci și în gestionarea recentelor provocări de mediu.

Acțiunea de la Prut reprezintă un model de bună practică și o dovadă a faptului că problemele de mediu necesită o abordare regională și eforturi conjugate. Colaborarea dintre cele două ministere și guverne este considerată esențială pentru a asigura un viitor mai verde și mai sustenabil pentru cetățenii de pe ambele maluri ale râului, demonstrând că natura și eforturile de a o proteja transcend granițele politice.

### Criza de pe Nistru: Situația este gestionabilă, dar România continuă sprijinul pentru Moldova

Situația poluării de pe râul Nistru, cauzată de o deversare de combustibil provenită din Ucraina, este în prezent „gestionabilă și sub control”, a declarat sâmbătă ministrul Mediului din Republica Moldova. Cu toate acestea, autoritățile rămân în alertă, mai ales că recent au fost înregistrate noi scurgeri, a căror sursă nu este încă pe deplin cunoscută.

În ultimele zile, au fost instalate filtre de protecție pentru a reduce impactul asupra populației care se aprovizionează cu apă direct din Nistru. Eforturile continuă pentru instalarea de filtre suplimentare și diminuarea poluării. Ministrul a confirmat că, deși în zilele trecute aprovizionarea cu apă a fost parțial diminuată în unele localități din nordul țării, analizele de laborator recente indică faptul că apa se încadrează în parametrii normali și poate fi consumată, deși cu anumite restricții. Consumul de apă potabilă direct din râu, pescuitul și irigațiile rămân limitate.

România joacă un rol crucial în gestionarea acestei crize. Ministrul român al Mediului a reconfirmat sprijinul total acordat Republicii Moldova, menționând trimiterea de materiale absorbante și a unei echipe de nouă experți care ajută la fața locului. „Suntem alături de dumneavoastră cu absolut tot ajutorul pentru a putea avea oamenii apă curată”, a declarat oficialul român. Transportul materialelor a fost asigurat cu ajutorul ISU, iar o decizie a Consiliului Național pentru Situații de Urgență a permis mobilizarea rapidă a resurselor.

Sprijinul românesc este unul continuu. Un al doilea transport cu echipamente a ajuns deja pe teren, iar acestea sunt în curs de montare. Experții români de la Administrația Bazinală de Apă și ANAR rămân la fața locului pentru a oferi asistență tehnică. Această colaborare rapidă și eficientă a fost esențială pentru a interveni prompt și a diminua impactul negativ asupra oamenilor și a ecosistemului, a concluzionat ministrul moldovean, care a mulțumit României pentru suportul vital acordat.

### Disparități forestiere: România țintește 25 de milioane de puieți, în timp ce Moldova luptă să depășească 11% grad de împădurire

România și Republica Moldova au prezentat sâmbătă planuri ambițioase de reîmpădurire, scoțând însă la iveală o discrepanță majoră în ceea ce privește fondul forestier național. În timp ce România are un grad de împădurire de aproximativ 37%, Republica Moldova se situează la puțin peste 11%, o diferență care necesită „foarte mult de muncit pentru a recupera”, după cum a afirmat ministrul Mediului de la Chișinău.

Anul acesta, Romsilva va planta în România 25 de milioane de puieți, necesari pentru lucrările de regenerare a pădurilor statului. Pe lângă aceasta, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost deja semnate contracte pentru împădurirea a aproximativ 10.000 de hectare de teren, vizând crearea de păduri noi.

De cealaltă parte, Republica Moldova își propune să planteze 7.000 de hectare de pădure în 2026, cu 3.000 de hectare planificate pentru această primăvară, folosind peste 31 de milioane de puieți. Obiectivul pe termen lung este și mai ambițios: plantarea a 145.000 de hectare în următorii ani. Finanțarea pentru aceste campanii provine, deocamdată, exclusiv din bugetul național, urmând ca resursele identificate din împrumuturi și granturi internaționale să fie valorificate în anii următori pentru a atinge obiectivul major.

Discuțiile au evidențiat și oportunități de învățare reciprocă. Oficialii români se uită cu interes la modelul de succes al Republicii Moldova de a implica primăriile și autoritățile locale în procesul de împădurire. În schimb, Moldova poate prelua bune practici din reforma Romsilva și din noile norme silvice românești, care sunt adaptate pentru a răspunde schimbărilor climatice. O diferență structurală notabilă este prezența pădurilor private în România, un concept aproape inexistent în Moldova. Această realitate aduce atât beneficii, prin implicarea directă a proprietarilor, cât și provocări, precum fragmentarea fondului forestier.