--- title: "Conferințele AEP - Democrație prin vot „Încrederea în alegeri se construiește prin instituții democratice solide”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111050/Conferintele-AEP---Democratie-prin-vot--increderea-in-alegeri-se-construieste-prin-institutii-democratice-solide- event_date: 2026-03-20T10:00:00+00:00 region: Romania category: Conferințe duration_seconds: 6851 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111050 publisher: Privesc.Eu --- # Conferințele AEP - Democrație prin vot „Încrederea în alegeri se construiește prin instituții democratice solide” ## Comunicat de presă ## Sindicatul din Autoritatea Electorală Permanentă a reunit experți și societatea civilă pentru consolidarea încrederii în procesul electoral **București, 20 martie 2026** – Sindicatul din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a organizat vineri conferința cu tema „Încrederea în alegeri se construiește prin instituții democratice solide”, eveniment central din cadrul seriei de dezbateri „Democrație prin vot”. Reuniunea a adus la aceeași masă funcționari ai instituției, reprezentanți ai mediului academic, experți în bună guvernare și membri ai societății civile, cu scopul de a analiza impactul noilor măsuri de reorganizare administrativă asupra integrității, transparenței și eficienței proceselor electorale din România. Evenimentul a avut loc în contextul generat de Ordonanța de Urgență 7/2026 privind reforma administrativă și reducerea cheltuielilor de funcționare, măsură cu implicații directe asupra capacității instituționale a AEP. Discuțiile au evidențiat necesitatea unui echilibru între eficientizarea aparatului bugetar și protejarea independenței, respectiv a profesionalismului angajaților care asigură buna desfășurare a scrutinelor. În deschiderea conferinței, reprezentanții Sindicatului AEP au atras atenția că tehnologia și reglementările trebuie dublate de expertiza umană pentru a genera încredere publică. „Încrederea în alegeri nu apare de la sine, ea se construiește. Se construiește în fiecare zi, prin reguli clare, prin instituții solide și, mai ales, prin oameni. Profesionalismul funcționarilor din Autoritatea Electorală Permanentă nu este mereu vizibil în titluri de știri, dar este acolo, în fiecare procedură respectată, în fiecare detaliu verificat și în fiecare decizie luată cu responsabilitate”, a declarat reprezentantul organizației sindicale. În cadrul dezbaterilor a fost subliniat rolul vital pe care corpul de experți al AEP l-a avut în dezvoltarea și implementarea unor soluții menite să asigure transparența procesului democratic. Printre acestea se numără Registrul Electoral, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV) – instrumente fundamentale pentru modernizarea statului român. La dialog au contribuit voci proeminente din spațiul academic și neguvernamental, printre care prof. univ. dr. Virginia Vedinaș, sociologul Mircea Kivu, Septimius Pârvu (Expert Forum), Ovidiu Voicu (Centrul pentru Inovare Publică) și moderatorul evenimentului, prof. Claudiu Tufiș. Experții au abordat teme precum deficitul de încredere al publicului în procesul electoral, necesitatea actualizării legii finanțării partidelor politice și importanța menținerii unui dialog constant între stat și societatea civilă. Un punct central al conferinței a fost statutul juridic al autorităților autonome. Participanții au agreat că instituțiile cu rol de arbitru trebuie ferite de vulnerabilități structurale. „Stabilitatea unui corp profesional dedicat este esențială. Separarea puterilor în stat și colaborarea lor echilibrată trebuie să asigure un regim adecvat pentru instituțiile autonome, astfel încât democrația și statul de drept să fie protejate și aplicate cu bună-credință”, a punctat prof. univ. dr. Virginia Vedinaș în intervenția sa referitoare la arhitectura constituțională a României. Conferința a reconfirmat angajamentul profesioniștilor din domeniul electoral de a pregăti riguros viitorul ciclu de alegeri care va debuta în anul 2028, concluzia generală fiind aceea că integritatea alegerilor se bazează pe o colaborare onestă între instituții puternice, funcționari independenți și o societate civilă activă. **Despre Sindicatul din Autoritatea Electorală Permanentă** Sindicatul din Autoritatea Electorală Permanentă este o organizație constituită pentru a apăra drepturile, interesele profesionale și demnitatea funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul AEP. Organizația militează pentru o administrație publică modernă, pentru depolitizarea funcției publice și pentru stabilitate instituțională, elemente indispensabile în organizarea unor procese electorale corecte, transparente și aliniate la cele mai înalte standarde democratice internaționale. ## Noutăți ### Reorganizarea AEP sub presiunea reducerilor bugetare: Sindicatul și experții avertizează asupra riscurilor pentru democrație Viitorul Autorității Electorale Permanente (AEP) se află sub semnul întrebării, în contextul unui proiect de reorganizare impus de Ordonanța de Urgență 7/2026 privind reforma administrativă. Într-o conferință organizată vineri de sindicatul din cadrul instituției, experți și reprezentanți ai societății civile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care reducerile de cheltuieli l-ar putea avea asupra capacității AEP de a-și îndeplini rolul de garant al corectitudinii alegerilor. Evenimentul, desfășurat sub deviza „Încrederea în alegeri se construiește prin instituții democratice solide”, a fost deschis de reprezentantul sindicatului, care a subliniat că reorganizarea va avea „implicații importante asupra capacității instituționale”. Acesta a reamintit rolul istoric al AEP în modernizarea procesului electoral din România, prin implementarea unor instrumente esențiale precum Registrul electoral, Registrul secțiilor de votare și Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV), soluții create pentru a rezolva probleme precum votul multiplu și transparența numărării voturilor. Prezentă la dezbatere, prof. univ. dr. Virginia Vedinaș, președinta Comisiei pentru constituționalitate din Camera Deputaților, a accentuat statutul special al AEP ca autoritate publică autonomă, aflată sub control parlamentar. Ea a explicat că înființarea unor astfel de instituții prin lege organică nu este un detaliu tehnic, ci o recunoaștere a rolului lor fundamental în arhitectura unui stat de drept autentic. „Aceste structuri sunt menite să realizeze acel echilibru al puterilor în stat”, a declarat Vedinaș. Ea a avertizat că o autonomie reală nu poate exista fără independență financiară, criticând tendința de a reduce bugetele unor astfel de autorități. „Democrația costă. Nu poți face performanță în absența unor resurse financiare care să-i permită autorității să funcționeze în mod autentic autonom”, a concluzionat aceasta. Prezența vicepreședintelui AEP, Vaida Jombor, a fost salutată de organizatori ca un semnal pozitiv pentru dialogul dintre conducere și angajați în acest proces de transformare. ### Încrederea în alegeri, subminată de politizare: Experții atrag atenția asupra numirilor politice la șefia AEP Nivelul scăzut de încredere a publicului în procesul electoral din România este direct legat de politizarea excesivă a instituțiilor cheie, inclusiv a Autorității Electorale Permanente (AEP), au avertizat experții prezenți la o dezbatere publică organizată vineri. Discuțiile au scos în evidență o vulnerabilitate majoră a sistemului: numirea la conducerea AEP a unor persoane cu afilieri politice clare, fapt ce subminează percepția de neutralitate și independență a instituției. Reprezentanții societății civile au subliniat că, de-a lungul anilor, majoritatea președinților AEP au provenit din rândul partidelor politice, fiind numiți în funcție în urma unor negocieri politice. „Nu poți avea încredere într-o instituție care se presupune că este independentă și protejează interesul cetățenilor, când președinții ei sunt afiliați politic, chiar dacă își dau demisia din partid cu câteva zile înainte de numire”, a declarat unul dintre vorbitori. Această practică, alături de scandalurile de corupție sau plagiat care au vizat foști șefi ai AEP, a erodat constant credibilitatea autorității. O altă problemă majoră identificată este legată de corpul experților electorali. Mircea Kivu, sociolog cu o vastă experiență în observarea alegerilor, a atras atenția asupra degradării standardelor de profesionalism. Acesta a subliniat că, în special în mediul rural, mulți experți electorali sunt angajați ai primăriilor, ceea ce creează un evident conflict de interese în timpul alegerilor locale, când primarul în funcție este și candidat. „Nu știu dacă este în regulă chestia asta”, a punctat Kivu, sugerând ca soluție cel puțin rotirea acestor experți între comune pentru a reduce raportul de subordonare directă. În contextul în care sondajele de opinie arată că o mare parte a populației nu consideră alegerile din România ca fiind corecte, participanții la dezbatere au convenit că reconstruirea încrederii este un proces dificil, dar esențial. S-a cerut o mai mare transparență din partea AEP, o comunicare publică mai curajoasă și asumată, precum și o reformă a modului de numire a conducerii, care să prioritizeze competența și independența în detrimentul afilierilor politice. ### Legislația electorală și finanțarea partidelor, depășite de realitate: Experții cer o reformă urgentă Cadrul legislativ care guvernează alegerile și finanțarea partidelor politice în România este profund depășit și necesită o reformă urgentă pentru a face față realităților actuale, precum campaniile online și noile tehnologii. Acesta a fost consensul experților, reprezentanților societății civile și chiar ai conducerii Autorității Electorale Permanente (AEP), în cadrul unei conferințe ce a avut loc vineri la București. Vicepreședintele AEP, Vaida Jombor, a recunoscut că legea finanțării partidelor, care datează de aproape două decenii, este „oarecum depășită”. Acesta a subliniat apariția unor noi provocări, precum campaniile desfășurate exclusiv în mediul online, rolul influencerilor și utilizarea unor noi metode de plată, precum criptomonedele, fenomene pentru care legislația actuală nu oferă un cadru adecvat de reglementare și control. „Tot ce a fost pe stradă s-a mutat pe online și este o nouă activitate, o activitate diferită”, a declarat Jombor, menționând eforturile echipelor de control ale AEP de a se adapta la acest nou peisaj. Septimius Pîrvu de la Expert Forum a întărit ideea, afirmând că în contextul în care partidele au primit un miliard de lei de la bugetul de stat în 2024, controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani este „insuficient”. Acesta a cerut ca AEP să fie „un pic mai curajoasă când vine vorba de investigații și de sancționarea abuzurilor” în finanțarea politică. Pe lângă reforma finanțării, a fost adusă în discuție și necesitatea actualizării și unificării legilor electorale. Experiența recentă a organizării mai multor tipuri de alegeri simultan a scos la iveală dificultăți logistice și procedurale semnificative, creând confuzie și potențiale vulnerabilități. În acest context, un reprezentant al Partidului Oamenilor Liberi a argumentat pentru o „liberalizare a pieței politice”, acuzând că legislația actuală este concepută pentru a favoriza marile partide și a bloca accesul formațiunilor noi sau locale. Având în vedere că următorul ciclu electoral major va începe în 2028, participanții au căzut de acord că fereastra de oportunitate pentru o reformă consistentă și dezbătută public este acum, pentru a asigura un cadru electoral transparent și echitabil pentru viitor.