--- title: "Ședința Comisiei pentru control al finanțelor publice din 18 martie 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111028/Sedinta-Comisiei-pentru-control-al-finantelor-publice-din-18-martie-2026 event_date: 2026-03-18T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 1, biroul 114" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 8441 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru control al finanțelor publice din 18 martie 2026 ## Comunicat de presă # Nereguli contabile de miliarde de lei și restanțe în guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, examinate în Parlament Comisia pentru control al finanțelor publice s-a întrunit miercuri, 18 martie 2026, pentru a examina rapoartele de audit ale Curții de Conturi referitoare la gestionarea fondurilor publice în domeniul infrastructurii rutiere și la performanța guvernanței întreprinderilor de stat. Discuțiile au scos la iveală deficiențe contabile semnificative, active neînregistrate în valoare de zeci de miliarde de lei și o necesitate urgentă de eficientizare a administrării patrimoniului public. Prima parte a ședinței a fost dedicată analizei raportului de audit asupra situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anul 2024. Auditorii au constatat că o vulnerabilitate majoră o reprezintă neînregistrarea în evidența contabilă a drumurilor publice naționale și a terenurilor aferente acestora. Conform datelor prezentate, valoarea totală a terenurilor aflate în administrarea ministerului a fost evaluată la 38,3 miliarde de lei, situație care a generat o supraevaluare a capitalului propriu al statului cu peste 61 de miliarde de lei. De asemenea, a fost semnalată întârzierea procesului de reorganizare a Administrației de Stat a Drumurilor într-o societate pe acțiuni. Un alt subiect sensibil a vizat Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), unde s-a subliniat lipsa inventarierii complete a infrastructurii feroviare și a delimitării clare a proprietăților, factori care blochează atragerea investițiilor. În cadrul ședinței s-a discutat despre practica deturnării fondurilor destinate investițiilor pentru acoperirea restanțelor salariale, fiind reiterată necesitatea semnării unui contract ferm de subvenționare cu statul pentru transportul de pasageri. Totodată, comisia a analizat blocajele birocratice privind darea în exploatare a clădirii Parlamentului, ale cărei lucrări de reparație stagnează de mai mulți ani din cauza lipsei documentației tehnice și a problemelor nesoluționate la sistemul antiincendiu. În a doua parte a audierilor, deputații au evaluat performanța administrării întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital majoritar de stat, pentru perioada 2022-2024, domeniu gestionat de Agenția Proprietății Publice (APP). Datele indică o guvernanță corporativă precară: din 108 entități active, 55 sunt conduse de administratori interimari, unii având mandate prelungite mult peste termenul legal de un an. De asemenea, s-a constatat o reticență majoră în efectuarea auditurilor financiare externe obligatorii, doar 15 dintr-un total de aproximativ 240 de companii de stat conformându-se acestei rigori. Aceste deficiențe s-au reflectat direct în profitabilitatea sectorului, care a înregistrat o prăbușire drastică, de la un miliard de lei la doar un milion de lei, deși valoarea generală a activelor a crescut. „Avem nevoie de o triere urgentă și clară a întreprinderilor de stat. Este inacceptabil ca entitățile cu capital public să evite auditurile externe și să fie conduse ani la rând prin mandate interimare. Profitabilitatea a scăzut dramatic, motiv pentru care activele statului trebuie să fie rentabilizate sau, acolo unde este cazul, supuse imediat procedurilor de insolvabilitate, lichidare ori privatizare”, au subliniat reprezentanții autorităților de control în timpul dezbaterilor. În urma ședinței, Comisia a cerut instituțiilor vizate să ia măsuri prompte pentru implementarea recomandărilor Curții de Conturi. Printre acțiunile prioritare stabilite se numără urgentarea delimitării proprietăților publice, finalizarea reorganizărilor instituționale restante și profesionalizarea consiliilor de administrație ale companiilor de stat, măsuri absolut necesare pentru a asigura o gestionare transparentă și profitabilă a banului public. ## Noutăți ### Clădirea Parlamentului, într-un vid juridic de peste un deceniu. Soluțiile întârzie să apară Clădirea Parlamentului Republicii Moldova se află într-un impas birocratic de peste un deceniu, o situație care blochează investițiile esențiale și generează probleme contabile, conform discuțiilor din cadrul Comisiei pentru controlul finanțelor publice. Deși deputații își desfășoară activitatea în acest edificiu încă din 2015, clădirea nu a fost niciodată predată în mod corespunzător în gestiunea Secretariatului Parlamentului, rămânând în evidența contabilă a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR). Această anomalie juridică, descrisă ca o „problemă istorică”, a fost evidențiată într-un raport de audit al Curții de Conturi. Problema principală constă în faptul că, nefiind proprietarul de jure al clădirii, Secretariatul Parlamentului nu poate aloca legal fonduri pentru lucrări de întreținere sau modernizare. Un exemplu concret discutat în ședință este incapacitatea de a procura și instala un sistem modern de alarmă și stingere a incendiilor, o investiție critică pentru siguranța clădirii. Pe de altă parte, MIDR, deși deține clădirea în acte, nu are atribuțiile și nici bugetul necesar pentru a gestiona un astfel de edificiu specific. Reprezentanții ministerului au subliniat în cadrul ședinței că nu pot asigura administrarea bunurilor altor instituții. În încercarea de a debloca situația, se discută despre elaborarea unei hotărâri de guvern care să transfere dreptul de administrare a clădirii. O variantă propusă este trecerea imobilului în gestiunea Direcției de administrare a clădirilor Guvernului, o instituție specializată care gestionează și alte edificii publice, precum Președinția. Totuși, procesul este îngreunat de refuzul Secretariatului Parlamentului de a prelua clădirea până la finalizarea tuturor lucrărilor de reparație și remedierea deficiențelor, unele dintre acestea apărând pe parcursul anilor din cauza mentenanței precare. Membrii comisiei au cerut o soluționare urgentă a problemei, stabilind un termen limită până în luna aprilie a anului curent, pentru a permite includerea cheltuielilor necesare în bugetul pentru anul 2027. Orice întârziere suplimentară ar însemna perpetuarea acestei situații „ridicole” și ar amâna cu încă un an rezolvarea problemelor de securitate și administrare ale celei mai importante clădiri legislative din țară. ### Audit la Calea Ferată din Moldova: Fonduri pentru reabilitare, folosite pentru salarii. Restructurarea, în întârziere Un audit al Curții de Conturi a scos la iveală nereguli grave în gestiunea financiară a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), inclusiv utilizarea neconformă a unor fonduri alocate pentru proiecte de infrastructură. Potrivit raportului prezentat în Comisia pentru controlul finanțelor publice, o sumă de 60 de milioane de lei, destinată reabilitării tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești, a fost redirecționată pentru acoperirea parțială a cheltuielilor salariale ale întreprinderii. Reprezentanții CFM au justificat decizia prin situația financiară dificilă și prin incapacitatea de a găsi un antreprenor pentru lucrările de reabilitare la acel moment. Aceștia au menționat că au solicitat permisiunea de a folosi banii pentru a stinge datoriile la salarii și pentru a asigura continuitatea activității, decizie care ar fi fost aprobată la nivel guvernamental. Cu toate acestea, membrii comisiei au criticat aspru această practică, subliniind că schimbarea destinației banilor publici, alocați cu un scop precis, reprezintă o încălcare a disciplinei financiare și creează un precedent periculos. Pe lângă această problemă, auditul a mai constatat că infrastructura căilor ferate și terenurile aferente nu sunt înregistrate corespunzător în evidența contabilă a Agenției Proprietății Publice (APP) sau a Ministerului Infrastructurii. Procesul de inventariere și delimitare a proprietății publice gestionate de CFM nu era finalizat la momentul auditului, ceea ce generează incertitudine cu privire la valoarea reală a activelor. De asemenea, a fost subliniată întârzierea semnificativă în procesul de restructurare a CFM, un angajament important asumat de Republica Moldova, inclusiv în cadrul Planului de Creștere. Reorganizarea, care presupune separarea activităților de infrastructură, transport de marfă și transport de pasageri, are ca termen limită luna decembrie 2026. Reprezentanții APP au dat asigurări că procesul a fost demarat, fiind aprobată o hotărâre de guvern în acest sens în februarie 2026, și că se lucrează intens pentru a respecta calendarul asumat. Complexitatea procesului, care include inventarierea totală, evaluarea activelor și transferul acestora, necesită însă un efort considerabil din partea tuturor instituțiilor implicate. ### Guvernanță defectuoasă la întreprinderile de stat: Un audit de performanță relevă suprapuneri de competențe și lipsă de eficiență Guvernanța corporativă în cadrul întreprinderilor de stat din Republica Moldova este marcată de suprapuneri de competențe, lipsă de claritate legislativă și un cadru ineficient de control, concluzionează un audit de performanță al Curții de Conturi. Raportul, care a analizat activitatea a 233 de entități cu capital de stat în perioada 2022-2025, a fost prezentat în fața Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice. Auditul a relevat că actualul cadru normativ nu susține o guvernanță modernă, ci, dimpotrivă, generează blocaje și dublări de competențe între fondator (statul, prin ministere sau Agenția Proprietății Publice) și consiliile de administrație ale întreprinderilor. Rolul consiliilor este adesea redus la o verigă intermediară, majoritatea deciziilor strategice și economice fiind concentrate în mâinile fondatorului. O problemă sistemică identificată este lipsa unui profil profesional clar pentru membrii consiliilor. Până în 2023, numirile s-au făcut pe baza unor cerințe minime, similare celor pentru funcția publică, fără o evaluare riguroasă a calificărilor specifice domeniului de activitate al întreprinderii. Mai mult, în 55 de întreprinderi, funcția de conducător era ocupată de directori interimari cu mandate mai mari de un an, o practică ce subminează autoritatea consiliului, care ar trebui să organizeze concursuri pentru selectarea managerilor. Raportul critică și ineficiența comisiilor de cenzori și a comitetelor de audit. În unele entități de interes public, aceste două structuri cu rol de control au fost menținute simultan, crescând numărul de funcționari implicați fără a spori eficiența. Comisia de cenzori este considerată o practică învechită, funcțiile sale fiind în mare parte preluate de consiliu, auditul intern și cel extern. În replică, reprezentanții Agenției Proprietății Publice (APP) au recunoscut necesitatea de a debirocratiza procesele, menționând că se lucrează la modificarea legislației pentru a simplifica administrarea. Aceștia au subliniat că, deși cadrul actual este restrictiv, el a fost creat pentru a asigura o mai mare siguranță în gestionarea patrimoniului public. În urma auditului, au fost formulate 10 recomandări, inclusiv consolidarea rolului consiliilor de administrație, clarificarea atribuțiilor și profesionalizarea membrilor acestora, pentru a asigura o administrare modernă și responsabilă a activelor statului.