--- title: "Conferință de presă organizată de Asociația Promo-LEX de prezentare a studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111102/Conferinta-de-presa-organizata-de-Asociatia-Promo-LEX-de-prezentare-a-studiului-sociologic--Perceptiile-cetatenilor-privind-calitatea-alegerilor-si-fu event_date: 2026-03-30T11:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Petru Movilă 23/13, Asociația Promo-LEX" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 5560 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111102 publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă organizată de Asociația Promo-LEX de prezentare a studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova” ## Comunicat de presă ## Cetățenii Republicii Moldova se simt liberi să voteze, dar percep corupția electorală și dezinformarea ca vulnerabilități majore ale procesului democratic **Chișinău, 30 martie 2026** - Asociația Promo-LEX a prezentat rezultatele studiului sociologic național „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”. Cercetarea evaluează modul în care alegătorii se raportează la scrutinul parlamentar din septembrie 2025 și la starea instituțiilor statului, relevând o dihotomie clară: deși o largă majoritate a cetățenilor consideră că au libertatea deplină de a vota, fenomene precum coruperea alegătorilor și dezinformarea externă erodează semnificativ încrederea în integritatea rezultatelor. Sondajul, realizat față în față pe un eșantion reprezentativ de 1.226 de respondenți în perioada februarie-martie 2026, arată un nivel ridicat de libertate individuală resimțită. Peste 90% dintre cetățeni declară că pot merge liber la urne și își pot exprima opțiunile politice sau afilierile partinice fără teama de constrângeri. În ceea ce privește încrederea instituțională, Biserica, primăriile și forțele armate se mențin în topul preferințelor publicului, în timp ce partidele politice și instanțele de judecată înregistrează un deficit major de imagine. În pofida sentimentului general de libertate, evaluarea specifică a alegerilor parlamentare recente scoate la iveală probleme sistemice grave. Aproximativ 28% dintre respondenți au indicat prezența unor nereguli majore în timpul campaniei și al scrutinului. „Acest studiu ne oferă o radiografie detaliată a stării democrației noastre la câteva luni după alegerile parlamentare. Este un semnal foarte bun că cetățenii se simt liberi să voteze și să protesteze, însă persistența percepției privind corupția electorală și influența banilor ilegali ne arată că instituțiile statului mai au mult de lucru pentru a consolida integritatea și echitatea procesului electoral”, a declarat directorul de program al Asociației Promo-LEX. Principalele vulnerabilități identificate de cetățeni sunt cumpărarea voturilor, utilizarea resurselor administrative, implicarea actorilor străini și finanțarea netransparentă a campaniilor. De asemenea, un factor perturbator major este dezinformarea. Conform datelor, cetățenii identifică platformele de socializare, în special Facebook, TikTok și Telegram, drept mediile cele mai expuse la știri false și manipulare politică, subliniind nevoia unor intervenții ferme pentru educarea și protejarea spațiului informațional. Un capitol distinct al cercetării a vizat percepția locuitorilor de pe malul drept asupra situației din regiunea transnistreană. Majoritatea covârșitoare a respondenților evaluează starea drepturilor omului din stânga Nistrului ca fiind una proastă sau foarte proastă, responsabilitatea principală fiind atribuită administrației de facto de la Tiraspol și Federației Ruse. „Datele ne confirmă o maturizare a percepției publice. Cetățenii conștientizează situația precară a drepturilor omului din regiunea transnistreană și lipsa unui mediu concurențial acolo. Totodată, un mesaj extrem de clar din partea societății este că parcursul de integrare europeană a țării nu trebuie condiționat, amânat sau oprit din cauza dosarului transnistrean”, a subliniat directorul de program responsabil de drepturile omului din cadrul organizației. Studiul a fost realizat de compania Ates Research Group, în cadrul proiectului „Democrația în acțiune”, implementat cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, având o marjă de eroare de +/- 2,8%. **Despre Asociația Promo-LEX** Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală din Republica Moldova, fondată cu scopul de a promova dezvoltarea democrației și a drepturilor omului. Prin programele sale de monitorizare și advocacy, asociația evaluează constant procesele electorale naționale și locale, sprijină consolidarea instituțiilor democratice și apără drepturile fundamentale ale cetățenilor, acordând o atenție deosebită situației din regiunea transnistreană. Activitatea organizației se bazează pe cercetări riguroase și pe colaborarea strânsă cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al conferinței este formal și informativ, axat pe prezentarea datelor unui studiu sociologic. Expresiile emoțiilor pozitive sunt practic absente, cu excepția unor formule de politețe și recunoștință la începutul și finalul evenimentului.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de fericire în discurs. Tonul este serios și analitic, corespunzător unei conferințe de presă pe teme socio-politice." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un optimism foarte discret poate fi dedus din prezentarea unor date pozitive, cum ar fi libertatea cetățenilor de a vota. Totuși, acesta este prezentat ca o constatare faptică, nu ca o emoție personală, iar scopul general este de a identifica probleme și de a propune soluții." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul principal, Nicolae Panfil, își exprimă recunoștința față de jurnaliști, cetățeni și partenerii proiectului (Marea Britanie, Suedia). Acesta este un gest standard de politețe într-un cadru formal, dar este prezent." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Discursul este livrat într-o manieră calmă, măsurată și profesională. Nu există semne de entuziasm sau agitație din partea vorbitorilor." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Subiectul și contextul conferinței nu se pretează la exprimarea sentimentelor de dragoste. Discursul este strict profesional." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu sunt identificate manifestări de bucurie. Prezentarea se concentrează pe date statistice și analize obiective." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "O ușoară satisfacție profesională poate fi observată atunci când vorbitorii menționează că datele studiului confirmă observațiile anterioare ale asociației. De exemplu: „acest lucru corelează foarte bine și cu observațiile asociației Promo-LEX”." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Conferința are un caracter serios și formal. Nu există elemente de umor sau amuzament în discursul prezentatorilor." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Prezentarea este obiectivă și analitică. Chiar și atunci când sunt discutate probleme grave precum corupția sau dezinformarea, vorbitorii mențin un ton neutru, de raportare a faptelor, fără a exprima emoții negative personale.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe în discurs. Problemele sunt prezentate ca date de studiu, nu ca surse de suferință personală." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și controlat pe tot parcursul prezentării. Nu există semne de furie sau iritare, chiar și la discutarea neregulilor electorale." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente care să indice frica sau teama. Se discută despre probleme, dar într-un mod factual." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii nu își exprimă dezgustul față de fenomenele negative constatate (ex. coruperea alegătorilor), ci le prezintă ca rezultate ale studiului." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Deși problemele discutate ar putea fi o sursă de frustrare, vorbitorii nu manifestă această emoție, păstrând o atitudine profesională." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de anxietate sau îngrijorare în tonul sau conținutul discursului. Prezentarea este sigură și structurată." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Chiar dacă unele rezultate ale studiului ar putea fi considerate dezamăgitoare (ex. direcția greșită a țării), vorbitorii nu își exprimă dezamăgirea personală." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Contextul și conținutul discursului exclud total prezența geloziei." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este un exercițiu de comunicare formală și obiectivă. Scopul principal este de a prezenta publicului și presei, într-un mod structurat și neutru, metodologia și rezultatele unui studiu sociologic complex.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este neutru, echilibrat și obiectiv. Vorbitorii se concentrează pe prezentarea datelor, a procentelor și a constatărilor studiului, evitând implicarea emoțională sau opiniile personale." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul fundamental al evenimentului este de a informa. Întregul discurs este dedicat prezentării detaliate a metodologiei, a datelor cantitative și a concluziilor studiului sociologic despre alegeri și democrație." }, { "name": "Interogativ", "grade": 1, "reason": "Natura discursului nu este interogativă. Deși studiul în sine se bazează pe întrebări adresate cetățenilor, prezentarea este o expunere a răspunsurilor, nu un dialog interogativ." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Prezentarea are un caracter instructiv, în special în secțiunile unde se explică metodologia studiului (eșantion, marjă de eroare) sau se oferă context pentru interpretarea corectă a datelor, de exemplu, diferența dintre percepție și experiență directă." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Discursul urmează o structură narativă clară, specifică unei prezentări academice sau profesionale: introducere, prezentarea contextului, metodologia, expunerea rezultatelor pe capitole tematice și concluzii. Se construiește o „poveste” a percepțiilor cetățenilor." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Deși tonul este informativ, există un scop persuasiv implicit. Prin evidențierea problemelor (dezinformare, finanțare ilegală), Promo-LEX argumentează necesitatea unor reforme și acțiuni din partea autorităților, formulând recomandări directe." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea este guvernată de normele unui eveniment public formal. Vorbitorii demonstrează constant politețe și respect față de audiență, parteneri și chiar față de instituțiile criticate, folosind un limbaj diplomatic și profesional.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Politețea este evidentă prin folosirea formulelor de adresare formale („Stimați jurnaliști”, „Stimați cetățeni”), prin mulțumirile adresate participanților și partenerilor și prin tranzițiile respectuoase între vorbitori." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de grosolănie sau limbaj neadecvat. Atitudinea este una profesională și respectuoasă." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii manifestă respect față de toți actorii implicați: presă, public, parteneri. Chiar și criticile aduse instituțiilor statului sunt formulate într-un mod constructiv și respectuos." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de agresivitate verbală sau tonală. Prezentarea este calmă, analitică și echilibrată." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Discursul este serios și factual, fiind complet lipsit de sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și subiectul serios al discuției exclud prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește ironia. Toate afirmațiile sunt directe și literale." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Limbajul diplomatic este folosit pentru a formula critici sau recomandări către instituțiile publice (ex. Comisia Electorală Centrală), transformând constatările negative în oportunități de îmbunătățire a comunicării și transparenței." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este dedicată analizei unor probleme sociale și politice esențiale pentru Republica Moldova, precum calitatea democrației, corectitudinea alegerilor, dezinformarea și drepturile omului. Discursul promovează activ justiția socială și reformele necesare.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii nu folosesc discurs instigator la ură. Dimpotrivă, ei analizează percepția publică asupra prezenței acestui fenomen în campaniile electorale ca o problemă socială ce trebuie combătută." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul utilizat este unul profesionist, neutru și respectuos, evitând termenii ofensatori sau controversați. Se încadrează în normele de corectitudine politică specifice unui ONG de drepturile omului." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Tema incluziunii este abordată direct prin menționarea necesității de a asigura dreptul la vot pentru persoanele cu dizabilități și prin analiza distinctă a situației din regiunea transnistreană și Găgăuzia." }, { "name": "Diversitate", "grade": 2, "reason": "Studiul prezentat demonstrează o atenție pentru diversitate prin structura eșantionului, care include criterii de gen, etnie, vârstă și regiune, reflectând o abordare comprehensivă a societății moldovenești." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Similar cu discursul instigator la ură, discriminarea este discutată ca un fenomen negativ identificat în cadrul alegerilor, dar nu este practicată de către vorbitori." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al conferinței este de advocacy. Vorbitorii declară explicit că rezultatele studiului vor fi folosite pentru „activitățile de advocacy și educație civică” în vederea îmbunătățirii proceselor democratice și a legislației electorale." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Întregul demers se bazează pe principii de justiție socială: alegeri corecte, transparență, responsabilitatea autorităților, combaterea corupției și protecția drepturilor tuturor cetățenilor. Acesta este nucleul tematic al prezentării." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Prezentarea denotă sensibilitate culturală prin analiza separată a datelor pentru diferite regiuni (inclusiv anunțul unui studiu dedicat pentru Găgăuzia) și prin luarea în considerare a factorului etnic în cercetare." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Prezentarea este o conferință de presă formală, structurată, care prezintă metodologia și rezultatele unui studiu sociologic. Vorbitorii demonstrează expertiză, colaborează eficient și se concentrează pe identificarea problemelor și informarea deciziilor pentru îmbunătățirea proceselor democratice, ceea ce denotă un nivel înalt de profesionalism și orientare spre sarcini.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este o conferință de presă formală, cu o agendă clară, un limbaj adecvat și o prezentare structurată a datelor. Vorbitorii își prezintă rolurile și afilierile, menținând un ton obiectiv și respectuos pe tot parcursul." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii demonstrează o înțelegere profundă a metodologiei sociologice și a contextului politic. Ei explică concepte complexe (de ex., diferența dintre eșantion și registrul de alegători) și interpretează datele cu nuanțe, dovedind expertiză în domeniu." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Nicolae Panfil, în calitate de director de program și moderator, ghidează eficient discuția, stabilește contextul și obiectivele conferinței. Organizația Promo-LEX își asumă un rol de lider în monitorizarea proceselor democratice prin realizarea și diseminarea acestui studiu." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Evenimentul subliniază explicit colaborarea dintre Asociația Promo-LEX și Ațes Research Group pentru realizarea studiului. Prezentarea este susținută de reprezentanți ai ambelor părți, demonstrând un efort comun și coordonat." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Întregul studiu este conceput pentru a identifica problemele din procesul electoral și democratic (corupție, dezinformare, neîncredere) și pentru a oferi o „bază analitică” pentru activități de advocacy și îmbunătățire a legislației, având un scop clar de rezolvare a problemelor." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Studiul nu implică luarea de decizii în timpul conferinței, ci are scopul de a informa procesul decizional al autorităților publice, partenerilor de dezvoltare și al societății. Se prezintă date și percepții care pot fundamenta decizii viitoare." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Deși studiul sociologic este o metodă standard, anunțarea unui studiu similar, dedicat regiunii Găgăuzia, și planul de a disemina datele sub forme noi (articole, analize înguste) indică o abordare proactivă și o adaptare a metodelor pentru a aprofunda înțelegerea fenomenelor." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Conferința de presă se concentrează exclusiv pe analiza proceselor sociale și politice la nivel de societate. Nu există elemente care să vizeze motivația, inspirația sau îmbunătățirea personală a individului, cu excepția faptului că datele pot stimula o reflecție civică.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discuția se axează pe îmbunătățirea sistemelor și proceselor democratice la nivel de țară, nu pe dezvoltarea sau îmbunătățirea personală a indivizilor." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Tonul este informativ și analitic, nu motivațional. Scopul este de a prezenta date, nu de a inspira sau motiva audiența la acțiuni de dezvoltare personală." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este factual și bazat pe date statistice. Nu are un caracter inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența, ca trăsătură personală, nu este un subiect abordat în cadrul prezentării." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul conferinței nu are nicio legătură cu practicile de mindfulness sau conștientizare personală." }, { "name": "Reflecție", "grade": 2, "reason": "Studiul prezentat stimulează publicul și jurnaliștii să reflecteze asupra stării democrației și a calității alegerilor. Vorbitorii înșiși reflectează asupra semnificației datelor, dar este o reflecție la nivel social și profesional, nu personal." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema centrală este dezvoltarea societății și a instituțiilor democratice, nu dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este centrată pe dimensiunea etică a proceselor politice. Subiecte precum integritatea electorală, corectitudinea alegerilor, responsabilitatea actorilor politici și corupția sunt nucleul studiului prezentat, reflectând o preocupare majoră pentru standardele morale în viața publică.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Studiul măsoară percepția publică asupra onestității procesului electoral (ex: alegeri „libere și corecte”). În același timp, prezentatorii sunt onești cu privire la limitele studiului, menționând că nu include diaspora sau regiunea transnistreană." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Integritatea este un concept central, menționat chiar în titlul proiectului („consolidarea integrității electorale”). Se discută pe larg despre percepțiile privind integritatea financiară a partidelor, independența CEC și corectitudinea generală a procesului." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Un obiectiv al studiului este de a identifica cine este considerat responsabil pentru neregulile electorale. Se prezintă un clasament al actorilor percepuți ca fiind vinovați (concurenți electorali, actori străini, mass-media), subliniind tema responsabilității." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Prezentarea abordează indirect dileme etice, cum ar fi implicarea bisericii în politică, obligativitatea participării la dezbateri electorale sau modul de gestionare a resurselor administrative, toate fiind subiecte cu încărcătură etică." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Studiul, în esența sa, captează judecățile morale ale cetățenilor despre funcționarea democrației. Răspunsurile privind corupția, dezinformarea și încrederea în instituții reflectă un set de valori și standarde morale ale publicului." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Conceptul de „corectitudine” (fairness) este fundamental. Întrebările vizează dacă alegerile au fost „corecte”, dacă partidele au cheltuit „corect” banii sau dacă toți concurenții au avut șanse egale, făcând din corectitudine o temă recurentă." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 5, "reason": "Un capitol important al studiului este dedicat măsurării încrederii cetățenilor în diverse instituții (Biserică, primării, Președinție, CEC, partide politice). Rezultatele arată o criză de încredere în special față de actorii politici." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este formală, structurată și clară, adecvată unei conferințe de presă. Vorbitorii folosesc un limbaj specializat, dar depun eforturi pentru a explica conceptele și a elabora pe marginea datelor, cu scopul de a asigura o înțelegere corectă a rezultatelor studiului.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii prezintă datele și concluziile în mod direct și factual. Ei enunță procentaje și constatări clare, de exemplu: „75,3% au răspuns da” la întrebarea despre participarea la vot." }, { "name": "Indirect", "grade": 2, "reason": "Există o oarecare prudență și un limbaj indirect în interpretarea datelor mai sensibile, folosind formulări precum „ne duce la gândul că” sau „probabil”, specifice unui discurs analitic care evită afirmațiile categorice." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Se depune un efort considerabil pentru a asigura claritatea. Se explică metodologia în detaliu, se definesc termenii și se oferă context pentru a evita interpretările greșite, cum ar fi explicația privind rata de participare la vot." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Prezentarea este structurată pentru a elimina ambiguitatea. Atunci când se constată ambiguitate în percepțiile cetățenilor (de ex., ce înseamnă „resurse administrative”), acest lucru este menționat și analizat ca o problemă de comunicare publică." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Deși prezentarea este bine structurată, natura sa (prezentarea unui studiu detaliat) necesită elaborare și nu permite o concizie extremă. Vorbitorii încearcă să sintetizeze, dar oferă și multe detalii." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii elaborează constant pe marginea datelor, oferind interpretări, context și explicații suplimentare pentru fiecare slide. Prezentarea este, prin definiție, o elaborare a raportului de cercetare." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Tonul este formal pe tot parcursul. Se utilizează un limbaj academic și profesional, iar adresarea către public este respectuoasă și protocolară („Stimați jurnaliști, stimați cetățeni”)." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs. Comunicarea se menține strict în registrul profesional și formal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 4, "reason": "Studiul și prezentarea sa sunt sensibile la contextul cultural și regional al Republicii Moldova. Se abordează explicit rolul Bisericii, diferențele regionale (inclusiv situația specifică din Transnistria și Găgăuzia) și se ia în considerare componența etnică și lingvistică a societății.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Prezentarea atinge norme culturale importante, cum ar fi nivelul ridicat de încredere în Biserică, un fenomen specific spațiului cultural local. Se analizează percepția publică asupra implicării acestei instituții în procesul electoral." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 4, "reason": "Studiul abordează direct diferențele regionale. Se analizează percepțiile despre neregulile din regiunea transnistreană și se anunță un studiu separat pentru UTA Găgăuzia, demonstrând o conștientizare a specificităților regionale." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Deși nu este un focus principal, discuția despre rolul Bisericii în societate și politică poate fi legată de tradițiile adânc înrădăcinate în cultura locală." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 1, "reason": "Analiza se concentrează pe comportamentul civic și politic la nivel național, nu pe obiceiuri locale în sens etnografic." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 3, "reason": "Studiul ia în considerare diversitatea societății, menționând în metodologie defalcarea pe criterii etnice și lingvistice (chestionare în română și rusă), ceea ce reflectă o abordare multiculturală." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Tema patrimoniului cultural sau istoric nu este abordată în cadrul acestei conferințe." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tonul prezentării este critic și analitic, axat pe identificarea problemelor, și nu conține elemente care să exprime sau să stimuleze mândria națională." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Intenția clară a conferinței este de a informa publicul și autoritățile într-un mod transparent și credibil, bazat pe date. Se depune un efort semnificativ pentru a stabili credibilitatea sursei și pentru a analiza, nu a promova, tacticile manipulative, partizanatul și propaganda din spațiul public.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 4, "reason": "Conferința nu folosește tactici manipulative, ci, dimpotrivă, le analizează. Subiecte precum dezinformarea, manipularea opiniei publice și coruperea alegătorilor sunt teme centrale ale studiului, prezentate ca probleme ce trebuie combătute." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Promo-LEX se poziționează ca un observator non-partizan. Prezentarea analizează critic toate instituțiile și actorii politici, iar metodologia este concepută pentru a oferi o imagine obiectivă a percepțiilor publice, fără a favoriza o anumită agendă politică." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Se acordă o atenție deosebită stabilirii credibilității. Se prezintă în detaliu metodologia, partenerii, finanțatorii și se discută transparent limitele cercetării. Intenția este de a poziționa studiul ca o sursă de date fiabilă și de încredere." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este explicit declarată: studiul servește ca „bază analitică” pentru monitorizare, advocacy și educație civică, cu scopul de a îmbunătăți calitatea democrației. Motivul este unul civic, de interes public." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Vorbitorii previn în mod activ interpretările inexacte, oferind clarificări punctuale (de ex., despre rata de participare). Discuția despre confuzia publică legată de anumiți termeni arată o preocupare pentru interpretarea corectă a fenomenelor." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 4, "reason": "Prezentarea nu face propagandă, ci analizează percepția publică asupra acesteia. Faptul că „influențele străine” și „actorii străini” sunt identificați de respondenți ca fiind o problemă majoră este un rezultat important al studiului, tratat analitic." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Studiu Promo-LEX: Peste 90% dintre moldoveni se simt liberi să voteze, dar scepticismul privind corectitudinea alegerilor persistă Un studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX relevă o percepție complexă a cetățenilor Republicii Moldova față de alegerile parlamentare din septembrie 2025. Deși o majoritate covârșitoare a populației consideră că are libertatea de a participa la vot și de a-și alege candidatul preferat, încrederea în corectitudinea generală a procesului electoral este divizată, iar percepția asupra neregulilor este larg răspândită. Potrivit datelor, peste 90% dintre respondenți afirmă că se simt liberi să meargă la vot și să aleagă partidul sau candidatul dorit, un indicator pozitiv pentru libertățile democratice fundamentale. Cu toate acestea, când vine vorba de evaluarea corectitudinii alegerilor, opiniile sunt împărțite. Aproximativ 42% dintre cetățeni au considerat alegerile ca fiind „în mare măsură” sau „în foarte mare măsură” libere și corecte, în timp ce peste 51% au o percepție negativă, considerându-le „în mică măsură” sau „deloc” corecte. Studiul a explorat și motivele pentru care unii cetățeni nu au participat la vot. Dintre cei 24,3% care au declarat că nu au votat, principalul motiv invocat (24%) a fost absența din localitate sau din țară în ziua alegerilor. Alte motive semnificative includ neîncrederea în partide și politicieni (13%), convingerea că votul lor nu ar schimba nimic (10,1%) și lipsa de interes față de politică (9%). Un aspect important al studiului este percepția asupra neregulilor electorale. Aproape 28% dintre respondenți cred că au existat „multe” sau „foarte multe” nereguli. Interesant este modul în care această percepție se schimbă în funcție de proximitatea față de proces. Doar 21% dintre cetățeni au perceput nereguli în propria secție de votare. Însă, procentul crește dramatic atunci când evaluarea se face la nivel național (63%) sau în legătură cu secțiile de votare din diaspora (52%) și din regiunea transnistreană (51%). Experții Promo-LEX explică acest fenomen prin expunerea la informațiile din mass-media, care tind să se concentreze pe problemele de la nivel macro, creând o percepție generală de neîncredere, chiar dacă experiența personală de vot a fost una pozitivă. Printre cele mai grave probleme percepute de cetățeni se numără manipularea și dezinformarea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor și influența externă în alegeri. Aceste date subliniază necesitatea unor eforturi continue pentru a consolida integritatea procesului electoral și pentru a crește încrederea publicului în instituțiile democratice ale țării. ### Rețelele de socializare, principala sursă de informare și dezinformare în alegeri, arată un studiu Promo-LEX Cetățenii Republicii Moldova se informează despre alegeri preponderent de pe rețelele de socializare, dar consideră aceste platforme ca fiind și principala sursă de informații false și manipulare. Aceasta este una dintre concluziile cheie ale unui studiu sociologic realizat de Asociația Promo-LEX, care a analizat percepțiile publicului asupra proceselor democratice. Conform datelor prezentate, rețelele de socializare sunt cea mai utilizată sursă de informare în campaniile electorale, depășind televiziunea, site-urile de știri sau discuțiile cu apropiații. Facebook domină detașat, fiind folosit de 80% dintre respondenți pentru a se informa, urmat de TikTok (51%) și YouTube (47%). În pofida popularității lor, aceste platforme sunt privite cu un grad ridicat de scepticism. O majoritate covârșitoare, de aproximativ 85% dintre cetățeni, este de acord (total sau parțial) că pe rețelele de socializare circulă frecvent informații false. Mai mult, 78% dintre respondenți consideră că aceste platforme manipulează opinia alegătorilor. Aceste cifre indică o conștientizare publică largă a pericolelor asociate cu dezinformarea în mediul online. Studiul relevă un sprijin masiv din partea populației pentru implementarea unor măsuri de reglementare. Peste 91% dintre cetățeni sunt de acord că populația ar trebui educată pentru a verifica informațiile de pe internet. De asemenea, 88% susțin că mass-media și organizațiile non-guvernamentale ar trebui să combată activ dezinformarea, iar un procent similar (88%) dorește ca publicitatea politică online să fie semnalizată clar și transparentă. O altă măsură populară este sancționarea mai dură a răspândirii informațiilor false în campanie, susținută de 86% dintre respondenți. Același procentaj consideră că platformele de socializare ar trebui să aibă obligația de a elimina conținutul fals despre alegeri. Datele arată că, deși cetățenii își doresc ca instituțiile, autoritățile și platformele online să acționeze pentru a combate dezinformarea, implicarea personală este mai redusă. Doar aproximativ 47% dintre respondenți verifică informațiile politice din alte surse „des” sau „foarte des”, ceea ce sugerează o tendință de a externaliza responsabilitatea verificării faptelor. Aceste constatări subliniază importanța critică a educației media și a unor politici publice eficiente pentru a proteja spațiul informațional în perioadele electorale. ### Sondaj: Moldovenii consideră Chișinăul și Tiraspolul la fel de responsabile pentru situația drepturilor omului în Transnistria Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului percep situația drepturilor omului din regiunea transnistreană ca fiind proastă, atribuind responsabilitatea în mod aproape egal atât administrației de la Tiraspol, cât și guvernului de la Chișinău. Federația Rusă este considerată responsabilă de un procentaj mult mai mic, de doar 12%, o constatare pe care experții Promo-LEX o califică drept un „eșec de comunicare strategică”. Acestea sunt datele unui studiu sociologic prezentat luni, care a sondat opinia publică cu privire la diverse procese democratice. Când vine vorba de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, percepția este predominant negativă. În mod surprinzător, 31,3% dintre respondenți consideră că administrația de la Tiraspol este responsabilă pentru încălcări, în timp ce un procent aproape identic, 31,2%, indică guvernul de la Chișinău ca fiind vinovat. Această distribuție a responsabilității sugerează o lipsă de claritate în opinia publică cu privire la actorii care dețin controlul și influența reală în regiune. Studiul mai arată o deconectare semnificativă a populației de la realitățile din stânga Nistrului. Aproximativ 65% dintre respondenți nu au fost recent sau deloc în regiunea transnistreană, iar un procent alarmant de 38% (aproape 4 din 10 cetățeni) nu au vizitat niciodată această parte a țării. Această lipsă de contact direct, spun experții, alimentează formarea unor percepții bazate pe surse media, care pot fi distorsionate. În ceea ce privește procesul de reglementare a conflictului, cetățenii plasează respectarea drepturilor omului și demilitarizarea regiunii ca priorități absolute. Aceste două aspecte sunt considerate mai importante decât menținerea unui status-quo, opțiune susținută de mai puțin de 10% din populație. Un alt aspect relevant este legătura dintre conflictul transnistrean și aderarea la Uniunea Europeană. Majoritatea cetățenilor susțin o abordare pragmatică: continuarea integrării europene în paralel cu căutarea unei soluții pentru conflict. Argumentul că Republica Moldova nu poate adera la UE având un conflict înghețat nu este majoritar în percepția publică. Această viziune indică o dorință puternică a populației pentru avansarea pe calea europeană, chiar dacă aceasta ar însemna, într-o primă fază, o integrare fără regiunea transnistreană. Rezultatele studiului subliniază necesitatea unei comunicări mai clare și strategice din partea autorităților de la Chișinău cu privire la dosarul transnistrean.