---
title: "Audieri publice organizate de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie privind mecanismele de prevenire și intervenție în cazurile de violență în familie"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111113/Audieri-publice-organizate-de-Comisia-pentru-protectie-sociala--sanatate-si-familie-privind-mecanismele-de-prevenire-si-interventie-in-cazurile-de-vio
event_date: 2026-03-27T14:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 8256
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Audieri publice organizate de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie privind mecanismele de prevenire și intervenție în cazurile de violență în familie

## Comunicat de presă

## Noi mecanisme de prevenire a violenței în familie și specializarea sistemului de justiție, dezbătute în cadrul audierilor publice parlamentare

**Chișinău, 27 martie 2026** - Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a organizat audieri publice dedicate mecanismelor de prevenire și intervenție în cazurile de violență în familie. Evenimentul a reunit reprezentanți ai guvernului, experți din sistemul de justiție, avocați și membri ai societății civile, cu scopul de a identifica lacunele legislative și a propune soluții viabile pentru protejarea victimelor, în contextul necesității urgente de a reduce numărul cazurilor de abuz domestic la nivel național.

În cadrul audierilor, reprezentanții guvernamentali au subliniat importanța specializării sistemului de justiție, un proces esențial și obligatoriu demarat la începutul anului trecut. Până la sfârșitul anului 2026, aproximativ 180 de specialiști – procurori, judecători și ofițeri de urmărire penală – vor fi instruiți temeinic pentru a gestiona complexitatea cazurilor de abuz. Totodată, se află în plină desfășurare formarea a 7.000 de membri ai echipelor multidisciplinare, care includ polițiști, asistenți sociali, medici și cadre didactice. De asemenea, a fost anunțată pilotarea unui program extins de prevenire în șase regiuni ale țării, precum și crearea sistemului informațional „Vio-Data”, menit să interconecteze bazele de date ale instituțiilor de resort pentru a eficientiza monitorizarea traseului fiecărei victime.

„Pentru a asigura protecția reală pe care o așteaptă femeile și copiii, este imperativ ca sistemul de justiție să fie înalt specializat. Formarea și consolidarea echipelor multidisciplinare la nivel local ne vor permite să intervenim nu doar post-factum, ci să prevenim actele de violență înainte ca acestea să aibă consecințe ireversibile”, a declarat un reprezentant al autorităților centrale de resort.

Reprezentanții societății civile și experții juridici prezenți la dezbateri au atras atenția asupra deficiențelor din practica curentă. O problemă majoră semnalată a fost executarea defectuoasă a ordonanțelor de protecție și neaplicarea promptă a monitorizării electronice (brățărilor) pentru agresori, ceea ce lasă victimele vulnerabile imediat după ședințele de judecată. Experții au solicitat revizuirea legislației procesual-penale și contravenționale, cerând stabilirea unui timp maxim de intervenție a echipajelor de poliție – un standard recomandat de 3 până la 5 minute de la apelul de urgență. Totodată, s-a cerut includerea unor noțiuni juridice clare pentru formele extreme de violență, care să reflecte corect gravitatea cazurilor tragice recente.

„Adevărata protecție începe în momentul executării ordonanței. Dacă victima solicită ajutor, iar agresorul părăsește sala de judecată fără monitorizare electronică, o lăsăm practic fără apărare. Avem nevoie de un instrument de evaluare a riscurilor aplicat uniform de toți specialiștii și de mecanisme care să descurajeze rapid comportamentul abuziv”, au precizat apărătorii drepturilor victimelor în cadrul intervențiilor.

Participanții au pus un accent deosebit pe protecția minorilor, amintind că aceștia sunt recunoscuți legal drept victime chiar și atunci când sunt doar martori ai violenței. Discuțiile au vizat necesitatea fluidizării mecanismelor de recuperare a pensiilor de întreținere pentru copii și suportul pentru femeile aflate în situații de dependență economică. Printre propunerile inovatoare s-a numărat oferirea unui concediu plătit sau a unor facilități fiscale pentru victimele care necesită timp pentru a accesa serviciile de consiliere și justiție, subliniindu-se că lipsa resurselor financiare, în special în mediul rural, este principalul factor care menține victimele în mediul abuziv.

Audierile publice reprezintă o etapă esențială în efortul continuu de aliniere a legislației naționale la standardele internaționale de protecție a drepturilor omului. Recomandările, amendamentele și propunerile formulate pe parcursul acestor dezbateri urmează a fi centralizate și analizate pentru a fundamenta viitoarele modificări ale cadrului normativ. Efortul comun al autorităților și al societății civile are ca scop final crearea unui mediu sigur, garantarea accesului la o justiție echitabilă și impunerea toleranței zero față de orice formă de violență în familie.

## Noutăți

### Justiția se specializează: 180 de procurori, judecători și polițiști, instruiți în comun pentru a combate violența în familie

Autoritățile din Republica Moldova au demarat un amplu program de specializare a sistemului de justiție pentru a asigura o aplicare mai eficientă a legii în cazurile de violență domestică. În cadrul unei audieri publice, s-a anunțat că 180 de specialiști – incluzând procurori, judecători și ofițeri de urmărire penală – participă la un program de formare comună, o premieră pentru sistemul național.

Această inițiativă, parte a unui proces de reformă început în anul 2025, are ca scop crearea unui limbaj comun și a unei abordări unitare între diferitele instituții implicate în gestionarea cazurilor de violență. Cursurile de specializare, desfășurate pe platforma Institutului Național de Justiție, abordează teme noi și complexe, adaptate la realitățile actuale.

Printre modulele esențiale se numără: 
* **Violența digitală:** O formă nouă de abuz, introdusă în legislație în 2025, care implică utilizarea tehnologiei pentru a facilita hărțuirea și controlul.
* **Investigarea cazurilor de femicid:** Specialiștii sunt instruiți să identifice și să analizeze factorii de risc letal, pentru a preveni crimele comise împotriva femeilor.
* **Violența psihologică:** O formă de abuz adesea dificil de identificat și probat, care primește acum o atenție sporită în cadrul programului de formare.
* **Cazurile de violență soldate cu suicid:** Abordarea acestor tragedii necesită o perspectivă multidisciplinară, pe care programul urmărește să o dezvolte.

Prin instruirea simultană a tuturor acestor profesioniști, autoritățile speră să elimine blocajele de comunicare și să asigure o reacție mai rapidă și mai coordonată. Obiectivul final este ca intervențiile să fie mai centrate pe nevoile victimelor și ca legea, așa cum este scrisă, să fie aplicată corect și prompt, răspunzând astfel așteptărilor societății, în special ale femeilor afectate de acest flagel. Această specializare este văzută ca un pas crucial pentru a transforma justiția dintr-un sistem reactiv într-unul capabil să ofere protecție reală și eficientă.

### Avocat: Sistemul de protecție a victimelor eșuează în practică. Lacunele legislative și pasivitatea poliției lasă victimele neprotejate

În cadrul audierilor publice privind violența în familie, avocata Doina Ioana Străisteanu a prezentat o critică dură la adresa mecanismelor actuale de protecție, susținând că acestea prezintă eșecuri sistemice care lasă victimele vulnerabile și neprotejate. Reprezentând victimele în instanțele de judecată, Străisteanu a scos în evidență o serie de probleme practice și legislative care subminează eforturile de combatere a violenței.

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate este ineficiența monitorizării electronice a agresorilor. Avocata a explicat paradoxul legislativ prin care, pentru a i se instala brățara electronică unui agresor, este necesar consimțământul acestuia. În momentul în care agresorul refuză, legea nu prevede nicio sancțiune sau constrângere, lăsând astfel victima fără protecția promisă de ordonanța judecătorească.

O altă problemă majoră este atitudinea poliției. Potrivit avocatei, în multe cazuri, primii care intervin, ofițerii de sector, în loc să încurajeze depunerea plângerilor, descurajează victimele. Mai mult, după depunerea unei plângeri, se întâmplă frecvent ca polițiștii să negocieze cu victima retragerea acesteia. Acest „lanț întrerupt” face ca victima să nu fie redirecționată către serviciile de suport specializate, precum cele oferite de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, chiar dacă acestea există și sunt finanțate din bani publici.

Doina Ioana Străisteanu a subliniat și necesitatea unor standarde clare de intervenție, propunând un timp maxim de răspuns (de exemplu, 3-5 minute) pentru un echipaj de poliție la un apel 112 privind violența în familie, indiferent de evaluarea inițială a operatorului. 

Pe plan legislativ, a fost solicitată o revizuire a regulamentului privind monitorizarea electronică și, mai ales, introducerea de sancțiuni contravenționale clare pentru formele de violență economică și psihologică. În prezent, fapte precum interzicerea accesului la bunurile comune sau la resurse financiare, deși definite ca violență economică, nu sunt sancționate corespunzător. Propunerea sa vizează modificarea Codului Contravențional pentru a oferi polițiștilor un mecanism legal prin care să poată sancționa imediat astfel de comportamente, oferind o formă de protecție rapidă și descurajând escaladarea conflictelor.

### Schimbare de strategie în lupta cu violența: Autoritățile lansează un program pilot de prevenție și o campanie națională de cinci ani

Guvernul Republicii Moldova își reorientează strategia de combatere a violenței în familie, punând un accent sporit pe prevenție, în detrimentul abordărilor exclusiv reactive. În cadrul unor audieri publice, au fost prezentate noi inițiative menite să identifice și să dezamorseze riscurile înainte ca acestea să escaladeze în acte de violență gravă.

O componentă cheie a noii strategii este un program de prevenție, aflat în prezent în fază de pilotare în șase regiuni ale țării. Spre deosebire de campaniile de informare tradiționale, acest program introduce un model de lucru proactiv. Echipe multidisciplinare, formate din polițiști, asistenți sociali, medici și profesori, sunt instruite să utilizeze un chestionar unic de evaluare a riscului pentru a identifica familiile vulnerabile. Scopul este de a oferi sprijin și de a interveni timpuriu, prin acțiuni concrete precum abilitarea economică a femeilor sau consilierea, înainte ca o femeie să fie nevoită să raporteze un caz de violență.

Această abordare marchează o premieră pentru Moldova, care până acum nu a dispus de un instrument standardizat pentru evaluarea riscului în faza de prevenire. Se dorește ca, prin acest program, specialiștii din localități să poată acționa pe baza unor semnale de alarmă timpurii, fără a aștepta ca victima să fie pregătită să vorbească deschis despre abuz.

Pentru a susține această schimbare de mentalitate la nivel național, pe data de 2 aprilie va fi lansată o campanie masivă de informare și sensibilizare. Coordonată de Guvern și implicând șase ministere, campania se va desfășura pe o perioadă de cinci ani și va avea ca obiectiv principal schimbarea percepțiilor și atitudinilor sociale care normalizează violența. 

Autoritățile subliniază importanța eforturilor comune și a colaborării interinstituționale pentru succesul acestor inițiative. Prin combinarea programelor de prevenție la nivel local cu o campanie de anvergură națională, se speră la o reducere semnificativă a incidenței violenței domestice și la crearea unei societăți cu toleranță zero față de orice formă de abuz.