---
title: "Audieri publice organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe despre programele de eficiență energetică"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111017/Audieri-publice-organizate-de-Comisia-pentru-economie--buget-si-finante-despre-programele-de-eficienta-energetica
event_date: 2026-03-17T14:30:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 9, biroul 915"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 7281
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Audieri publice organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe despre programele de eficiență energetică

## Comunicat de presă

## Investițiile majore și provocările programelor de eficiență energetică, evaluate în cadrul audierilor publice parlamentare

**Chișinău, 17 martie 2026** - Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova a organizat audieri publice dedicate stadiului de implementare a programelor naționale de eficiență energetică. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Energiei, ai Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), ai Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), precum și experți din sector, cu scopul de a analiza progresele și de a identifica soluții pentru accelerarea proiectelor de izolare termică și reducere a consumului de resurse la nivel național.

Discuțiile au subliniat importanța strategică a eficienței energetice, în contextul în care Republica Moldova consumă, în medie, de două ori mai multă energie pe metru pătrat comparativ cu țările Uniunii Europene. O atenție deosebită a fost acordată sectorului rezidențial, care este responsabil pentru aproximativ 48% din consumul total de energie al țării. Oficialii au prezentat rezultatele preliminare ale programului EcoVoucher, care a sprijinit deja 40.000 de familii vulnerabile să își înlocuiască electrocasnicele vechi cu echipamente eficiente, generând economii anuale estimate la zeci de milioane de lei. De asemenea, a fost evaluat parcursul Fondului de Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEE Rezidențial), un instrument esențial care susține financiar, sub formă de granturi, reabilitarea blocurilor locative și a caselor individuale prin inițiativa „Casa Verde”.

Pe parcursul audierilor, participanții au abordat deschis provocările întâmpinate în trecerea de la faza de proiectare la cea de execuție a lucrărilor. Au fost evidențiate dificultățile legate de capacitatea limitată a pieței locale de construcții și proiectare, procedurile de achiziție, dar și necesitatea unor ajustări legislative, cum ar fi modificarea Legii condominiului, pentru a simplifica luarea deciziilor în cadrul asociațiilor de proprietari.

„Eficiența energetică nu este doar o prioritate asumată pe plan internațional, ci este instrumentul principal prin care putem reduce structural facturile cetățenilor și spori securitatea energetică a țării. Deși avem la dispoziție instrumente financiare dedicate, trebuie să accelerăm ritmul lucrărilor pe șantiere, să debirocratizăm procedurile și să comunicăm mult mai aplicat cu cetățenii”, a declarat președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe. 

Un alt subiect central a vizat modernizarea infrastructurii clădirilor publice, unde statul și-a asumat un obiectiv ferm de renovare anuală. În paralel, au fost analizate proiectele majore de modernizare a sistemelor centralizate de încălzire din Chișinău și Bălți. Trecerea de la sistemele învechite la distribuția pe orizontală și instalarea Punctelor Termice Individuale (PTI) în blocuri reprezintă pași esențiali pentru asigurarea confortului termic, individualizarea consumului și reducerea pierderilor din rețea.

„Tranziția de la faza de planificare la implementarea masivă necesită un efort comun al statului și al pieței private. Ne concentrăm pe crearea unor mecanisme clare prin care asociațiile de proprietari să poată accesa rapid granturile de până la 70% pentru izolarea termică a blocurilor, transformând astfel un consum ineficient într-un model sustenabil pe termen lung”, a punctat Secretarul de stat al Ministerului Energiei prezent la eveniment.

**Informații de context**

Programele naționale de eficiență energetică reprezintă pilonul central al strategiei Republicii Moldova de a se alinia la standardele europene privind clima și energia până în anul 2030. Aceste eforturi integrate sunt susținute atât prin alocări din bugetul de stat, cât și prin asistență financiară majoră din partea partenerilor de dezvoltare. Prin intermediul instituțiilor specializate, statul derulează mecanisme de finanțare destinate atât sectorului public, cât și celui rezidențial, având ca obiective finale diminuarea dependenței de resursele energetice de import, reducerea sărăciei energetice și stimularea tranziției către o economie verde.

## Noutăți

### Eficiența energetică în case și apartamente: Guvernul alocă peste 550 de milioane de lei anual, dar se confruntă cu provocări majore

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) a prezentat în cadrul audierilor parlamentare stadiul programelor de eficiență energetică destinate sectorului rezidențial, care consumă 48% din totalul de energie la nivel național. Cu un buget anual cumulat de 559 de milioane de lei, programele vizează reducerea consumului și, implicit, a facturilor pentru cetățeni, cu un potențial de economisire de până la 50-60%.

Unul dintre programele de succes este „EcoVoucher”, prin care 40.000 de familii au beneficiat de vouchere pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele eficiente energetic, generând economii anuale de circa 30 de milioane de lei. De asemenea, au fost colectate și reciclate un număr echivalent de echipamente vechi.

Pentru casele individuale, programul „Casa Verde” a fost relansat, oferind finanțare de 50% din costul lucrărilor de reabilitare energetică, în limita a 200.000 de lei. Pentru anul curent, este prevăzut un buget de 200 de milioane de lei, care va acoperi circa 1.000 de gospodării. Un alt program pilot, destinat caselor individuale ale familiilor vulnerabile energetic, prevede renovarea a 160 de locuințe, cu o contribuție de doar 5% din partea beneficiarilor. Primele 39 de case au fost deja reabilitate, iar pentru alte 90 a fost lansată licitația.

Cea mai mare provocare rămâne reabilitarea blocurilor locative. Deși programul oferă granturi de 70% pentru asociațiile de proprietari, procesul este îngreunat de complexitatea decizională, fiind necesar acordul a două treimi din locatari. În prezent, CNED lucrează cu 72 de asociații, pentru care s-au efectuat audituri energetice, iar pentru 17 dintre ele a fost elaborată documentația tehnică. Lucrările au început deja la două asociații și urmează să demareze la altele două în curând.

Reprezentanții CNED au subliniat că, pe lângă dificultățile de a obține consensul locatarilor, piața se confruntă cu o lipsă de companii de proiectare și construcție calificate, ceea ce duce la repetarea licitațiilor și la întârzieri. Cu toate acestea, se mizează pe faptul că aceste programe guvernamentale vor stimula dezvoltarea pieței și vor crea un semnal clar pentru ajustarea strategiilor de afaceri în domeniu.

### Proiecte de 200 de milioane de euro pentru renovarea clădirilor publice, blocate în birocrație. Unele se vor finaliza abia în 2031

Implementarea proiectelor majore de eficiență energetică pentru clădirile publice din Republica Moldova se confruntă cu întârzieri semnificative, unele având ca termen de finalizare anul 2031. În cadrul audierilor parlamentare, Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCP) a prezentat un tablou îngrijorător al progresului, marcat de proceduri anevoioase și o criză de specialiști.

În gestiunea UCP se află trei proiecte de anvergură, cu o valoare totală de circa 200 de milioane de euro. Primul vizează renovarea a 10 spitale majore, majoritatea în Chișinău. Deși lansat în 2022, abia acum se lansează primele licitații pentru lucrări de construcție la două dintre instituții, Spitalul de Psihiatrie și Institutul de Neurologie. Un alt proiect, denumit „STIM”, finanțat de Banca Mondială, prevede reabilitarea a 46 de școli din întreaga țară, inclusiv opt „școli model”. Al treilea proiect, „Inspire”, finanțat de agenții de dezvoltare din Franța și Germania, are ca țintă 16 instituții educaționale și 14 spitale raionale, cu un termen de finalizare în 2031.

Principala cauză a întârzierilor este durata extrem de lungă a etapelor pregătitoare. Un oficial a dezvăluit că procesul de la audit energetic până la lansarea licitației pentru lucrări poate dura până la doi ani și jumătate. O problemă sistemică identificată este lipsa acută de companii de proiectare calificate pe piața locală. „Am avut licitații repetate de opt ori”, a declarat un reprezentant, subliniind că firmele locale fie nu au capacitatea necesară, fie preferă proiecte mai simple. Această situație a forțat autoritățile să caute soluții pentru a atrage companii din străinătate, însă barierele legislative privind autorizarea proiectanților străini complică procesul.

Deputații prezenți la audieri și-au exprimat îngrijorarea față de aceste termene, care nu doar amână beneficiile proiectelor, dar și cresc costurile finale din cauza inflației. S-a discutat despre necesitatea unor modificări legislative urgente pentru a simplifica procedurile de achiziție și pentru a permite contractarea mai facilă a expertizei din exterior, cel puțin temporar, pentru a debloca aceste investiții strategice.

### Blocaj la Bălți: Proiectul de 326 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, îngreunat de birocrația locală

Un proiect strategic în valoare de 326 de milioane de euro, destinat modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău și Bălți, se confruntă cu un blocaj major în municipiul Bălți. Reprezentanții CET Nord au informat deputații că, în ciuda fondurilor disponibile, implementarea componentei de distribuție orizontală a agentului termic este practic oprită din cauza lipsei de cooperare din partea administrației publice locale și a prevederilor legale actuale.

Proiectul, finanțat printr-un consorțiu format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), prevede instalarea a 2.500 de puncte termice individuale (PTI), trecerea la distribuția orizontală în 1.700 de blocuri din Chișinău și reabilitarea termică a 57 de clădiri în cadrul unui proiect-pilot. Scopul este reducerea pierderilor cu până la 40% și oferirea unor servicii mai calitative și mai ieftine pentru consumatori.

Problema centrală în Bălți este că majoritatea blocurilor (90%) sunt gestionate de o întreprindere municipală, iar pentru a interveni cu lucrări de modernizare în spațiile de uz comun este necesar acordul a două treimi din proprietarii de apartamente. Reprezentantul CET Nord a declarat că, deși au fost făcute numeroase demersuri, inclusiv consultări publice cu participarea reprezentanților Guvernului, Consiliul Municipal Bălți nu a adoptat o decizie care să autorizeze aceste lucrări.

„De trei ani ne confruntăm cu această problemă. Fără o decizie a Consiliului Municipal, nu putem avansa”, a subliniat oficialul. Ca soluții, au fost propuse două variante la nivel legislativ: fie instituirea unei obligații legale de modernizare a sistemelor interne de încălzire, care ar elimina necesitatea acordului locatarilor pentru astfel de proiecte de interes public, fie o modificare a legii cu privire la condominiu care să recunoască întreprinderea municipală ca asociație de locatari, permițându-i să ia decizii în numele acestora.

Deputații au atras atenția că întârzierea implementării nu doar privează locuitorii de beneficiile modernizării, dar pune în pericol și finanțarea, inclusiv componenta de grant de 2 milioane de euro, care riscă să nu fie valorificată.