---
title: "Conferință de presă susținută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate din 23 martie 2026"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111066/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--dupa-sedinta-Consiliului-National-de-Securitate-din-23-martie-2026
event_date: 2026-03-23T13:30:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 154, Președinția Republicii Moldova"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 1959
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111066
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate din 23 martie 2026

## Comunicat de presă

## Deciziile Consiliului Național de Securitate: Măsuri sporite pentru combaterea criminalității transfrontaliere și securizarea frontierei

**Chișinău, 23 martie 2026** - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat un nou set de decizi strategice destinate combaterii criminalității transfrontaliere, în urma ședinței Consiliului Național de Securitate. Măsurile vizează oprirea traficului de arme, droguri și ființe umane, fenomene accentuate de războiul din țara vecină și de vulnerabilitățile din regiunea transnistreană, având ca scop principal garantarea siguranței cetățenilor.

În cadrul conferinței de presă, șefa statului a subliniat că securitatea națională este amenințată de o creștere a rețelelor de contrabandă care folosesc teritoriul național drept rută de tranzit către Uniunea Europeană. Printre factorii declanșatori se numără perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina, care au reorientat rutele traficanților, numărul mare de puncte de trecere a frontierei cu statul vecin, dar și vulnerabilitățile specifice segmentului transnistrean. 

„Riscurile cresc în ultimii ani, iar motivele sunt clare: poziția geografică a Republicii Moldova, războiul din Ucraina care a determinat anumiți traficanți să-și reorienteze rutele și accesul sporit la arme, dar și vulnerabilitățile din regiunea transnistreană, pe un segment necontrolat de autoritățile constituționale”, a declarat președinta Maia Sandu.

Un accent deosebit a fost pus pe traficul de droguri și metodele folosite de rețelele criminale. Autoritățile au constatat o diversificare a metodelor de transport, substanțele interzise fiind adesea ascunse în colete poștale, produse alimentare, cosmetice sau chiar jucării pentru copii. De asemenea, a fost semnalată o creștere a recrutării victimelor prin intermediul rețelelor de socializare, aplicația Telegram fiind folosită în aproximativ 50% dintre cazuri pentru promovarea și vânzarea stupefiantelor. Totodată, instituțiile statului monitorizează tentativele de eludare a sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse prin intermediul rețelelor transfrontaliere, dar și traficul de persoane vizând munca forțată și exploatarea sexuală.

Pentru a contracara aceste amenințări, Consiliul Național de Securitate a trasat sarcini clare executivului. Printre măsurile urgente se numără modernizarea echipamentelor Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal, instituții care necesită sprijin tehnic și uman suplimentar. S-a decis implementarea scanării tuturor coletelor poștale, indiferent de operatorul care le tranzitează, și adoptarea rapidă a unor soluții pentru prevenirea traficului de droguri prin intermediul transportatorilor de colete. 

„Astăzi avem resurse insuficiente de combatere și la Poliția de Frontieră, și la Serviciul Vamal. Avem nevoie de investiții serioase în modernizarea ambelor instituții, în echipamente moderne, dar și de îmbunătățirea calității resursei umane pe anumite segmente. Resursele nu sunt niciodată suficiente, de aceea trebuie să știm unde să le alocăm prioritar, prin analize de risc mult mai bune”, a adăugat șefa statului.

Guvernul a primit responsabilitatea de a crea un mecanism inter-instituțional permanent de coordonare strategică și operațională, esențial pentru o gestionare integrată a riscurilor de securitate. De asemenea, se va urmări mobilizarea unor resurse financiare substanțiale pentru securizarea frontierei de est și identificarea unor soluții ingenioase pentru menținerea siguranței în zona de securitate. 

Pe planul politicii externe și al securității regionale, președinta a reafirmat solidaritatea cu Ucraina, confirmând disponibilitatea Republicii Moldova de a se alătura coaliției internaționale pentru deminare, oferind instruire specialiștilor ucraineni, demers ce va fi formalizat alături de partenerii europeni în perioada imediat următoare.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul are un ton predominant serios și îngrijorat, axat pe probleme de securitate națională, crize economice și tragedii sociale. Emoțiile pozitive sunt aproape absente, cu excepția unor scurte momente de optimism temperat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de fericire. Tonul general este grav și formal, concentrat pe probleme și riscuri."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 1,
        "reason": "Un optimism foarte redus este vizibil în speranța că criza energetică se va încheia curând („Speranța noastră este că această criză se va încheia mai devreme”) și în discuțiile despre soluții pe termen lung, cum ar fi independența energetică și integrarea europeană."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de recunoștință. Interacțiunile sunt formale, iar la final se folosesc formule de politețe standard, fără o încărcătură emoțională de gratitudine."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectele abordate (criminalitate, crize, deces) și tonul sobru al vorbitoarei exclud complet prezența entuziasmului."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este de natură politică și administrativă, fără nicio conotație de afecțiune sau dragoste."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul conferinței de presă, care urmează unei ședințe a Consiliului de Securitate, și temele discutate sunt serioase și nu lasă loc pentru exprimarea bucuriei."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă satisfacție. Dimpotrivă, se subliniază eșecuri (cazul Vartic), vulnerabilități (energetice, de securitate) și nevoia de a intensifica eforturile."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este complet serios și formal. Nu există nicio tentativă de umor sau amuzament."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 3,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, deși controlate și exprimate într-un mod profesionist. Acestea reies din îngrijorarea față de riscurile de securitate, frustrarea legată de crize și dezamăgirea față de eșecurile sistemice, în special în cazul Vartic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 3,
        "reason": "Tristețea este evidentă în special în răspunsul despre decesul Ludmilei Vartic, descris ca o „mare nenorocire”. Tonul devine mai grav și empatic în acest segment."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 2,
        "reason": "Nu este o furie explozivă, ci o indignare controlată și o dezaprobare fermă față de eșecurile instituționale și comunitare în cazul Vartic („Este un eșec al echipei PAS Hîncești... al comunității... al administrației spitalului”)."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Nu este exprimată o frică personală, ci o îngrijorare la nivel național cu privire la „amenințări în creștere pentru securitatea națională” și riscuri sporite de criminalitate, ceea ce induce un sentiment de alertă."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 1,
        "reason": "Un sentiment de dezgust este sugerat față de natura crimelor discutate (trafic de droguri, arme, persoane) și față de inacțiunea care a dus la o tragedie în cazul Vartic."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "Frustrarea este palpabilă în discuțiile despre criza energetică („este o situație îngrijorătoare dacă nu se va stabiliza”), vulnerabilitatea țării la șocuri externe și eșecurile sistemice care împiedică progresul."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezentarea riscurilor crescânde, a incertitudinii economice și a amenințărilor la adresa securității naționale („trăim într-o lume foarte incertă”) generează o atmosferă de anxietate și preocupare."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 3,
        "reason": "Dezamăgirea este exprimată direct în legătură cu eșecurile multiple în cazul Vartic și indirect față de vulnerabilitatea persistentă a țării în fața crizelor."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Fiind o conferință de presă oficială, tonul este în mare parte neutru și informativ. Scopul principal este de a comunica decizii, de a explica contexte și de a răspunde la întrebări într-o manieră factuală și profesionistă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "Președinta menține un ton neutru și echilibrat pe parcursul majorității discursului, prezentând faptele și deciziile Consiliului de Securitate fără o implicare emoțională excesivă, cu excepția unor momente specifice."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul eveniment este conceput pentru a informa presa și publicul. Discursul este dens în informații despre criminalitatea transfrontalieră, riscuri, măsuri propuse și poziții pe diverse subiecte de actualitate."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "A doua jumătate a evenimentului este o sesiune de întrebări și răspunsuri, având astfel o componentă interogativă puternică, unde jurnaliștii solicită clarificări și opinii pe teme punctuale."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Președinta trasează sarcini clare pentru Guvern și alte instituții („Guvernul are sarcina de a analiza...”, „s-a pus sarcina de a se asigura un mecanism...”) și oferă sfaturi publicului (femeilor victime ale violenței)."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 2,
        "reason": "Elemente narative sunt folosite pentru a explica lanțul cauzal al evenimentelor, de exemplu, cum războiul din Ucraina a dus la reorientarea rutelor de trafic ilegal, creând o poveste coerentă a riscurilor."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Există un efort constant de a convinge publicul de gravitatea situației, de necesitatea măsurilor propuse și de angajamentul guvernării. De asemenea, se încearcă persuadarea publicului să nu intre în panică, ci să trateze problemele cu seriozitate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Atitudinea generală este una de profesionalism, politețe și diplomație, corespunzătoare statutului de șef de stat într-un cadru oficial. Interacțiunile sunt formale și respectuoase.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Se utilizează constant formule de politețe standard („Bună ziua”, „Vă mulțumesc”), iar interacțiunea cu jurnaliștii este formală și politicoasă pe tot parcursul conferinței."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie sau lipsă de respect în discurs sau în interacțiuni."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Respectul este manifestat față de jurnaliști, față de public și față de gravitatea subiectelor discutate. Răspunsurile sunt formulate cu atenție și seriozitate."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși tonul este ferm, în special când se discută despre justiție și responsabilitate, nu există agresivitate. Fermitatea este folosită pentru a sublinia seriozitatea, nu pentru a ataca."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și gravitatea temelor abordate exclud complet utilizarea sarcasmului."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de umor în cadrul acestei conferințe de presă."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este direct și serios, fără a apela la ironie sau alte figuri de stil similare."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Diplomația este la un nivel foarte înalt, în special în răspunsurile la întrebări sensibile despre relațiile externe (blocajul Ungariei, problema transnistreană), unde se evită declarațiile conflictuale și se menține o linie constructivă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Conferința abordează direct și pe larg probleme sociale majore, cum ar fi justiția, siguranța publică, violența împotriva femeilor și impactul crizelor economice, demonstrând un angajament pentru rezolvarea acestora.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet opus instigării la ură, promovând colaborarea, justiția și sprijinul pentru grupurile vulnerabile."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul este atent și calculat, evitând stereotipurile și generalizările, în special pe subiecte sensibile precum violența de gen sau situația din regiunea transnistreană."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Se face un apel direct la sprijinirea femeilor victime ale violenței, un grup vulnerabil. De asemenea, se discută despre soluții pentru cetățenii din stânga Nistrului, încercând integrarea lor."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Diversitatea nu este o temă centrală a discursului, deși se menționează diferite instituții și sectoare ale societății care trebuie să colaboreze."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 2,
        "reason": "Problema violenței împotriva femeilor, o formă de discriminare și violență bazată pe gen, este abordată direct, iar eșecul în protejarea victimei este condamnat ferm."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Președinta pledează puternic pentru întărirea securității naționale, combaterea criminalității și, cel mai vizibil, pentru sprijinirea victimelor violenței domestice și pentru realizarea justiției în cazul Vartic."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Cererea fermă de a se face dreptate în cazul Ludmilei Vartic („vrem să se facă lumină și să se facă dreptate”) și preocuparea pentru impactul scumpirilor asupra populației sunt manifestări clare ale unui angajament pentru justiția socială."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 2,
        "reason": "Sensibilitatea este demonstrată prin abordarea diplomatică a problemelor internaționale și a conflictului transnistrean, recunoscând complexitatea și specificul fiecărei situații fără a recurge la un limbaj simplist sau ofensator."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este extrem de concentrat pe sarcini și probleme profesionale. Președinta prezintă o agendă clară, rezultată în urma ședinței Consiliului Național de Securitate, identifică probleme specifice (criminalitatea transfrontalieră), analizează cauzele și propune soluții concrete, delegând sarcini guvernului. Întregul ton este formal, structurat și orientat spre acțiune și rezultate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Președinta menține un ton formal și un limbaj adecvat pe parcursul întregii conferințe. Prezentarea este structurată logic, începând cu subiectul principal al ședinței și continuând cu răspunsuri la întrebări. Adresarea către jurnaliști și public este respectuoasă și oficială."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Demonstrează o înțelegere aprofundată a subiectelor discutate, în special a celor legate de securitatea națională. Cifrează cauzele problemelor (poziția geografică, războiul din Ucraina), tipurile de infracțiuni (trafic de arme, droguri) și propune măsuri specifice (scanarea coletelor, modernizarea echipamentelor), ceea ce denotă o bună cunoaștere a dosarului."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Președinta își asumă rolul de lider prin convocarea Consiliului de Securitate, stabilirea priorităților („acest subiect este unul de interes maxim”) și trasarea sarcinilor clare pentru instituțiile guvernamentale. Ea stabilește o direcție și un plan de acțiune pentru a aborda riscurile identificate."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Subliniază în mod repetat necesitatea colaborării între diverse instituții ale statului („cooperarea tuturor instituțiilor”, „mecanism inter-instituțional permanent”) și cu partenerii externi (UE, coaliția voluntarilor) pentru a rezolva problemele complexe."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga primă parte a discursului este un exercițiu de rezolvare a problemelor. Sunt identificate riscurile la adresa securității, sunt analizate cauzele și sunt enunțate soluții și direcții de acțiune, cum ar fi investițiile în modernizare și îmbunătățirea analizelor de risc."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Conferința este o comunicare a deciziilor luate în cadrul Consiliului Național de Securitate. Președinta anunță sarcini specifice care au fost atribuite Guvernului, demonstrând un proces decizional activ și finalizat."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși se menționează nevoia de „echipamente moderne” și o „soluție ingenioasă” pentru zona de securitate, discursul se concentrează mai mult pe consolidarea și modernizarea mecanismelor existente decât pe prezentarea unor idei radical noi sau disruptive."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul nu este axat pe dezvoltarea personală, ci pe probleme de stat și securitate. Totuși, conține elemente de reziliență la nivel național și reflecție asupra problemelor societății, în special în contextul crizelor și al cazului Vartic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema nu este abordată din perspectivă personală, ci instituțională. Se vorbește despre necesitatea de a „îmbunătăți calitatea resursei umane” în cadrul instituțiilor de frontieră, dar nu este un îndemn la auto-perfecționare individuală."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu are un caracter motivațional. Tonul este mai degrabă informativ și serios, concentrat pe prezentarea unor realități și a măsurilor necesare, fără a încerca să inspire sau să motiveze publicul la nivel personal."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Similar cu motivația, discursul nu are un scop inspirațional. Este un raport de activitate și un plan de acțiune, nu un discurs menit să mobilizeze emoțional sau să inspire prin exemple de eroism sau viziuni grandioase."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 3,
        "reason": "Reziliența este menționată ca un obiectiv național important în fața crizelor multiple: „trebuie să devenim rezilienți nu doar pe plan democratic, dar și pe plan economic”. Este un concept cheie în contextul actual, dar abordat la nivel de stat, nu personal."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Categoria nu este aplicabilă. Discursul este orientat spre exterior, spre probleme concrete și acțiuni, nu spre introspecție sau stări de prezență conștientă."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Există un moment de reflecție socială profundă în legătură cu cazul Ludmilei Vartic, unde președinta vorbește despre „eșecul comunității” și îndeamnă societatea să fie mai atentă. Aceasta este o reflecție asupra valorilor și comportamentului colectiv."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul principal al discursului este securitatea națională și politica, nu dezvoltarea personală. Nu se oferă sfaturi sau îndrumări pentru creșterea individuală."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Categoria este foarte relevantă, în special în a doua parte a conferinței. Discuția despre cazul Vartic aduce în prim-plan teme precum responsabilitatea, justiția, onestitatea și judecățile morale. Președinta adoptă o poziție morală fermă, condamnând inacțiunea și cerând dreptate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Președinta încearcă să fie onestă cu privire la provocări, recunoscând vulnerabilitățile țării („avem resurse insuficiente”, „suntem vulnerabili la șocurile energetice”) și gravitatea situației („este o situație foarte îngrijorătoare”)."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Afirmă cu tărie angajamentul pentru o justiție corectă în cazul Vartic, indiferent de afilierea politică a suspectului: „nu există niciun interes... de a mușamaliza cazul”. De asemenea, critică eșecul propriei echipe politice locale, ceea ce denotă un efort de a menține integritatea."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbește despre responsabilitatea instituțiilor, dar și despre eșecul și responsabilitatea morală a comunității și a echipei politice locale în cazul Vartic („este un eșec al echipei PAS Hîncești”, „un eșec al comunității”)."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Abordează indirect o dilemă etică în cazul Vartic: respectarea confidențialității pacientei versus obligația legală a spitalului de a raporta o tentativă de suicid, concluzionând că „legea este lege și ea trebuie respectată”."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Formulează judecăți morale clare la adresa celor care nu au intervenit în cazul Vartic, numind situația „o mare nenorocire” și un „eșec” colectiv. De asemenea, condamnă speculațiile și dezinformările pe acest subiect."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 5,
        "reason": "Insistă pe ideea de corectitudine și justiție, cerând ca ancheta să se desfășoare corect și să se facă dreptate („vrem să se facă lumină și să se facă dreptate”). Acesta este un laitmotiv în răspunsul său."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin transparența privind problemele și prin poziția fermă pe principii etice, încearcă să construiască și să consolideze încrederea publicului în conducerea statului și în actul de justiție."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și clar. Președinta folosește un limbaj structurat pentru a transmite informații complexe într-un mod accesibil, menținând un ton oficial pe tot parcursul conferinței.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Abordează subiectele direct, fără ocolișuri. Numește problemele (trafic de arme, droguri), cauzele (războiul) și instituțiile responsabile. Răspunsul privind cazul Vartic este un exemplu de comunicare extrem de directă și tranșantă."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Comunicarea indirectă este minimă. Poate fi observată în răspunsul la întrebarea despre demiterea primarilor, unde evită un răspuns de fond pe motiv că nu cunoaște proiectul, o tehnică standard de evitare politică."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Discursul este foarte clar și bine structurat. Ideile sunt prezentate logic, facilitând înțelegerea publicului larg asupra unor probleme complexe de securitate națională. Încearcă să prevină interpretările greșite, precizând că ședința nu a fost una extraordinară."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Nivelul de ambiguitate este foarte scăzut. Majoritatea declarațiilor sunt precise. O ușoară ambiguitate poate fi percepută în legătură cu „planul B” pentru negocierile UE, unde responsabilitatea găsirii unei soluții este plasată la nivelul Uniunii."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Prezentarea inițială este relativ concisă și la obiect. Răspunsurile la întrebări sunt, în general, concentrate pe subiect, deși uneori elaborate pentru a oferi context."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 3,
        "reason": "Atunci când este necesar, președinta elaborează, oferind detalii despre motivele riscurilor de securitate sau despre contextul economic, cum ar fi în cazul prețurilor la carburanți. Nu este excesiv de elaborat, ci oferă detaliile necesare."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință se desfășoară într-un cadru extrem de formal. Limbajul, tonul și interacțiunea cu presa respectă protocolul unei declarații prezidențiale."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Aproape inexistentă. Un ton ușor mai personal, empatic, este folosit în mesajul adresat femeilor care se confruntă cu violența, dar chiar și acesta este încadrat într-un discurs public, formal."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este puternic ancorat în contextul regional, cu referiri constante la războiul din Ucraina, regiunea transnistreană și relația cu Uniunea Europeană. Aceste elemente regionale definesc principalele provocări de securitate și politice discutate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Discuția despre cazul Vartic atinge norma culturală a responsabilității comunitare. Președinta critică pasivitatea și lipsa de implicare a comunității, sugerând o încălcare a unei datorii morale colective de a ajuta un membru aflat în dificultate."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 5,
        "reason": "Aceasta este o temă centrală. Se discută pe larg despre vulnerabilitățile specifice generate de granița cu Ucraina și de regiunea transnistreană, care este „necontrolată de autoritățile constituționale”. Întreaga analiză de securitate este bazată pe aceste particularități regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se fac referiri la tradiții sau elemente folclorice. Discursul este modern și concentrat pe probleme politice și de securitate contemporane."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale. Discuția rămâne la un nivel național și instituțional."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată în cadrul acestei conferințe."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se fac referiri la patrimoniul cultural sau istoric al țării."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul discursului este unul serios și pragmatic, axat pe rezolvarea problemelor, nu pe exaltarea mândriei naționale. Nu există elemente de retorică naționalistă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală este de a informa publicul despre riscurile de securitate și acțiunile întreprinse de stat, de a consolida credibilitatea guvernării prin transparență și asumarea responsabilității, și de a alinia agenda publică la prioritățile pro-europene și de securitate ale președinției.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul nu pare a folosi tactici manipulative. Prezentarea este factuală, iar apelurile emoționale (cazul Vartic) sunt justificate de gravitatea subiectului și par a fi un îndemn sincer la acțiune, nu o tehnică de manipulare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 1,
        "reason": "Președinta face un efort vizibil de a depăși partizanatul, în special când critică direct „eșecul echipei PAS Hîncești”. Acest gest reduce percepția de părtinire și întărește mesajul că justiția trebuie să fie egală pentru toți."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "În calitatea sa de Președinte și șef al Consiliului Național de Securitate, sursa are o credibilitate inerentă ridicată pe aceste subiecte. Credibilitatea este consolidată prin prezentarea structurată a informațiilor și prin onestitatea cu care sunt recunoscute problemele."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Motivul principal este de a comunica transparent deciziile luate pentru siguranța cetățenilor, de a calma eventualele îngrijorări (precizând că ședința nu a fost una de urgență) și de a-și afirma autoritatea și viziunea în fața unor probleme presante."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Președinta încearcă activ să prevină interpretările eronate, de exemplu, când clarifică natura planificată a ședinței CNS pentru a nu crea panică: „nu este o ședință extraordinară, este o ședință planificată”."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul se înscrie într-o logică geopolitică pro-europeană, prezentând riscurile ca fiind o consecință a războiului Rusiei în Ucraina și soluțiile ca fiind legate de integrarea europeană și colaborarea cu partenerii occidentali. Deși reflectă o orientare clară, este prezentată ca o analiză pragmatică a realității, nu ca propagandă agresivă."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Consiliul de Securitate: Moldova, pe o nouă hartă a criminalității transfrontaliere. Guvernul va consolida frontiera cu Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat o serie de măsuri urgente pentru combaterea criminalității transfrontaliere, în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) care a avut loc luni, 23 martie. Șefa statului a avertizat că riscurile la adresa securității naționale sunt în creștere, în special din cauza războiului din Ucraina, care a determinat reorientarea rutelor de trafic ilegal prin teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit președintei, principalele amenințări includ traficul de arme, droguri, ființe umane și criminalitatea economică la frontieră, cum ar fi contrabanda cu țigări. „Războiul din Ucraina a dus la perturbări logistice, determinând anumiți traficanți să-și reorienteze rutele folosind țara noastră”, a declarat Maia Sandu. Aceasta a subliniat că accesul sporit la armament în țara vecină crește riscul ca o parte din aceste arme să ajungă ilegal în Moldova, iar segmentul de frontieră cu Ucraina este considerat cel mai vulnerabil.

O atenție deosebită în cadrul ședinței CSS a fost acordată traficului de droguri, Moldova fiind o țară de tranzit spre Uniunea Europeană. S-a constatat că stupefiantele sunt expediate frecvent prin colete poștale, ascunse în jucării, produse alimentare sau cosmetice. De asemenea, rețelele de socializare, în special Telegram, sunt utilizate pentru recrutarea victimelor și vânzarea drogurilor.

În replică la aceste amenințări, CSS a decis un plan de acțiuni care prevede consolidarea substanțială a sistemului de protecție a frontierei. Acesta include:

*   **Investiții majore** în modernizarea Poliției de Frontieră și a Serviciului Vamal, cu accent pe echipamente moderne și îmbunătățirea calității resurselor umane.
*   **Scanarea obligatorie** a tuturor coletelor poștale care intră în țară, indiferent de operator.
*   Crearea unui **mecanism interinstituțional permanent** de coordonare strategică și operațională, aflat în responsabilitatea Guvernului.
*   **Îmbunătățirea analizelor de risc** pentru a aloca resursele în mod eficient și a prioritiza acțiunile.

Președinta a menționat că pentru implementarea acestor măsuri sunt necesare resurse financiare substanțiale, care urmează a fi mobilizate. De asemenea, se caută o „soluție ingenioasă” pentru securizarea segmentului transnistrean, unde autoritățile constituționale nu exercită control. Monitorizarea implementării acestor decizii se va face periodic, la nivelul Consiliului Suprem de Securitate.

### Cazul Ludmila Vartic: Președinta Maia Sandu recunoaște un „eșec” al instituțiilor și societății și cere dreptate

Într-o declarație fermă și vizibil afectată, președinta Maia Sandu a calificat moartea tragică a Ludmilei Vartic drept o „mare nenorocire” și un „eșec” la multiple niveluri ale societății și instituțiilor statului. În cadrul conferinței de presă de luni, șefa statului a răspuns unei întrebări privind acest caz, care a șocat opinia publică, și a subliniat necesitatea unei investigații corecte și a unei schimbări de atitudine față de violența împotriva femeilor.

„Este un eșec al echipei PAS Hîncești, pentru că îmi vine greu să cred că nimeni din echipă nu a știut despre situație. Este un eșec al comunității de la Hîncești... și, bineînțeles, situația de la spital”, a declarat președinta. Aceasta a criticat administrația spitalului pentru că nu a raportat prima tentativă de suicid, menționând că legea trebuie respectată indiferent de circumstanțe.

Maia Sandu a transmis un mesaj direct către femeile care se confruntă cu violența, îndemnându-le insistent să ceară ajutor. „Dacă nu aveți încredere în instituțiile locale, adresați-vă instituțiilor naționale. Dacă nu aveți încredere în stat, adresați-vă organizațiilor non-guvernamentale. În toată țara asta o să se găsească un om de treabă care să vrea să vă ajute”, a afirmat ea.

Președinta a asigurat că atât ea, cât și colegii săi, își doresc „să se facă lumină în acest caz și să se facă dreptate”, indiferent de afilierea politică a suspectului. „Nu există niciun interes, cel puțin la nivelul conducerii naționale, de a mușamaliza cazul”, a punctat Sandu. Ea a făcut un apel către persoanele care dețin informații veridice să colaboreze cu ancheta, remarcând o reticență în acest sens, și a cerut celor care nu cunosc detalii să nu speculeze, pentru a nu prejudicia investigația și familia victimei.

În final, șefa statului a lansat un apel la responsabilitate colectivă, îndemnând cetățenii să fie mai atenți la ce se întâmplă în jurul lor și să intervină pentru a ajuta persoanele aflate în situații de risc. „Să avem grijă să nu i se întâmple altei femei ceea ce i s-a întâmplat Ludmilei. Să fim atenți și să le încurajăm și să le ajutăm pe cele care au nevoie de ajutor astăzi”, a conchis președinta.

### Criza energetică: Maia Sandu avertizează asupra unor „efecte mari” pentru economie dacă prețurile nu se stabilizează

Președinta Maia Sandu a avertizat luni că Republica Moldova se va confrunta cu „efecte mari” pentru economie dacă prețurile la produsele energetice pe piețele internaționale nu se vor stabiliza în următoarele săptămâni. Declarația a fost făcută în contextul creșterii accelerate a prețurilor la carburanți, un subiect care generează îngrijorare majoră în rândul cetățenilor și al mediului de afaceri.

„Este o situație îngrijorătoare. Dacă nu se va stabiliza situația, dacă nu se vor stabiliza prețurile în următoarele câteva săptămâni, atunci ne vom confrunta cu efecte mari pentru economia noastră”, a declarat șefa statului. Aceasta a subliniat că Republica Moldova rămâne extrem de vulnerabilă la șocurile energetice externe, deoarece nu dispune de resurse proprii de petrol și gaze naturale.

Guvernul, în colaborare cu Parlamentul, analizează diverse scenarii, de la o criză de scurtă durată la una care s-ar putea prelungi pe parcursul mai multor luni. În funcție de evoluție, autoritățile vor veni cu soluții de sprijin pentru economie și populație. O primă măsură a fost deja aprobată: un program de rambursare a accizelor pentru agricultori, în valoare de peste 100 de milioane de lei. Cu toate acestea, președinta a temperat așteptările, afirmând că „nicio guvernare și nicio țară, oricât de bogată ar fi, nu poate să compenseze pe deplin” pierderile provocate de o astfel de criză.

Pe termen lung, soluția strategică pentru Moldova, potrivit președintei, constă în trei piloni principali:

1.  **Creșterea independenței energetice** prin sporirea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile.
2.  **Reducerea consumului** prin implementarea proiectelor de eficiență energetică.
3.  **Electrificarea consumului**, pentru a reduce dependența de gazele naturale.

Maia Sandu a menționat că mecanismul actual de formare a prețurilor la carburanți, care se bazează pe o perioadă de 14 zile, ajută la evitarea volatilității extreme, dar nu poate împiedica alinierea, în cele din urmă, la prețurile de pe piața mondială. Guvernul a fost însărcinat să identifice în zilele următoare și alte acțiuni prin care ar putea susține sectoarele economice afectate de scumpiri.

## Transcriere

Doamnelor și domnilor, bine ați venit la conferința de presă susținută de către președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, în urma ședinței Consiliului Național de Securitate. Stimată doamnă președintă, aveți cuvântul.

[Maia Sandu]
Bună ziua. Astăzi, la ședința Consiliului Național de Securitate, am discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Așa cum am anunțat și la începutul anului, acest subiect este unul de interes maxim pentru Consiliul Național de Securitate, pentru că criminalitatea transfrontalieră presupune amenințări în creștere pentru securitatea națională.

Am discutat, bineînțeles, despre traficul de arme, traficul de droguri, de persoane, dar și criminalitatea economică la hotar, cum ar fi cazurile de contrabandă cu țigări, deci de import și export ilicit. Trebuie să spunem că aceste riscuri cresc în ultimii ani și motivele acestor riscuri în creștere sunt următoarele. În primul rând, poziția geografică a Republicii Moldova în zona coridoarelor vest-est.

Perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina, care a determinat anumiți traficanți să-și reorienteze rutele folosind țara noastră. Vă amintesc că noi avem un număr mare de puncte de trecere pe segmentul de hotar cu Ucraina și, evident, în contextul în care în țara vecină avem un război, accesul la arme este foarte mare. Crește și riscul ca unele dintre aceste arme să fie aduse sau să existe încercări pentru a le aduce ilegal în Republica Moldova.

Noi mai avem și vulnerabilități specifice și acestea țin de regiunea transnistreană, pe segmentul necontrolat de autoritățile constituționale.

Pe traficul de arme, cunoașteți cu toții că au fost și cazuri discutate în spațiul public. Așa cum ziceam mai devreme, sursa este războiul din Ucraina, dar și regiunea transnistreană. Pe traficul de droguri, vedem o diversificare. În primul rând, așa cum spuneam, Republica Moldova este aleasă de tot felul de traficanți pentru a tranzita drogurile către Uniunea Europeană. Bineînțeles, avem și o problemă de creștere sau încercarea creșterii volumelor folosite pe teritoriul Republicii Moldova.

De obicei, acest trafic se face prin colete, în transport. Deci colete transportate și aici avem problema cine se face responsabil de conținutul acestor colete, care sunt, mă rog, declarate drept altceva. Avem cazuri multe când drogurile sunt ascunse în jucării pentru copii, în produse alimentare, în produse cosmetice, etcetera.

Coletele transmise prin poștă sunt o problemă și o să discutăm despre potențiale soluții. Trebuie să spunem că 50% din victime sunt recrutate astăzi prin rețelele de socializare. Telegramul, în special, este rețeaua cea mai des folosită de către traficanți pentru ca să vândă, pentru ca să promoveze, dar și pentru ca să vândă drogurile.

În raport cu traficul de ființe umane, persoanele... deci cel mai des acest trafic se referă la persoane care sunt exploatate prin muncă forțată sau în scop de exploatare sexuală.

Și mai avem și subiectul eludării sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. Se încearcă să se folosească aceste rețele de criminalitate transfrontalieră pentru a evita sancțiunile impuse de către alte țări Federației Ruse și pentru a transporta anumite mărfuri pe care de care Federația Rusă duce lipsă, dar care sunt parte a acestor sancțiuni.

De ce vorbim despre acest subiect? Așa cum spuneam, pentru că riscurile cresc și, evident, noi ne dorim ca cetățenii Republicii Moldova să fie în siguranță și ca aceste flageluri să nu atingă cetățenii noștri. Avem mult de lucru, pentru că și astăzi situația nu este una bună.

Noi ne așteptăm ca aceste riscuri să crească din cauza, cum spuneam, a războiului. Dacă ne uităm la experiența internațională, o să vedem că riscul de trafic de arme crește mai ales după încheierea războiului. Cu toții ne dorim să revină pacea pe pământul ucrainean cât mai repede, dar trebuie să fim conștienți și să ne pregătim că va exista o presiune și mai mare în contextul acestei forme de criminalitate transfrontalieră.

Și e nevoie ca să consolidăm substanțial sistemul nostru de protecție, dacă pot să spun așa. Astăzi avem resurse insuficiente de combatere, și la Poliția de Frontieră, și la Serviciul Vamal. Și aici trebuie să facem investiții serioase în modernizarea ambelor instituții, investiții în special în echipamente moderne, dar și să îmbunătățim calitatea resursei umane și poate chiar s-o creștem pe anumite segmente unde astăzi nu este suficient.

Trebuie să asigurăm scanarea tuturor coletelor poștale, indiferent de operatorul prin care aceste colete ajung în Republica Moldova. Recunoaștem că aici infrastructura nu este adecvată pentru a asigura trasabilitatea și una dintre sarcinile care a fost formulată astăzi ține de rezolvarea acestei probleme.

Și tot astăzi am discutat, chiar dacă instituțiile deja lucrează la acest subiect, dar am discutat să urgentăm aprobarea unei soluții pentru ca să ne asigurăm că nu se aduc în țară droguri prin coletele pe care le transportă operatorii de transport. Sigur, e nevoie de analize de risc mult mai bune, pentru că resursele niciodată nu sunt suficiente. Trebuie să știm unde anume să alocăm aceste resurse, deci să prioritizăm, iar pentru asta trebuie să facem, să avem analize de risc foarte bune și să știm unde să alocăm cele mai multe resurse.

Decizia Consiliului Național de Securitate presupune mai multe acțiuni. În responsabilitatea Guvernului s-a pus sarcina de a se asigura un mecanism interinstituțional permanent de coordonare strategică și operațională pentru a gestiona într-un mod integrat aceste riscuri. E clar că e nevoie de cooperarea tuturor instituțiilor ca să putem să facem progrese în combaterea criminalității transfrontaliere.

Am discutat inclusiv cu Ministerul Finanțelor și cu cei care sunt responsabili de colaborarea, de cooperarea internațională externă, despre nevoia de a mobiliza resurse financiare. Repet, e nevoie de resurse financiare substanțiale pentru ca să facem față acestor probleme, în special pe segmentul de hotar cu Ucraina. Și, bineînțeles, avem nevoie de o soluție ingenioasă în zona de securitate, unde nu avem hotar, dar unde riscurile sunt în continuare mari.

Așa cum am zis, am vorbit despre probleme specifice care țin de fluxurile poștale și logistice, despre nevoia de a investi mai mult în Poliția de Frontieră și de a asigura analize de riscuri mai mai bune.

Cam asta cred că este la general despre sarcinile pe care le-am stabilit diverselor instituții și o să monitorizăm în continuare, o dată la câteva luni, la nivelul Consiliului Național de Securitate, ca să vedem cum ne mișcăm, dacă ne mișcăm suficient de repede, ce progrese facem și unde încă trebuie să conlucrăm cu toții, inclusiv pe partea de mobilizare a resurselor, așa încât cetățenii să se simtă în siguranță și să prevenim înrăutățirea situației, ținând cont de faptul că aceste riscuri doar vor crește în continuare.

Vreau să le spun cetățenilor că această ședință a Consiliului Național de Securitate nu este o ședință extraordinară. Este o ședință planificată, deci nu avem o situație care să vă înspăimânte. Sunt niște probleme, sunt niște probleme serioase, noi le abordăm cu toată seriozitatea, dar fac parte din acțiunile noastre permanente și vor fi acțiuni permanente de îmbunătățire a situației pe toate aceste planuri.

Nu am menționat toate instituțiile. Bineînțeles că avem de lucru și pe partea de educație și au fost formulate propuneri de către colegi și pentru sectorul educațional, pentru că cel mai mult ne îngrijorează copiii noștri și sănătatea copiilor noștri. Și, așa cum am zis mai devreme, există riscuri sporite de consum de droguri din partea tinerilor, pentru că se folosesc tehnologiile, pentru că se folosesc rețelele de socializare. Și aici avem cu toții foarte mult de lucru, dar în general e o ședință, cum spuneam, de monitorizare a unor probleme importante care au implicații pentru securitatea națională.

Vă mulțumesc și vă rog să...

Vă mulțumim. Întrebările voastre. Începem sesiunea de întrebări și răspunsuri. Vă rog.

[Iulia Sarivan]
Bună ziua, Iulia Sarivan, Deutsche Welle. Doamnă președintă, să ne spuneți următorul lucru: la summitul recent al Consiliului European, președintele francez Emmanuel Macron a salutat decizia Republicii Moldova de a se alătura coaliției voluntarilor. Când s-a alăturat Republica Moldova acestei coaliții și cum mai exact va participa țara noastră în cadrul acestei coaliții? Care vor fi implicațiile Republicii Moldova?

[Maia Sandu]
Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a participa în această coaliție a voluntarilor. Eu vreau să vă amintesc că Republica Moldova deja oferă sprijin Ucrainei sub formă de instruiri pentru deminare. Și acesta este lucrul pe care îl putem face și pe care l-am oferit în cazul în care deci va exista acest acord final al membrilor coaliției voluntarilor ca Republica Moldova să se alăture.

Deci Republica Moldova poate. Constituția Republicii Moldova permite acest lucru și cred că este important să fim și noi parte a acestui efort. Așa cum am spus mai devreme, pe partea de deminare, specialiștii noștri pot oferi și instruiri și pot participa la deminare în condițiile sau cu condiția că se încheie războiul în Ucraina și, respectiv, se pot face activități pe timp de pace.

Această decizie va fi discutată sau solicitarea noastră va fi discutată de ceilalți membri și, din câte știți, în această coaliție sunt și membri ai UE și state candidate și bănuiesc că în următoarele săptămâni, o lună, două, o să avem o decizie a membrilor coaliției.

[Natalia Gânga]
Natalia Gânga, reporter Pro TV. În contextul majorării carburanților, care sunt mecanismele sau cum se gândește statul să ajute consumatorii în acest sens și a diminua situația dată? Și la fel, cum se gândește statul să ajute ramurile care sunt dependente nemijlocit de prețul carburanților? Mulțumesc.

[Maia Sandu]
Este adevărat, e vorba despre majorarea prețurilor la carburanți. Am avut o discuție săptămâna trecută, împreună cu guvernul și cu parlamentul, la acest subiect. Am analizat potențialele scenarii, pentru că e o situație dacă criza prețurilor și criza energetică în general a petrolului și a gazelor se va încheia în câteva săptămâni și este cu totul altă situație dacă această criză va dura luni de zile.

Trebuie să spunem deschis, Republica Moldova este în continuare vulnerabilă la toate șocurile energetice, în pofida măsurilor pe care le-am întreprins, dar pentru că nu avem petrol, pentru că nu avem gaze naturale, evident, creșterea prețurilor ne afectează și la nivel de gospodării, dar și la nivel de economie, sectoare. Cât ține de... deci o să urmărim și speranța noastră este că această criză se va încheia mai devreme decât mai târziu, dar trebuie să ne pregătim și pentru cele mai proaste scenarii.

Așa cum știți, noi avem un... o formulă sau un mecanism de formare a prețurilor care presupune o tranziție mai lentă la prețul de piață. Deci, timp de 14 zile și asta ne ajută într-un fel să evităm volatilitatea extremă, dar asta nu înseamnă că la un moment prețurile nu ajung la prețul mondial.

Știu că a fost aprobat un program de rambursare a accizului pentru agricultură în valoare de peste 100 de milioane de lei. Și da, guvernul are sarcina în următoarele zile să analizeze și să vadă care ar fi alte acțiuni prin care să poată să susțină economia. Pe termen mediu și lung, soluția este în continuare creșterea independenței energetice prin sporirea capacităților de producere a energiei regenerabile, reducerea consumului prin proiecte de eficiență energetică și electrificarea.

Deci trebuie să ajungem să creștem consumul de... deci să să avem sectoare care consumă mai multă energie electrică decât gaze naturale, dar asta este un lucru pe care o să-l facem în câțiva ani. Deci, repet, urmărim și este o situație îngrijorătoare. Deci vă spun fără fără menajamente, este o situație foarte îngrijorătoare. Dacă nu se va stabiliza situația, dacă nu se vor stabiliza prețurile în următoarele câteva săptămâni, atunci ne vom confrunta cu efecte mari pentru economia noastră și, respectiv, guvernul va veni cu soluții, în măsura în care ne putem permite aceste soluții, pentru că, evident, nimeni niciodată nu poate să compenseze 100% din pierderile provocate de asemenea crize. Dar anumite soluții sunt și ele vor fi puse în aplicare.

[Liubov Plămădeală]
Liubov Plămădeală, TV8. Doamna președintă, scumpirile la resursele energetice vor duce în lanț și la majorări în preț, de fapt, pentru toate serviciile și produsele, ceea ce va afecta majoritatea cetățenilor. Vrem să știm dacă guvernarea pregătește soluții pentru atenuarea inflației.

[Maia Sandu]
Deci, haideți întâi să vedem unde este inflația, să nu creăm aceste așteptări inflaționiste. Repet, am, noi am discutat toate trei scenarii, inclusiv scenariul cel mai pesimist, dacă această criză energetică la nivel global va dura mai mult și, bineînțeles, măsurile vor fi pe potrivă, doar că, repet, să fim conștienți că nicio guvernare și nicio țară, oricât de bogată ar fi, nu poate să compenseze pe deplin.

Și ar fi un mare păcat acum, când economia noastră parcă s-a pornit un pic mai încurajator înainte, ar fi mare păcat să fie lovită de de o altă criză. Dar asta este realitatea, nu ține de noi. Așa cum ziceam și dimineață la o discuție cu mediul de afaceri, trăim într-o lume foarte incertă și trebuie să devenim rezilienți nu doar pe plan democratic, dar și pe plan economic. Să știm că crizele pot veni peste noapte și pot veni de foarte departe sau de foarte aproape. De aceea, competitivitatea, optimizarea costurilor și mai ales reducerea dependenței pe partea energetică, pentru că asta este problema noastră majoră astăzi.

[Corina Malcocean]
Bună ziua, Corina Malcocean pentru NewsMaker. Majoritatea PAS pregătește un mecanism prin care își propune ca Parlamentul să demită prin vot direct primarii aleși. Astăzi au avut loc consultări publice la acest subiect, iar CALM, dar și alți reprezentanți ai societății civile au criticat această inițiativă. Să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră acest proiect și dacă îl veți susține.

[Maia Sandu]
Nu am văzut acest proiect. Nu a discutat nimeni cu mine despre acest proiect, respectiv nu pot să comentez atât timp cât nu am văzut inițiativa. Dacă este o inițiativă deja făcută public, o să mă informez și o să revin cu poziția mea, dar nu, nu am discutat așa ceva.

[Francesca Gîndea]
Francesca Gîndea, jurnalistă Moldova 1. În contextul deciziilor CNS, care totuși sunt cele mai importante riscuri la adresa țării noastre?

[Maia Sandu]
Deci, așa cum am zis mai devreme, din cauza războiului și din cauza reorientării acestor trasee logistice, dacă putem să le spunem, pentru cei care se ocupă de traficul de droguri și traficul de arme, pe segmentul ucrainean, aici suntem cei mai vulnerabili și avem destul de multe puncte de trecere. Și respectiv, aici trebuie să facem investiții majore.

Noi avem și în contextul integrării europene multe acțiuni pe care trebuie să le realizăm și care o să ne ajute. De exemplu, trebuie să avem un mecanism foarte clar de evidență, de trasabilitate și de distrugere a drogurilor care au fost deja confiscate. Deci asta cred că este un lucru care ne interesează pe toți, pentru că tot auzim tot felul de acuzații că uite, au fost confiscate niște droguri, dar nu e clar ce s-a întâmplat cu ele după aia. Deci, avem și acțiuni în programul nostru de aderare la UE, dar sunt și lucruri care, pe care nu le avem în programul de aderare la UE, dar trebuie să le facem din cauza acestor riscuri sporite.

Ați fost informată despre situația în dosarul decesului doamnei Ludmila Vartic și cum comentați situația, având în vedere că în spațiul public se propagă multe informații neconfirmate?

[Maia Sandu]
Este o mare nenorocire că această femeie nu a fost ajutată de nimeni. Este un eșec al echipei PAS Hîncești, pentru că-mi vine greu să cred că nimeni din echipă nu a știut despre situație. Este un eșec al comunității de la Hîncești și aici mă refer la cunoscuți, oameni de la locul de muncă, prieteni. Deci, e o comunitate acolo în care femeia a trăit și faptul că nimeni din această comunitate nu a văzut, mi-e greu să cred. Cel mai probabil este că nu a vrut să să vadă.

Și, bineînțeles, situația de la spital, când administrația spitalului nu a raportat prima tentativă de suicid. Chiar dacă fosta administrație acum spune că a făcut acest lucru la solicitarea Ludmilei, pentru ca să nu-i dăuneze la locul de muncă, oricum legea este lege și ea trebuie respectată.

Eu, în acest context, am un mesaj în primul rând către femeile care se confruntă cu această problemă. Rugămintea mea și sfatul meu insistent este să cereți ajutor. Dacă nu aveți încredere în instituțiile locale de la APL, adresați-vă instituțiilor naționale. Dacă nu aveți încredere în stat, adresați-vă organizațiilor non-guvernamentale.

Există totuși mai multe surse de unde puteți să vă informați. Intrați pe site-ul Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței și acolo o să vedeți numere de telefon și pentru, deci ca să sunați la instituția ale statului sau instituții ale organizațiilor neguvernamentale. În toată țara asta o să se găsească un om de treabă care să vrea să vă ajute. Este important ca dumneavoastră să cereți acest ajutor.

Și vreau să mai vin cu un mesaj către societate, pentru că am văzut foarte multe informații false și discuții. Eu vă spun cu toată responsabilitatea, și eu, și colegii mei, ne dorim să se facă lumină în acest caz și să se facă dreptate.

Și în toate cazurile de violență împotriva femeilor care s-au întâmplat în ultima perioadă, am insistat și cred că și am văzut, cel puțin pentru cazurile care se cunosc, că anchetele s-au făcut corect și s-au dus până la bun sfârșit. Nu există niciun interes, cel puțin la nivelul conducerii, aici la nivel național, de a mușamaliza cazul. Nu contează că suspectul este, a fost parte a partidului de la guvernare.

Deci noi cu toții vrem ca să se facă lumină și ca să se facă dreptate și o să insistăm pe acest lucru. Oamenii care au informații adevărate, reale despre acest caz, ar trebui să colaboreze cu ancheta, pentru că, din informațiile pe care le am eu, nu prea există doritori să povestească. Cei care au scris pe Facebook, atunci când au fost contactați de organele de anchetă, au spus că nu au informații din prima sursă.

Iar cei care ar trebui să aibă informații din prima sursă, e tare important ca să colaboreze cu ancheta și să se facă lumină. Iar cei care nu au aceste informații, nu au avut niciodată nicio treabă cu acest caz, să nu speculeze, pentru că nu ajută nici ancheta și nu ajută nici familia Ludmilei. Toate aceste informații false, pur și simplu creează impedimente.

Ceea ce putem noi face, cu toții, cât așteptăm să se facă lumină pe această pe acest caz și vă rog să fim serioși, pentru că nicăieri în lume nu se anchetează un asemenea caz în două zile sau în două săptămâni. E nevoie, da, e e important să ținem subiectul în agendă, dar este și mai important să nu discredităm această anchetă. Să așteptăm să se facă ancheta așa cum se face peste tot în lume: corect, în timp, cu informații probate, cu dovezi care sunt probate.

Iar între timp, noi toți, cei care, pe bune, vrem să contribuim la rezolvarea acestei probleme mari din societatea noastră, este să fim atenți la ce se întâmplă în jurul nostru. Să avem grijă să nu i se întâmple altei femei ceea ce i s-a întâmplat Ludmilei. Să avem grijă să vorbim, să fim atenți și să le încurajăm și să le ajutăm pe cele care au nevoie de ajutor astăzi.

[Cătălin Mîrzacu]
Cătălin Mîrzacu, UN TV. Recent au fost deschise negocierile tehnice la nivel tehnic pentru toate capitolele, însă aceasta nu este o alternativă reală pentru deschiderea formală a negocierilor, care în prezent sunt blocate de Ungaria pentru Ucraina, iar noi suntem tratați la pachet cu Ucraina. În acest context, care este planul B al Republicii Moldova și al Uniunii Europene dacă, chiar și după alegerile parlamentare din Ungaria, până la urmă negocierile nu vor fi deschise la nivel formal?

[Maia Sandu]
Uniunea Europeană trebuie să găsească o soluție și da, multă lume așteaptă să vadă dacă după alegerile din Ungaria se va schimba atitudinea Ungariei față de deschiderea negocierilor pentru Ucraina. O să mai așteptăm câteva săptămâni, dar oricum, așa cum spuneam mai devreme, Uniunea Europeană știe că trebuie să găsească o soluție. Nu știu exact care va fi această soluție. Noi ne facem temele noastre. Fiecare cu responsabilitatea sa. Noi trebuie să livrăm pe angajamente. Uniunea Europeană trebuie să livreze în condițiile în care Republica Moldova va livra pe angajamente. Deci, fiecare se concentrează pe propria agendă.

[Alex Macovei]
Bună ziua, Alex Macovei, TVR Moldova. Guvernul a propus înființarea unui fond de convergență ca parte a planului de reintegrare a țării, însă așa-numitele autorități de la Tiraspol au respins această inițiativă. Vrem să o întrebăm dacă este un subiect ce poate negocia ori Chișinăul poate implementa proiectul unilateral?

[Maia Sandu]
Mi-e greu să spun dacă acest proiect poate fi implementat unilateral. Probabil că pot fi anumite tipuri de proiecte, pentru că dacă vorbim de infrastructură, de exemplu, dacă vrem să facem investiții în drumurile de pe malul stâng sau vrem să facem investiții în localitățile de pe malul stâng, evident că regimul de la Tiraspol poate să creeze impedimente. Dar dacă vorbim de altfel de proiecte, proiecte care să vizeze oameni concreți și care să nu presupună deplasarea fizică, știu eu, a celor care implementează proiectul, atunci acestea sunt posibile. Și mai putem să discutăm o soluție prin care parteneri de dezvoltare să realizeze anumite proiecte. Deci, eu cred că această idee are șanse.

[Eduard Maciac]
Eduard Maciac, Politic Media. Doamna președintă, vreau să vă întreb în acest context legat de stânga Nistrului. Recent, biroul pentru reintegrare a prezentat un draft partenerilor externi legat de o soluție a problemei transnistrene și acolo se vorbește despre instituirea unei administrări, să spunem, externe pentru început, ulterior preluarea de către Chișinău a acestor mecanisme. Vreau să vă întreb dacă este fezabilă această idee și dacă considerați că Tiraspolul ar accepta o asemenea formulă. Mersi.

[Maia Sandu]
E nevoie de o perioadă de demilitarizare, de de-oligarhizare, de democratizare pe partea stângă a Nistrului. Noi cu toții știm acest lucru, nu e nimic nou. Și acest proces nu se poate întâmpla în două zile. Deci, această idee a guvernului vine anume ca să rezolve problema pe perioada demilitarizării, democratizării, de-oligarhizării.

E la o etapă incipientă de discuție cu Uniunea Europeană, pentru că e clar că e nevoie să avem și angajamentul partenerilor. E un proces în care trebuie să participe un partener sau câțiva parteneri, nu știu, vorbim de Uniunea Europeană sau vorbim de altcineva. Și în momentul în care o să avem o discuție mai consistentă și un eventual angajament din partea partenerilor noștri, atunci, evident, o să discutăm mai departe. Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere, pentru că vedem ce se întâmplă cu cetățenii de acolo.

Oamenii aceia trebuie să mănânce, trebuie să își încălzească apartamentele, trebuie să aibă unde să-și ducă copiii la grădiniță și la școală. Ei au nevoie de condiții normale de viață. În momentul în care regimul de la Tiraspol nu le mai poate asigura aceste condiții, evident, trebuie să caute alte soluții. Soluția vine din partea Uniunii Europene.

Vă mulțumim. Conferința de presă se încheie aici. O zi bună tuturor!

Mulțumesc și eu.