---
title: "Ședința Guvernului Republicii Moldova din 8 aprilie 2026"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111173/Sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-8-aprilie-2026
event_date: 2026-04-08T10:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Guvern
duration_seconds: 3662
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Guvernului Republicii Moldova din 8 aprilie 2026

## Comunicat de presă

## Guvernul Republicii Moldova propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic și adoptă noi măsuri de sprijin economic

**Chișinău, 8 aprilie 2026** - Guvernul Republicii Moldova a decis în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, să propună Parlamentului abrogarea stării de urgență în sectorul energetic. Decizia marchează un moment important în tranziția executivului de la gestionarea excepțională a crizelor la implementarea politicilor de dezvoltare pe termen lung, în ciuda unui context internațional care rămâne volatil.

În deschiderea ședinței, prim-ministrul a reconfirmat angajamentul ferm al executivului de a reveni la un cadru legal ordinar, subliniind că starea de urgență nu este un instrument politic, ci o măsură de intervenție rapidă care și-a atins scopul. „Am promis că nu vom menține starea de urgență în domeniul energetic nici măcar o zi față de cât este necesar. Ne-am pregătit să venim joi în Parlament cu propunerea de abrogare”, a declarat șeful executivului. Deși piețele externe înregistrează fluctuații majore, cu prețul petrolului atingând 115 dolari per baril, autoritățile dau asigurări că statul dispune acum de mecanismele necesare pentru a proteja securitatea energetică și economică a cetățenilor fără a recurge la măsuri de excepție.

Un factor esențial în decizia de abrogare l-a constituit stabilizarea infrastructurii critice. Conform raportului Centrului Național de Management al Crizelor, prezentat de directorul Sergiu Diaconu, autoritățile au gestionat cu succes vulnerabilitățile apărute în urma incidentelor regionale de securitate, reușind restabilirea și securizarea liniei electrice Vulcănești-Isaccea. Această intervenție, realizată cu sprijinul partenerilor externi, a readus fluxurile de aprovizionare cu energie la un nivel stabil. De asemenea, a fost eliminată bariera reprezentată de vechiul mecanism de calcul al prețurilor la carburanți, care generase blocaje pe piața internă.

Pe lângă sectorul energetic, agenda ședinței s-a axat pe o serie de pachete ample de sprijin economic și pe reforme structurale. Executivul a elaborat noi programe de susținere pentru fermieri, care includ revizuirea accizelor și a taxei pe valoarea adăugată, menite să atenueze impactul fluctuațiilor economice asupra sectorului agricol. În plan social, au fost anunțate progrese privind finalizarea unei noi legi a salarizării și implementarea unor măsuri sporite de protecție pentru categoriile vulnerabile. 

Perspectivele economice ale țării au primit un impuls semnificativ odată cu îmbunătățirea recentă a ratingului de țară al Republicii Moldova. Această recunoaștere internațională facilitează atragerea de noi investiții și consolidează poziția delegației guvernamentale la negocierile de primăvară cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional de la Washington.

Un alt punct central pe agenda zilei a fost prezentarea conceptului de reformă a administrației publice locale de către ministrul Alexei Buzu. Proiectul vizează o descentralizare eficientă, aducând serviciile publice mai aproape de nevoile cetățenilor. Totodată, cabinetul de miniștri a aprobat o serie de numiri și eliberări din funcție în cadrul agențiilor guvernamentale, a adoptat un nou regulament pentru recultivarea terenurilor afectate de exploatări miniere și a avizat acorduri internaționale destinate facilitării transportului aerian și a comerțului extern.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 2,
    "reason": "Tonul general este serios și formal, dar există elemente de optimism și recunoștință. Prim-ministrul menționează vești bune, cum ar fi creșterea ratingului de țară, și exprimă mulțumiri partenerilor externi și colegilor. De asemenea, se manifestă o satisfacție controlată față de gestionarea cu succes a unor aspecte ale crizei, reflectând o atitudine orientată spre rezolvarea problemelor, deși emoțiile pozitive sunt temperate de contextul grav al ședinței.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Înregistrarea nu conține nicio expresie directă de fericire. Tonul este profesional și axat pe probleme administrative și de criză."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 2,
        "reason": "Prim-ministrul exprimă un optimism moderat, afirmând „Vom trece și peste asta” și menționând „noutatea bună” a creșterii ratingului Republicii Moldova. Aceste declarații, deși prudente, sugerează o perspectivă pozitivă asupra capacității guvernului de a depăși dificultățile."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul își exprimă explicit recunoștința față de partenerii externi pentru sprijinul acordat în criza energetică („ieri am semnat scrisori de mulțumire”) și mulțumește colegilor pentru munca depusă, ceea ce indică o prezență clară a acestui sentiment."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de entuziasm. Tonul este măsurat, serios și formal, specific unei ședințe de guvern care abordează subiecte critice."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment nu este relevant și nu se manifestă în contextul formal și profesional al unei ședințe de guvern."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există manifestări de bucurie în discurs. Contextul este unul de criză și de luare a unor decizii dificile."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Există un sentiment de satisfacție în legătură cu rezultatele obținute în gestionarea crizei, cum ar fi menționarea promptitudinii în repararea liniei electrice sau succesul în stabilizarea pieței de carburanți. Această satisfacție este profesională și orientată spre rezultate."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Ședința are un caracter strict formal și profesional, fiind complet lipsită de umor sau amuzament."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 3,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente ca un fundal constant, datorită contextului de criză (energetică, geopolitică). Anxietatea legată de instabilitate și riscuri este cea mai proeminentă, deși este exprimată într-un mod controlat și profesional. Prim-ministrul folosește expresii precum „spre regret” pentru a sublinia gravitatea situației.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 2,
        "reason": "Prim-ministrul folosește de două ori expresia „spre regret” pentru a descrie faptul că situația geopolitică nu s-a îmbunătățit, ceea ce denotă o notă de tristețe sau amărăciune față de circumstanțele externe nefavorabile."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de furie în discurs. Toți vorbitorii mențin un ton calm, controlat și profesional, chiar și atunci când discută despre probleme frustrante."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Frica nu este exprimată direct, dar discuția despre riscuri persistente („riscurile oricum n-au dispărut”, „atacurile se pot repeta oricând”) și necesitatea menținerii stării de urgență denotă o îngrijorare și o teamă față de posibile evenimente negative viitoare."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în cadrul înregistrării. Discuțiile sunt pur tehnice și politice."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 1,
        "reason": "O ușoară frustrare poate fi dedusă din declarația prim-ministrului că „realitatea s-a schimbat și... nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă”, reflectând neputința în fața unor factori externi care împiedică revenirea la normalitate."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 3,
        "reason": "Anxietatea este sentimentul negativ predominant. Discuțiile despre „situația pe piețele externe extrem de volatilă”, criza energetică severă și riscurile de securitate creează o atmosferă de îngrijorare și tensiune cu privire la stabilitatea țării."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Se simte o notă de dezamăgire în discursul prim-ministrului, care este nevoit să justifice menținerea stării de urgență, deși promisese anterior ridicarea acesteia. Circumstanțele nefavorabile au împiedicat îndeplinirea acestei promisiuni."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discuției."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Aceasta este categoria dominantă, deoarece înregistrarea reprezintă o ședință de guvern. Discursul este în mare parte informativ, procedural și neutru. Totuși, există un puternic element persuasiv, în special în discursul introductiv al prim-ministrului, care își justifică deciziile în fața publicului și a partenerilor politici.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 5,
        "reason": "Majoritatea intervențiilor au un caracter neutru, constând în prezentarea de proiecte de hotărâri, rapoarte și proceduri de vot. Limbajul este formal și factual, fără încărcătură emoțională (de ex., „Propunem spre aprobare...”, „Prezint atenției dumneavoastră...”)."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga ședință are un scop informativ. Se prezintă rapoarte detaliate despre criza energetică (raportul dlui Deaconu), se anunță măsuri economice și sociale și se explică conținutul fiecărui proiect de hotărâre supus votului."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 0,
        "reason": "Formatul ședinței nu include o sesiune de întrebări și răspunsuri. Toate intervențiile sunt declarative sau procedurale, fără a se pune întrebări."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul trasează pașii următori pentru guvern și parlament („Vom transmite parlamentului raportul...”, „Ne propunem să revenim în parlament...”). De asemenea, regulamentele aprobate au un caracter instructiv, stabilind norme și proceduri."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Raportul directorului Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Deaconu, folosește o structură narativă pentru a prezenta cronologia crizei energetice și a intervențiilor statului, de la primele semnale de risc până la măsurile concrete luate."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul introductiv al prim-ministrului este puternic persuasiv. El argumentează necesitatea menținerii stării de urgență, contrar promisiunilor anterioare, folosind argumente logice (volatilitatea piețelor, riscuri de securitate) pentru a convinge de justețea deciziei."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Atitudinea socială este caracterizată de un grad înalt de formalism, respect reciproc și diplomație. Limbajul utilizat este politicos și adecvat unei ședințe oficiale la cel mai înalt nivel. Prim-ministrul abordează un subiect sensibil (menținerea stării de urgență) cu mult tact diplomatic.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc formule de adresare formale precum „Stimați colegi”, „Doamnelor ministre, domnilor miniștri”, iar solicitările de aprobare sunt formulate respectuos („rog susținerea proiectului”)."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Comunicarea este civilizată și profesională."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Interacțiunile dintre membrii guvernului denotă respect reciproc. Respectul pentru proceduri, pentru funcțiile deținute și pentru instituția guvernului este evident pe tot parcursul ședinței."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de agresivitate. Chiar și în contextul unei crize, tonul rămâne calm și constructiv."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio urmă de sarcasm. Comunicarea este directă și serioasă."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și gravitatea subiectelor discutate exclud prezența umorului."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește ironia. Toate declarațiile sunt făcute cu seriozitate."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul demonstrează o abordare diplomatică remarcabilă, în special când explică de ce nu poate ridica starea de urgență. El subliniază transparența, cooperarea cu toate forțele politice și necesitatea unei decizii responsabile, gestionând astfel o situație politică potențial tensionată."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Ședința este centrată pe probleme cu impact social major. Se discută despre securitatea energetică, sprijinul pentru fermieri, protecția socială și reforma administrației. Discursul promovează soluții guvernamentale (advocacy) și demonstrează preocupare pentru justiția socială și bunăstarea cetățenilor, inclusiv a celor vulnerabili.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest tip de discurs este complet absent."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul folosit este formal, instituțional și neutru, respectând normele discursului public profesionist și evitând orice termen care ar putea fi considerat ofensator sau inadecvat."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 3,
        "reason": "Guvernul își prezintă acțiunile ca fiind în beneficiul tuturor cetățenilor. Se menționează explicit necesitatea de a consulta „toate fracțiunile parlamentare” și de a proteja „categoriile de cetățeni vulnerabili”, ceea ce denotă o abordare incluzivă."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu este un subiect central, angajamentul de a colabora cu „toate fracțiunile parlamentare” reprezintă o recunoaștere a diversității politice și a importanței construirii unui consens larg."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de discriminare în discurs."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga ședință este un exercițiu de advocacy pentru politicile guvernului. Fiecare vorbitor argumentează necesitatea și beneficiile proiectelor propuse, fie că este vorba de menținerea stării de urgență, de noi regulamente agricole sau de reforme sociale."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 3,
        "reason": "Preocuparea pentru justiția socială este evidentă prin discutarea unor măsuri concrete precum „programe de sprijin pentru fermieri”, un „pachet de măsuri pentru protejarea categoriilor de cetățeni vulnerabili” și elaborarea unei noi legi a salarizării."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul manifestă sensibilitate culturală prin referirile repetate la „sărbătorile pascale”, un eveniment important pentru majoritatea cetățenilor, și prin urările de la final, adaptând comunicarea la contextul cultural al momentului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga înregistrare este o ședință de guvern, un cadru eminamente profesional. Discuțiile sunt structurate, axate pe ordinea de zi, pe propuneri legislative, rapoarte și luarea deciziilor. Limbajul este formal, iar interacțiunile sunt concentrate pe rezolvarea problemelor administrative și de stat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul este serios și formal pe tot parcursul ședinței. Se folosesc formule de adresare corespunzătoare („Stimați colegi”, „Domnule Prim-ministru”). Agenda este urmată riguros, iar deciziile sunt luate prin vot, demonstrând un nivel înalt de profesionalism instituțional."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii, în special Prim-ministrul și directorul Centrului Național de Management al Crizelor, prezintă informații detaliate, date concrete și analize complexe (de ex., evoluția prețului la petrol, impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice), demonstrând expertiză în domeniile lor."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Prim-ministrul conduce ședința, stabilește tonul, justifică decizii nepopulare (menținerea stării de urgență) și face apel la coeziune și responsabilitate. El direcționează discuția și deleagă sarcini, manifestând un rol clar de lider."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Se menționează în mod repetat colaborarea cu Parlamentul („vom continua să ne întâlnim cu colegii din Parlament din toate fracțiunile”), între ministere și cu partenerii externi (România, UE, FMI), subliniind o abordare colaborativă în gestionarea crizelor."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga ședință este centrată pe identificarea și rezolvarea problemelor: criza energetică, suportul pentru fermieri, ajustarea prețurilor, reforme legislative. Discursul inițial al Prim-ministrului este un exemplu elocvent de abordare a unei probleme complexe."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al ședinței este luarea deciziilor. Se prezintă proiecte de hotărâri, se supun la vot și se aprobă formal („Cine este pentru? Mersi, se aprobă.”). Acest proces este vizibil pe tot parcursul înregistrării."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși accentul este pe managementul de criză, se discută și despre noi abordări și reforme, cum ar fi „conceptul reformei administrației publice locale”, o „nouă lege a salarizării” și modernizarea sistemelor de raportare, indicând o orientare spre inovație instituțională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este instituțional și politic, axat pe problemele țării, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Elementele care apar sunt legate de reziliența instituțională, nu de cea personală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Îmbunătățirea este discutată la nivel de sisteme și politici (de ex., îmbunătățirea cadrului legal pentru produsele fitosanitare), nu la nivel personal."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 1,
        "reason": "Motivația este implicită, derivând din datoria publică și responsabilitatea față de cetățeni, dar nu este exprimată ca un sentiment personal sau ca un apel la motivația individuală."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este pragmatic, serios și orientat spre sarcini. Nu există elemente de discurs inspirațional menite să motiveze audiența la nivel personal."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul menționează capacitatea țării de a depăși crize: „Am trecut prin multe crize regionale și globale. Vom trece și peste asta.”, exprimând o idee de reziliență la nivel național și instituțional."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest concept nu este prezent sau relevant în contextul unei ședințe de guvern."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Prim-ministrul reflectează asupra deciziilor anterioare și a promisiunilor făcute, comparându-le cu realitatea actuală („Am promis că nu vom menține starea de urgență... realitatea s-a schimbat”), ceea ce denotă un proces de reflecție strategică."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu este abordat în niciun fel."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Discuțiile sunt puternic ancorate în concepte de responsabilitate guvernamentală, transparență și justificare a acțiunilor în fața publicului, ceea ce conferă o dimensiune etică semnificativă întregii ședințe.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul recunoaște deschis că nu își poate respecta o promisiune anterioară privind starea de urgență, dar explică motivele obiective. Această transparență, chiar și în fața unei decizii dificile, denotă onestitate."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 3,
        "reason": "Guvernul încearcă să-și mențină integritatea prin promisiuni de transparență („acest raport va fi făcut public”), prudență în utilizarea puterilor excepționale și prin colaborarea cu alte puteri în stat (Parlamentul)."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Tema responsabilității este centrală. Toate deciziile, în special menținerea stării de urgență, sunt justificate ca fiind luate din responsabilitate față de cetățeni și pentru a asigura stabilitatea țării. Se menționează că o altă decizie ar fi „iresponsabilă”."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Este prezentată clar dilema dintre respectarea unei promisiuni politice (abrogarea stării de urgență) și datoria de a proteja securitatea energetică a țării în fața unor noi riscuri, o dilemă etică a guvernării."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul se concentrează mai mult pe argumente pragmatice și tehnice decât pe judecăți morale explicite, deși deciziile sunt implicit bazate pe principiul binelui comun."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 3,
        "reason": "Se manifestă o preocupare pentru corectitudine prin propunerea de măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile și pentru fermieri, încercând să distribuie echitabil poverile crizei."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin explicații detaliate, promisiuni de transparență și dialog constant cu alte instituții, guvernul depune un efort vizibil pentru a fi perceput ca demn de încredere în gestionarea situației."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul este predominant formal, direct și elaborat, corespunzător cadrului unei ședințe oficiale de guvern, unde claritatea și precizia sunt esențiale pentru luarea deciziilor și comunicarea publică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Motivele deciziilor sunt enunțate clar, fără ocolișuri, de exemplu: „Abrogarea stării de urgență acum... ar fi o decizie iresponsabilă”."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează un stil indirect. Contextul formal și necesitatea de a lua decizii clare impun o comunicare directă."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari, folosind date, exemple și explicații detaliate pentru a justifica propunerile și a asigura înțelegerea corectă a situațiilor complexe, precum criza energetică."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Ambiguitatea este evitată în mod activ. Scopul este de a transmite mesaje clare și de a lua decizii neechivoce."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși unele prezentări sunt elaborate, procesul de votare și trecerea de la un punct la altul pe ordinea de zi sunt concise și eficiente."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul introductiv al Prim-ministrului și raportul privind managementul crizelor sunt elaborate, oferind un context extins și justificări detaliate pentru a susține deciziile propuse."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se utilizează un limbaj oficial, formule de adresare protocolare și se respectă o procedură strictă, specifică unei ședințe de guvern."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs sau interacțiuni."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Discuția face referiri la contextul cultural (sărbătorile pascale) și regional (acțiunile țărilor vecine), integrând acești factori în procesul de luare a deciziilor la nivel național.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 3,
        "reason": "Menționarea explicită a „sărbătorilor pascale” ca perioadă de mobilitate crescută și risc potențial influențează decizia de a menține starea de urgență, arătând cum normele culturale sunt luate în calcul în guvernare."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 2,
        "reason": "Se face referire la acțiunile altor țări din regiune, precum România („România, de exemplu, a adoptat astfel de măsuri pentru trei luni”), folosindu-le ca punct de referință pentru propriile decizii."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 2,
        "reason": "Referirea la Paște este legată de tradiția călătoriilor și a reuniunilor de familie, un factor social și logistic important."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale specifice, discuția rămânând la un nivel național și cultural general."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul multiculturalismului nu este abordat în cadrul acestei ședințe."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul patrimoniului cultural sau natural nu este abordat."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 1,
        "reason": "Există o mențiune pozitivă despre creșterea ratingului de țară („ratingul Republicii Moldova a crescut”), care poate fi interpretată ca un punct de mândrie națională, deși exprimată într-un mod sobru."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală este de a guverna și de a comunica transparent deciziile luate. Credibilitatea este construită prin prezentarea de fapte și justificări, deși contextul geopolitic adaugă o nuanță de propagandă defensivă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este persuasiv, dar se bazează pe argumente logice și date factuale pentru a convinge, nu pe tehnici de manipulare emoțională. Este un act de comunicare politică, nu de manipulare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 1,
        "reason": "Prim-ministrul subliniază intenția de a colabora cu „toate fracțiunile parlamentare”, încercând să proiecteze o imagine de unitate națională și să minimizeze percepția de partizanat în gestionarea crizei."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii sunt lideri guvernamentali care vorbesc în capacitatea lor oficială. Ei își construiesc credibilitatea prin prezentarea detaliată a datelor, a contextului și a raționamentului din spatele fiecărei decizii."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este clară și explicită: gestionarea crizelor (energetică, economică), asigurarea funcționării statului și protejarea cetățenilor. Motivele pentru fiecare acțiune sunt explicate pe larg."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Prin oferirea de detalii extinse și promisiunea de a publica rapoarte, guvernul încearcă să prevină interpretările inexacte și să controleze narativul public, în special pe subiecte sensibile."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Criza energetică este direct legată de contextul geopolitic, menționându-se „atacurile cu drone rusești”. Această încadrare servește la atribuirea cauzelor problemelor unor factori externi, ceea ce are o componentă de comunicare strategică sau propagandă defensivă."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Guvernul menține starea de urgență în sectorul energetic, invocând instabilitatea externă

Guvernul Republicii Moldova a decis să nu propună abrogarea stării de urgență în sectorul energetic, o schimbare de poziție față de angajamentele anterioare de a renunța la această măsură cât mai curând posibil. Prim-ministrul a explicat în debutul ședinței de Guvern că decizia este dictată de contextul geopolitic extrem de instabil și de volatilitatea severă de pe piețele energetice externe. 

Inițial, executivul se pregătea să înainteze Parlamentului, chiar în această săptămână, propunerea de abrogare, respectând promisiunea de a nu menține regimul special „nici măcar o zi” mai mult decât este necesar. Totuși, realitatea internațională s-a schimbat dramatic. Premierul a subliniat că prețul petrolului a atins praguri alarmante, cu estimări ce indică posibile creșteri până la 150 de dolari pe baril, iar riscurile geopolitice, deși atenuate temporar de armistiții punctuale, rămân la un nivel foarte ridicat. „A abroga starea de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă”, a declarat șeful Guvernului. 

Starea de urgență este prezentată ca un instrument tehnic, nu politic, esențial pentru a permite Guvernului să intervină rapid în situații critice. Premierul a amintit de gestionarea promptă a crizei generate de avarierea liniei electrice Vălcănești-Isaccea, posibilă datorită pârghiilor oferite de starea de urgență. El a reiterat angajamentul pentru transparență și pragmatism, menționând că Guvernul va continua consultările cu toate fracțiunile parlamentare pentru a lua decizii responsabile, în beneficiul cetățenilor. 

Un raport detaliat privind situația din sectorul energetic și necesitatea menținerii stării de urgență va fi prezentat Parlamentului până la finalul săptămânii. Problema abrogării va fi reexaminată după sărbătorile pascale, în jurul datei de 23 aprilie, condiționat de evoluția situației regionale și internaționale. Până atunci, Guvernul promite să utilizeze instrumentele stării de urgență cu „maximă prudență, asumare și transparență”.

### Raport CNMC: Starea de urgență, un scut necesar în fața șocurilor energetice externe

Criza energetică din Republica Moldova nu a fost un eveniment izolat, ci o succesiune de șocuri externe care au impus o reacție graduală și fermă din partea statului, se arată în raportul prezentat de directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Sergiu Diaconu. Conform analizei, starea de urgență a fost un instrument vital care a permis Guvernului să deblocheze pârghii esențiale pentru protejarea securității energetice a țării. 

Raportul detaliază cum, încă de la începutul lunii martie, perturbările din Strâmtoarea Hormuz au declanșat o undă de șoc pe piața internațională a petrolului, afectând direct Republica Moldova. Situația a fost agravată de lucrările de mentenanță la rafinăriile din România, sursa principală de carburanți a țării. Mecanismul de calcul al prețului la pompă, bazat pe o medie de 14 zile, a devenit o barieră, descurajând importurile și aducând piața în pragul blocajului. 

Momentul de cotitură a fost pe 23 martie, când atacurile rusești asupra infrastructurii din Ucraina au scos din funcțiune linia de înaltă tensiune Vălcănești-Isaccea, care asigura 60-70% din necesarul de energie electrică. Această avarie a generat un deficit masiv și a impus declararea stării de urgență. 

Sub acest regim, Guvernul a putut acționa pe două paliere majore. În sectorul electroenergetic, a fost posibilă repararea în timp record a liniei avariate (în doar cinci zile), prin autorizarea de achiziții directe. De asemenea, s-au implementat măsuri de reducere a consumului național cu aproximativ 3%. În sectorul produselor petroliere, cea mai vizibilă măsură a fost reducerea perioadei de calcul a prețului de la 14 la 7 zile, ceea ce a permis importatorilor să-și reia livrările și a stabilizat piața. Numărul stațiilor PECO fără motorină a scăzut de la 182 la doar 41. Alte măsuri au inclus deblocarea fondurilor pentru unii operatori și limitarea vânzării de carburanți în canistre pentru a stopa panica. 

CNMC argumentează că menținerea stării de urgență este necesară deoarece riscurile nu au dispărut. Perioada sărbătorilor pascale implică o mobilitate crescută, iar oprirea centralelor electrice de termoficare (CET) va reduce capacitatea de cogenerare, menținând presiunea pe sistemul energetic.

### Guvernul pregătește un pachet de măsuri de sprijin pentru fermieri, transportatori și cetățenii vulnerabili

În contextul multiplelor crize cu care se confruntă Republica Moldova, Guvernul a anunțat că lucrează la un pachet complex de măsuri menite să ofere sprijin unor sectoare economice cheie și categoriilor de cetățeni vulnerabili. Anunțul a fost făcut de prim-ministru în cadrul ședinței de Guvern, subliniind că, în paralel cu gestionarea crizei energetice, executivul se concentrează pe atenuarea impactului economic și social. 

Unul dintre principalele domenii vizate este agricultura. Se lucrează la programe de sprijin pentru fermieri, care vor include mecanisme de intervenție ce vizează accizele la motorină și TVA-ul. Detaliile acestor măsuri urmează a fi prezentate de Ministerul Agriculturii și cel al Finanțelor, având ca scop reducerea presiunii financiare asupra producătorilor agricoli, afectați de creșterea costurilor operaționale. 

Un alt set de măsuri se referă la sectorul infrastructurii și transporturilor. Guvernul pregătește un proiect de lege pentru ajustarea prețurilor la transport și la lucrările de reconstrucție a infrastructurii deja contractate. Această inițiativă, dezvoltată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, are ca scop deblocarea proiectelor care stagnează din cauza neconcordanței dintre costurile estimate inițial și prețurile actuale ale materialelor și serviciilor. 

Pe plan social, Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează un pachet de măsuri pentru protejarea categoriilor de cetățeni vulnerabili, deși nu au fost oferite detalii specifice. Simultan, Guvernul a reafirmat că se lucrează „intens” la o nouă lege a salarizării, o reformă așteptată care ar putea aduce mai multă echitate în sistemul public de remunerare. Aceste inițiative sunt prezentate ca parte a unui efort mai larg de a asigura stabilitatea economică și de a oferi un răspuns la dificultățile cu care se confruntă populația și mediul de afaceri.

## Transcriere

Stimați colegi, doamnelor ministre, domnilor miniștri, bună dimineața. Am promis să încep cu starea de urgență. Deci, am promis că nu vom menține starea de urgență în domeniul energetic nici măcar o zi față de cât este necesar.

Am spus-o întotdeauna și aveam intenția și ne pregăteam să venim chiar mâine, în ziua de joi, în Parlament cu propunerea de abrogare. Așa cum am anunțat și săptămâna trecută în cadrul ședinței de guvern.

Trebuie să constat, spre regret, realitatea s-a schimbat și, iarăși spre regret, nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă. Situația pe piețele externe rămâne extrem de volatilă. Cred că cu toții am urmărit, în special, ceea ce se întâmpla această noapte, după declarațiile președintelui american. Deci, ieri, prețul petrolului a ajuns la 115 $ pentru baril. Estimările indicau o posibilă creștere spre 150 $ sau chiar peste acest nivel.

În noaptea s-a anunțat o posibilă sau o reală încetare temporară a focului, un armistițiu între Statele Unite ale Americii și Iran. Dar riscurile oricum rămân foarte, foarte ridicate. Deci piețele au reacționat. Am urmărit în dimineața zilei, prețul la baril a scăzut, dar n-a scăzut semnificativ. Deci piețele așteaptă ce urmează.

Deci, oricum vorbim despre una din cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, fapt care este confirmat de foarte mulți experți, inclusiv de Banca Mondială. Și în același timp, urmărim cum procedează țările din regiune, inclusiv și state care sunt mai puțin vulnerabile la șocurile externe decât Republica Moldova. Și aceste state au instituit stări de urgență pentru perioade mai lungi. România, de exemplu, a adoptat astfel de măsuri pentru trei luni.

Noi am promis transparență, cooperare și pragmatism și noi menținem acest angajament. Ne-am întâlnit de nenumărate ori și vom continua să ne întâlnim cu colegii din Parlament, din toate fracțiunile, pentru a informa, a consulta și a lua decizii responsabile împreună, pentru binele cetățenilor.

Și vreau să repet din nou, starea de urgență nu este o măsură politică. Este un instrument necesar pentru a interveni rapid, mai ales în situații critice cu care ne confruntăm. Am demonstrat deja acest lucru. Am gestionat prompt situația generată de ruperea liniei electrice Vulcănești-Isaccea, în urma atacurilor cu drone rusești.

Am avut sprijinul partenerilor externi. Șase țări au contribuit la asigurarea capacităților energetice suplimentare și ieri am semnat scrisori de mulțumire pentru primierii acestor țări. A fost un gest de solidaritate. Dar riscurile oricum n-au dispărut. Atacurile se pot repeta oricând, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale.

În aceste condiții, abrogarea stării de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă. Totuși, vreau să fiu clar, vom utiliza acest instrument cu maximă prudență, asumare și transparență.

În continuare, propun, astăzi vom audia raportul directorului Centrului Național de Management al Crizelor, domnul Sergiu Diaconu. Raportul CNMC-ului și al Ministerului Energiei va fi prezentat Parlamentului până la sfârșitul săptămânii acesteia și mai mult decât aceasta, acest raport va fi făcut public până la sfârșitul săptămânii, în spiritul acestei transparențe.

Ne propunem să revenim în Parlament după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, pentru examinarea abrogării stării de urgență. Iarăși, dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră. Concomitent, vom menține consultările cu toate fracțiunile parlamentare.

Până la sfârșitul săptămânii, vom transmite Parlamentului raportul Guvernului pentru anul 2025 și vom fi disponibili pentru dezbateri imediat după sărbătorile de Paște. Deci, ne vom consulta cu colegii din Parlament care este formatul, fracțiuni sau suntem deschiși și disponibili să-l discutăm în orice format.

Lucrăm la programe de sprijin pentru fermierii, inclusiv prin mecanisme ce vizează accizele și TVA-ul. Am avut aceste discuții. Detaliile vor fi prezentate de doamna ministra Agriculturii și de ministrul Finanțelor.

Ajustăm prețurile pentru transport și pentru lucrările de reconstrucție a infrastructurii deja contractate, care sunt deja în lucru. Ministerul Infrastructurii, MIDR-ul pregătește un proiect de lege în acest sens. Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează un pachet de măsuri pentru protejarea categoriilor de cetățeni vulnerabile. Lucrăm intens la o nouă lege a salarizării.

Noutatea bună care a venit săptămâna aceasta, ratingul Republicii Moldova a crescut, iar acest lucru ne permite să atragem noi investiții în economie. O delegație guvernamentală, împreună cu Banca Națională a Moldovei, va pleca la Washington pentru adunarea anuală a Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional și va continua negocierile asupra unui nou program al Fondului Monetar Internațional pentru Republica Moldova.

Stimați colegi, am trecut prin multe crize regionale și globale. Vom trece și peste asta, cu eforturi consolidate și grijă față de oameni, de cetățenii noștri. Nu renunțăm la reforme și la investițiile majore.

Joi, mâine, domnul Buzu, Alexei Buzu, va prezenta în Parlament conceptul reformei administrației publice locale, pe care, apropo, l-a prezentat în cadrul unei conferințe de presă azi, chiar azi dimineață. Așa-i, domnul Buzu? Este o reformă necesară pentru servicii mai bune și o administrație mai aproape de oameni.

Deci, cam asta-i introducerea mea. În acest context, eu propun două amendamente la ordinea de zi. Deci, am propus raportul Centrului Național de Management al Crizelor să fie prezentat și mai avem un amendament de la DED.

Da, mersi, domnule prim-ministru. Propunem includerea în ordinea de zi a ședinței avizului proiectului asupra modificărilor la Legea 172 din 2014 prin aprobarea nomenclatorului combinate a mărfurilor, inițiativă legislativă numărul 80.

Putem vota pentru ambele amendamente simultan. Cine este pentru aceste două amendamente, includerea lor în ordinea de zi? Mersi. Se aprobă. Și, deci, eu propun să începem cu raportul domnului Diaconu, Centrului Național de Management al Crizelor. Mersi.

Bună ziua. Domnule prim-ministru, onorați membri ai Guvernului, vă prezint astăzi o analiză a intervențiilor statului pentru protejarea securității energetice a Republicii Moldova. Criza din acest sector nu trebuie privită ca un eveniment izolat referitor la linia electrică aeriană Vulcănești-Isaccea, dar ca o succesiune de șocuri externe care au impus o reacție graduală, fermă și orientată strategic spre protecția cetățeanului.

Încă de la începutul lunii martie, indicatorii de risc au semnalat primele fisuri în sistemul de aprovizionare cu carburanți. Prin hotărârea Guvernului, a fost instituită starea de alertă și la acea etapă, scopul principal a fost monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru o eventuală penurie. Am observat cum perturbările din Strâmtoarea Hormuz, o arteră prin care trec 20% din petrolul global și 25-30% din gazul lichefiat, au început să propage o undă de șoc asupra cotațiilor internaționale.

Totodată, în plan regional, situația era deja tensionată de mentenanța rafinăriilor din România, sursa noastră principală pentru 78% de import de motorină și 99% de import de benzină, fapt care a limitat drastic volumele disponibile pentru import. Deși am activat starea de alertă, instrumentele de atunci erau pur administrative. De exemplu, nu aveam dreptul legal de a interveni în mecanismele de calcul pentru stabilirea prețului la carburanți, de a face derogări de la Codul urbanismului pentru proiecte de energie verde, de a proteja entitățile furnizoare de energie de la blocarea conturilor bancare sau de a interveni în procese în procurări de urgență.

Trebuie să subliniem un aspect important. La momentul declanșării stării de urgență, situația națională era deja critică. Evoluțiile globale și presiunile regionale transformaseră vulnerabilitățile într-o criză acută. Mai grav, mecanismul de calcul al prețului la motorină, bazat pe o medie de 14 zile, a devenit o barieră.

Importatorii nu mai aveau motivația de a aduce marfă, pe care statul îi obliga să o vândă la prețuri bazate pe cotații vechi, și problema deja nu era în prețul final pentru consumator, dar însăși existența produsului la pompă. Piața era deja în pragul blocajului, iar instrumentele administrative ale stării de alertă nu erau suficiente pentru a asigura prezența produsului la pompă. În acest context deja tensionat, momentul de cotitură s-a produs pe 23 martie, când atacurile ruse asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de 400 de kW Vulcănești-Isaccea, care asigura în mod normal aproximativ 60-70% din necesarul de energie electrică al țării.

Fluxurile de energie dinspre România au scăzut instantaneu la 0 MW, generând un deficit masiv de 350-400 MWh. A fost declarată starea de urgență pentru a debloca pârghiile adiționale. Aceasta ne-a permis să acționăm pe două paliere majore. Prima, sectorul electroenergetic, pentru a menține lumina în casele cetățenilor, și doi, sectorul produselor petroliere, pentru ca de la penurie să ajungem la stabilitate.

În sectorul electroenergetic, starea de urgență a permis mai exact reparații în timp record. A fost autorizată Moldlectrica să realizeze achiziții prin negocieri directe pentru echipamente critice. S-a produs cu succes cooperarea cu operatorii din Ucraina, România și din alte state europene și a fost extrem de productiv acestă cooperare. Linia fiind repusă în funcțiune pe 28 martie, timp de cinci zile de la impact.

De asemeni, s-a permis, prin derogare de la Codul urbanismului, instalarea rapidă a sistemelor de stocare și echilibrare fără birocrația autorizațiilor de construire. Această măsură a fost luată pentru a reduce semnificativ timpul de implementare a proiectelor de energie verde. Mai mult, a fost implementat un plan de reducere a consumului, care a adus la o scădere de circa 3% a consumului de energie la nivel național, economisind resursele vitale în orele de vârf.

Măsurile luate prin starea de urgență în sectorul produselor petroliere au fost cele mai vizibile pentru cetățeni. Dacă pe 26 martie aveam 182 de stații de alimentare care raportau lipsă motorină, astăzi am ajuns, după ce am introdus măsurile de echilibrare, la doar 41 de stații, adică 6 întreg și 9% totalul de stații care raportează lipsă de motorină. Măsurile aplicate de asemeni au inclus reducerea perioadei de calcul a prețului de la 14 la 7 zile.

Aceasta a permis importatorilor să își balanseze costurile reale de achiziții și să reia livrările. Dacă am scoate această măsură acum și am reveni la 14 zile, am bloca din nou importurile într-o piață internațională extrem de volatilă și în cazul scăderii prețului produselor petroliere la bursa internațională, așa cum am văzut după anunțul de ieri de armistițiu, nu am permite reducerea rapidă la pompă pentru cetățean.

În cazul Lukoil Moldova, s-a permis deblocarea fondurilor deja existente acestui operator, exclusiv pentru achiziții de carburanți și livrarea acestora doar în țară. Impactul a fost imediat. Stocurile au crescut de la 125 de t la 712 t, iar vânzările zilnice au fost de la 17.000 de L la 241.000 de L și practic, la moment, nu mai sunt deja stații fără motorină. De asemeni, au fost luate măsuri de protecție pentru atenuarea panicii, mai exact limitarea vânzării în recipiente de maxim de 20 de L, ce a stopat stocarea impulsivă, stabilizând consumul la media normală de 1.500.000 de L pe zi.

Un deziderat important în strategia noastră de gestionare a crizei a fost protejarea și a sectorului agricol, având în vedere că această perioadă de instabilitate s-a suprapus cu etape critice ale companiilor agricole sezoniere. Securitatea energetică este direct legată de securitatea alimentară, fapt pentru care am monitorizat permanent rezervele de motorină destinate lucrărilor agricole, pentru a identifica și opri din timp riscurile de deficit major pentru agricultori.

De ce continuăm? Deși linia electrică a fost reparată, riscurile în sectorul energetic nu au dispărut. Ținem cont de faptul că perioada sărbătorilor pascale implică o mobilitate maximă a populației și implicit o intensificare a consumului de carburanți prin deplasări interne și transfrontaliere sporite. De asemeni, încetarea lucrărilor ceturilor va reduce capacitatea de cogenerare semnificativ, până la 200-220 de MW.

De asemeni, în aprilie trebuie să ținem cont că este și reluarea activității la maxim capacitate a multor industrii, ceea ce înseamnă că consumul va fi sporit și de la faptul că am stabilizat piața la 6-7 zile de carburanți disponibili, am putea din nou să revenim la o reducere treptată a acestor disponibilități. Menținerea stării de urgență pe parcursul sărbătorilor pascale reprezintă și o măsură de proporționalitate și prudență strategică, asigurând guvernului pârghiile necesare pentru a preveni orice disfuncționalitate într-un moment de vulnerabilitate posibilă.

Această decizie este dictată și de necesitatea unei reacții rapide în fața unui cumul de factori externi ce pot evolua și funcționează într-un efect de tip cascadă. Factorii aceștia însumează inclusiv volatilitatea extremă din Orientul Mijlociu, unde perturbările din strâmtoarea Ormuz mai continuă să pună presiune pe fluxurile globale de petrol și gaze. Deși încetarea focului a adus la o scădere a prețurilor, toate rapoartele internaționale și naționale indică faptul că în următoarele săptămâni acestea și nivelul stocurilor vor depinde de reluarea transportului maritim și de redeschiderea căilor de acces.

În paralel, trebuie să vă informăm că se lucrează cu un grup de deputați la promovarea unor modificări legislative prin care starea de urgență și activitatea de management al crizelor să fie supuse controlului parlamentar. Totodată, se are în vedere revizuirea termenelor pentru starea de alertă, astfel încât aceasta să permită o durată mai flexibilă și aplicarea unui spectru mai larg de măsuri pentru a asigura o intervenție rapidă și eficientă. Nu ne dorim măsuri de urgență mai mult decât este strictul necesar.

Am reușit în perioadă destul de scurtă să trecem de la 182 de stații închise la o piață funcțională. Am reparat infrastructura distrusă sub bombardamente. Totuși, stabilitatea actuală este fragilă din factori independenți de voința noastră.

Menținerea stării de urgență este o măsură de proporționalitate și responsabilitate. Ne asigurăm că prețurile rămân corecte, că lumina rămâne aprinsă și că cetățenii sunt protejați de un sistem de monitorizare vigilent, gata să intervină în orice secundă. Iar după sărbătorile de Paște, suntem gata să venim cu propuneri de trecere, așa cum a raportat și domnul prim-ministru, de la starea de urgență la starea de alertă. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului director și vă rog, precum și am discutat, să transmiteți raportul Parlamentului și să-l faceți public pentru toți cetățenii Republicii Moldova, să se asigure că noi avem grijă de confortul lor în timpul sărbătorilor pascale.

Mersi. Continuăm cu ședința noastră a Guvernului și trecem la resurse umane. Domnul ministru Cojuhari, vă rog.

Da, vă mulțumesc. Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, în temeiul articolului 7 litera i din Legea 136/2017 cu privire la guvern, cât și prin baza prevederilor articolului 22, aliniatul 1, litera a, cât și aliniatul 3 din Legea nr. 199 din 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se propune eliberarea domnului Sorin Popescu din funcția de secretar de stat al Ministerului Justiției din data de 8 aprilie, în baza cererii de demisie. Îi mulțumim mult pentru serviciu și îi dorim succes în continuare. Mersi.

Da, mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bolea, vă rog.

Stimați colegi, în temeiul articolului 7 litera j din Legea 136 din 2017 cu privire la Guvern, vă anunț despre eliberarea domnului Andrei Ceban din funcția de director al Autorității Aeronautice Civile din data de 8 aprilie 2026, în baza cererii de demisie.

Care e regula? Trebuie să votăm separat? Da? Hai să votăm separat. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Se aprobă și vă rog să continuați.

În baza aceluiași, în temeiul aceluiași articol 7 din Legea 136/2017, vă anunț despre reîncadrarea domnului Andrei Ceban în funcția de director adjunct al Autorității Aeronautice Civile din data de 9 aprilie 2026.

Cine este pentru? Vă mulțumesc, se aprobă.

În temeiul articolului 7 din Legea nr. 136 din 2017, propun numirea domnului Eugen Costețchi în funcția de director al Autorității Aeronautice Civile din data de 9 aprilie 2026.

Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă.

Și în baza, temeiul articolului 7 din litera j din Legea 136 din 2017, propun suspendarea raportului de serviciu ale domnului Eugen Costețchi în funcția de director adjunct al Autorităților Aeronautice Civile pe perioada numirii într-o funcție de demnitate publică, începând cu data de 9 aprilie 2026.

Cine este pentru? Mersi. Se aprobă.

Domnul ministru Hîrbu, vă rog.

Stimați membri ai Guvernului, în temeiul legii cu privire la Guvern, a legii cu privire la administrația publică centrală de specialitate, dar și a legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, dar și a demersul Ministerul Mediului, se propune eliberarea domnului Artur Hormuzache din funcția de director al Agenției Naționale de reglementare a activităților nucleare și radiologice din data de 8 aprilie 2026. Rog susținere.

Da. Vă mulțumesc. Cine este pentru? Mersi. Se aprobă. Și domnul Buzăvrog.

Da, mulțumesc. În temeiul prevederilor legale, se propune numirea domnului Oleg Botnaru în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat din data de 14 aprilie 2026. Rog suportul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc, se aprobă. Mulțumesc și continuăm cu ordinea de zi. Domnul ministru Hâjde, vă rog.

Mulțumesc, stimate domnule prim-ministru, stimați colegi. Propun atenției dumneavoastră regulamentul privind schimbarea destinației terenurilor pentru exploatarea minieră, care va reglementa întregul ciclu al procesului, de la inițierea procedurii de schimbare a destinației până la recultivarea finală a acestuia. Aceasta stabilește un cadru clar privind condițiile, documentația necesară și etapele administrative aplicabile, precum și obligațiile ce țin de protecția mediului, evaluarea impactului și utilizarea responsabilă a resurselor miniere. Totodată, regulamentul pune accent pe transparența procesului și asigurarea recultivării post-exploatare.

Recultivarea terenului afectate de activitățile miniere presupune restaurarea solului, refacerea vegetației naturale și prevenirea eroziunii, astfel încât pe terenul să poată fi adus în stare utilă, precum pentru agricultură sau păduri, fie pentru alte utilizări viabile, așa cum este prevăzut în proiectul tehnic. Menționez că o astfel de modificare este importantă pentru că procesul de consultare a primăriilor va fi la o etapă inițială și vom evita situațiile încât va exista o divergență între agentul economic și primăriile sau locuitorii din localitate. În contextul celor menționate, rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bolea, vă rog.

Stimați colegi, vă prezint proiectul hotărârii de Guvern privind orientările Republicii Moldova pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, parte a rețelei transeuropene de transport TNT. Pe scurt, acest proiect este despre viziunea clară cum conectăm Republica Moldova la Uniunea Europeană prin drumuri, căi ferate, transport aerian și fluviu moderne, sigure și eficiente. Prin proiect stabilim reguli clare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și creăm un cadru prin care planificăm, monitorizăm și implementăm investițiile într-un mod coerent și transparent.

Astfel, ne asigurăm că fiecare investiție în drumuri, căi ferate sau alte tipuri de transport se realizează corect, după standarde europene și cu impact real pentru oameni și economia națională. În esență, acest proiect este despre viitorul Republicii Moldova, o țară mai conectată, mai competitivă și mai aproape de Uniunea Europeană. Rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Bolea. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Doamna ministră Bugaru, vă rog.

Mulțumesc. Stimați colegi, propunem aprobarea regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. Ne propunem să modernizăm sistemul de evidență și raportare a accidentelor de muncă prin alinierea la standardele europene, dar și prin îmbunătățirea calității datelor statistice pe care le colectăm. Noi propunem instituirea unui mecanism unificat de colectare și transmitere a datelor privind accidentele de muncă de la toate instituțiile.

Inspectoratul de Stat al Muncii va avea un rol central în acest proces și va fi responsabil de colectarea și codificarea datelor. Un element important al proiectului pe care îl propunem este să reducem sarcina administrativă pentru angajatori și aceste măsuri vor contribui la consolidarea și capacității instituționale de monitorizare și analiză a riscurilor profesionale, oferind totodată autorităților și companiilor instrumente mai eficiente pentru prevenirea accidentelor de muncă.

Din păcate, nivelul accidentelor de muncă se menține a fi unul ridicat în Republica Moldova. De aceea, colectarea datelor, înțelegerea acestui fenomen ne va ajuta ca să avem un dialog mai eficient atât cu angajatori și angajați, ca să prevenim aceste accidente de muncă. Mulțumesc mult. Rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Doamna ministră Cătăbuga.

Da, mulțumesc. Stimați domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul hotărârii Guvernului de stabilire a măsurilor pentru izolarea și eradicarea organismelor dăunătoare, protejarea sănătății plantelor și asigurarea securității alimentare prin aprobarea a nou regulamente care instituie cadrul național pentru izolarea, prevenirea, răspândirea, dar și eradicarea unor organisme dăunătoare ale plantelor. Mai exact, proiectul prevede crearea unui sistem național de avertizare timpurie, dar și instituirea unui mecanism integrat de supraveghere fitosanitară bazat pe monitorizarea strictă a terenurilor, anchete oficiale, prelevare de probe și testări de laborator, atât și stabilirea măsurilor de intervenție și a restricțiilor privind utilizarea, circulația și prelucrarea materialului vegetal contaminat, cât și impunerea cerințelor de igienizare, dezinfecție și eliminare sigură a materialelor și utilajelor expuse riscului.

În esență, acest proiect pune accentul pe prevenție ca principal instrument de protecție a culturilor, prin detectarea timpurie a riscurilor, dar și un sistem coordonat de supraveghere și responsabilizarea tuturor actorilor implicați va asigura această identificare și control a focarelor încă din fazele incipiente. Astfel, proiectul vine să anticipeze riscurile, protejând investițiile fermierilor și asigurând stabilitatea și reziliența producției agricole. Rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Și vă rog să continuați.

Prezint atenției dumneavoastră proiectul hotărârii Guvernului de stabilirea măsurilor pentru izolarea și... scuze. Am ieșit de pe ordine. Îmi cer scuze. Revin la numărul cinci a ordinii de zi. Prezint proiectul pentru aprobarea regulamentului privind importul animalelor de reproducție de rasă pură din speciile ovină și caprină.

Proiectul reglementează procedura de evidență a animalelor importate pentru reproducere, condițiile de import și control la frontieră, atât și delimitarea clară între importul pentru reproducere și cel pentru sacrificare. Adoptarea proiectului va crea premise pentru asigurarea trasabilității animalelor, consolidarea mecanismelor și monitorizarea, cât și responsabilizarea importatorilor. În rezultat, regulamentul va consolida cadrul de gestionare a animalelor de reproducție importate, întărind controlul instituțional, disciplina în utilizarea acestora și responsabilitatea actorilor implicați. Rog susținerea acestui proiect.

Da, mulțumesc. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Ceban.

Stimate domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, vă prezint în atenția dumneavoastră proiectul hotărârii de Guvern cu privire la procedura de autorizare și punere pe piață a medicamentelor de uz uman. Proiectul reprezintă un pas esențial pentru modernizarea sistemului național de reglementare în domeniul medicamentelor și pentru punerea în aplicare a legii numărul 153 din 2025 cu privire la medicamente. Proiectul de hotărâre de Guvern propune un pachet normativ complex, elaborat în coerență cu prevederile europene și orientat spre eficientizarea procesului de autorizare a medicamentelor în Republica Moldova.

Hotărârea aprobă trei regulamente distincte: privind autorizarea medicamentelor, privind aprobarea variațiilor post-autorizare, privind transferul autorizației de punere pe piață. Prin aceste reglementări sunt instituite proceduri clare, termene previzibile și cerințe uniforme pentru evaluarea, autorizarea, modificarea și menținerea pe piață a medicamentelor. Un element central al proiectului este introducerea unor proceduri diferențiate de autorizare: autorizare generală, simplificată, accelerată, condiționată și colaborativă.

Totodată, proiectul introduce o serie de noutăți esențiale, inclusiv reglementarea clară a modificărilor post-autorizare prin clasificarea variațiilor, stabilirea termenelor procedurale și instituirea unor cerințe documentare uniforme și a unui mecanism decizional previzibil. Prin această hotărâre vom contribui la reducerea poverii administrative și, cel mai important, la facilitarea accesului mai rapid al pacienților la medicamente sigure, eficiente și de calitate pe piața Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnului ministru. Cine este pentru această decizie? Mulțumesc. Se aprobă.

Da, mulțumesc. Stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul de modificare a legii, a hotărârii de Guvern 398 din 2012 pentru aprobarea unor norme sanitar-veterinare privind controlul și reducerea prevalenței salmonelor în efectivele de animale. Prin aprobarea prezentului proiect, ne dorim să consolidăm măsurile de prevenire, monitorizare și combatere a salmonelor în efectivele de animale, să creștem eficiența controalelor naționale, să îmbunătățim sănătatea și bunăstarea animalelor, dar nu în final să reducem și riscurile pentru sănătatea publică și siguranța alimentară. În termeni practici, de fapt, proiectul își propune să monitorizeze efectivele, să prevină și să controleze răspândirea salmonela prin măsuri de biosecuritate și intervenție în ferme, dar și să ajustăm metodele, protocoalele și frecvența testărilor în funcție de rezultatele și de situația epidemiologică.

Totodată, proiectul protejează, am menționat, și sănătatea publică, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și vrem să creștem încrederea consumatorilor în produsele autohtone. De altfel, rog susținerea proiectului.

Da, mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Vă rog să continuați.

Da, mulțumesc. În continuare vă prezint atenției dumneavoastră proiectul de modificare a legii despre semințe, legea numărul 68 din 2013. Operarea modificărilor la cadrul normativ existent derivă din necesitatea de eliminare a incertitudinii juridice, astăzi, care o avem, prin privind recunoașterea semințelor produse și în alte state, asigurând trasabilitatea și acceptarea certificatelor oficiale de calitate, precum și nevoie de a asigura trasabilitatea și calitatea semințelor, sprijinind accesul fermierilor la material semincer diversificat și inovativ. Mai exact, proiectul prevede introducerea clauzei pentru recunoașterea echivalenței semințelor și a inspecțiilor efectuate de state terțe, precum și flexibilizarea documentelor de certificare pentru semințele importate, asigurând respectarea standardelor internaționale de calitate.

Aprobarea proiectului va permite fermierilor să acceseze semințe de valoare biologică înaltă, certificate internațional, crescând productivitatea și veniturile acestora și sporind încrederea consumatorului în calitate. Dar și stabilirea clară a cerințelor privind certificarea, etichetarea și trasabilitatea de va reduce și riscul introducerii de semințe neautorizate sau inferioare ca calitate, protejând biodiversitatea, securitatea biologică și promovând o agricultură durabilă. Rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mersi. Se aprobă. Domnul ministru Hîrbu.

Stimați membri ai Guvernului, propun atenției dumneavoastră proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea cerințelor la importul produselor derivate din focă. Un obiectiv important al proiectului constă în instituirea unui mecanism clar și previzibil de certificare. În acest sens, se propune utilizarea unui model standardizat de certificare, cu stabilirea elementelor obligatorii de conținut, a cerințelor de trasabilitate și a informațiilor necesare pentru verificarea autenticității documentului.

Această soluție normativă are drept scop eliminarea neclarităților existente și oferirea autorităților de control a unui instrument juridic și tehnic pentru evaluarea conformității operațiunilor de import. Totodată, proiectul urmărește delimitarea expresă a competențelor instituționale, astfel se propune desemnarea Agenției de Mediu în calitate de autoritate națională competentă pentru verificarea certificatelor și examinarea situațiilor de dubiu sau suspiciune la solicitarea Serviciului Vamal. În temeiul celor expuse, rog susținerea proiectului.

Da, mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Doamna ministră Bugaru.

Mulțumesc mult. Stimați colegi, propunem spre aprobare proiect de amendament la memorandumul de înțelegere pe care îl avem între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale din Republica Cehă și Agenția Cehă pentru Dezvoltare. Este un amendament prin care, în cadrul proiectului existent, sprijin pentru implementarea reformei Restart din Republica Moldova, de fapt, mărim intervențiile pe care ni le propunem prin extinderea numărului de persoane care vor beneficia de instruiri din asistența socială, peste 2000 de asistenți sociali. La fel, prin acest proiect vom mări baza de IT pentru asistență socială prin procurarea de laptopuri și calculatoare. De aceea acest amendament vine în suportul reformelor pe care le facem în asistență socială. Vă rog susținerea proiectului. Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Cine este pentru? Vă mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bolea, vă rog.

Stimați colegi, prin prezentul proiect propunem inițierea negocierilor asupra acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul internațional combinat de mărfuri, precum și împuternicirea delegației oficiale pentru negocierea acestuia. Acordul prevede un șir de măsuri de sprijin pentru operatorii de transport, precum simplificarea procedurilor vamale pentru transporturile combinate, eficientizarea fluxurilor logistice și stabilirea de comun acord a autorizațiilor pentru transport rutier de mărfuri, în conformitate cu legislația națională a statelor. Acest acord înseamnă în termeni simpli, transporturi de marfă mai rapide, mai previzibile și mai puțin complicate pentru operatori.

În același timp, încurajăm utilizarea transportului feroviar și naval ca alternative la transportul rutier, opțiuni mai eficiente și mai sustenabile din punct de vedere economic, social și de mediu. În temeiul celor expuse, rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Gavrilița.

Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul hotărârii de Guvern privind taxonomia pentru finanțare durabilă. Aceasta stabilește activitățile economice care sunt considerate durabile și sustenabile și introduce criterii clare de clasificare, conform cred că a trei regulamente europene care sunt transpuse. Taxonomia în mare parte va fi utilizată de către entitățile din sectorul financiar pentru clasificările respective. Prin acest document, prin această politică urmează să sprijinim mai mult investițiile verzi, să creăm un cadru mai clar și predictibil pentru economie. Rog susținerea dumneavoastră.

Mulțumesc domnului ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Cojuhari.

Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, vizavi de subiectul facilitării creării locurilor de muncă pentru persoanele condamnate și vreau pe această cale, în primul rând, să mulțumesc expertiza și munca în echipă oferită de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. La subiect, reintegrarea în societate a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate începe încă din perioada detenției. Și pentru a face ca acest proces sustenabil să fie setat și ancorat în identificarea acelor oportunități care să fie oferite deținuților și anume șansa de a munci, de a învăța o meserie și de a avea acces la programe de reabilitare, Ministerul Justiției astăzi prezintă proiectul de lege prin care dezvoltăm cadrul normativ necesar pentru crearea bazei legale pentru dezvoltarea mecanismului de subvenționare a agenților economici care vor contribui la crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate.

Reglementarea detaliată a organizării muncii în afara penitenciarului cu aplicarea monitorizării electronice sub controlul ANP, stabilirea unor reguli mai clare privind alimentarea contului bancar al deținutului, includerea perioadei de muncă remunerată a deținutului în stagiul de cotizare, cât și dezvoltarea activităților economice în sistemul Administrației Penitenciare și consolidarea cooperării cu sectorul privat. Implementarea proiectului va contribui la majorarea numărului agenților economici implicați în angajarea persoanelor private de libertate și respectiv un interes mai mare al acestora pentru munca remunerată, dezvoltarea competențelor profesionale ale deținuților, creșterea responsabilității și autonomiei financiare a deținuților, precum și facilitarea reintegrării în societate după executarea pedepsei.

Desigur, acest proiect va contribui la sporirea șanselor pentru angajare după executarea pedepsei. Stimați colegi, reintegrarea în societate a deținuților nu este doar un interes al persoanei eliberate, ci și al întregii comunități, deoarece contribuie la creșterea siguranței publice și la reducerea riscului de recidivă. În contextul celor expuse, rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Bolea.

Stimați colegi, vă prezint proiectul de hotărâre privind inițierea negocierilor pentru acordul între Republica Moldova și Republica Argentina în domeniul serviciilor aeriene. Proiectul deschide calea pentru dezvoltarea legăturilor aeriene între Moldova și Argentina. Prin acest acord stabilim reguli clare pentru operarea zborurilor în condiții de siguranță, transparență și concurență echitabilă. Mai important, creăm oportunitatea de a lansa zboruri între Chișinău și destinații din Argentina, ceea ce înseamnă mai multe opțiuni pentru pasageri și o deschidere mai mare către noi piețe. Astfel se va asigura creșterea traficului aerian, mai multe opțiuni pentru turism și afaceri, dar și consolidarea relațiilor economice și diplomatice. Rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, domnule Bolea. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Smuchescu.

Stimați colegi, vă prezint proiectul de hotărâre privind organizarea și funcționarea Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi. Pe scurt, acest proiect vine să aducă mai multă ordine, claritate și eficiență în activitatea biroului, astfel încât investigațiile în domeniul transporturilor să fie realizate corect, profesionist și în conformitate cu standardele naționale și cele europene. În primul rând, se consolidează modul de organizare al instituției, astfel încât să fie aliniat la regulile actuale aplicabile tuturor autorităților din subordinea Guvernului.

De asemenea, se întărește capacitatea instituției de a elabora politici prin ajustarea unor funcții interne, astfel încât biroul să poată contribui mai activ la dezvoltarea cardului legal în domeniu. Toate aceste ajustări vor fi realizate fără costuri suplimentare din bugetul de stat în limitele resurselor deja aprobate. Rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Popșoi.

Stimați colegi, se prezintă atenției dumneavoastră proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului Consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Proiectul de regulament stabilește modul de organizare și funcționare a Comitetului Consultativ, structura sa, atribuțiile, procedurile de convocare a ședințelor, modul de adoptare a deciziilor, precum și rolul membrilor. Prin crearea acestui comitet, Guvernul instituie o platformă formală de dialog care nu se limitează doar la actori statali.

Regulamentul formalizează deschiderea către societatea civilă, mediul academic, privat, asigurând transparența procesului decizional. Astfel, intervenția normativă remediază deficiențele de coordonare actuale, printr un instrument modern, capabil să gestioneze unitar politicile de cooperare, consolidând credibilitatea Republicii Moldova ca partener de dezvoltare. Proiectul dat nu necesită cheltuieli bugetare suplimentare. Totodată, aprobarea regulamentului răspunde necesităților de aliniere la agenda 2030 de dezvoltare durabilă și la angajamentele internaționale, oferind totodată garanții de eficiență operațională. În acest context, rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Popșoi. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Nasate.

Stimați membri ai Guvernului, vă prezint proiectul hotărârii Guvernului cu privire la încorporarea cetățenilor în serviciul militar în termen și cu termen redus în perioada aprilie-iulie 2026. Procesul de încorporare este o activitate ordinară, realizată de către Armata Națională în fiecare an, în perioadele aprilie-iulie și concomitent octombrie-ianuarie. Proiectul stabilește sarcina de încorporare pentru perioada menționată și măsurile autorităților administrației publice centrale și locale în vederea completării unităților militare cu militari în termen și cu termen redus. Cheltuielile pentru desfășurarea activităților de încorporare vor fi acoperite din contul bugetelor administrațiilor publice locale și din contul bugetului Ministerului Apărării. Urmare celor menționate, rog susținerea proiectului.

Mulțumesc. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Doamna ministră Misil Nichitin.

Stimați colegi, propun atenției dumneavoastră proiectul hotărârii Guvernului cu privire la eliberarea unor bunuri materiale din rezervele de stat. La începutul lunii februarie, condițiile meteorologice nefavorabile la Poviță și Polei au afectat direct viața de zi cu zi a oamenilor. Deplasarea a devenit dificilă și, în unele cazuri, chiar periculoasă, inclusiv către instituțiile esențiale precum spitale, obiecte de importanță socială, stații de transport public.

Pentru a reduce aceste riscuri și pentru a menține accesul populației la servicii esențiale, angajații Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu alte autorități, au intervenit în regim continuu în teren. Au fost curățate căile de acces și aplicate materialele antiderapante, în special în zonele cu flux mare de persoane și importanță critică pentru comunitate. Amploarea fenomenelor meteo a depășit capacitățile tehnice disponibile în anumite zone, ceea ce a impus intervenții suplimentare urgente pentru a proteja cetățenii și a preveni blocajele majore.

În acest context, a fost necesară utilizarea unor bunuri materiale din rezervele de stat, care au permis continuarea intervențiilor în condiții eficiente și menținerea unui nivel adecvat de siguranță pentru populație. Proiectul hotărârii Guvernului are un obiectiv clar: finalizarea procedurii de eliberare a acestor bunuri utilizate în interes public. Prin această decizie consolidăm capacitatea de reacție a instituțiilor statului și, implicit, creștem nivelul de protecție și siguranță a cetățenilor în fața situațiilor de urgență. Rog să susțineți acest proiect. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Perciun.

Colegi, avem o hotărâre de guvern tehnică. Transferăm de la Academia de Științe la Universitatea de Stat un transformator care la moment este de servit de academie, dar va trece la USM, acolo unde au trecut mai demult și institutele de cercetare, pentru ca să închidem acest cerc. Vă mulțumesc mult.

Bine. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Trecem la avize. Doamna ministră Cătăbuga.

Da, mulțumesc. Prezint atenției dumneavoastră avizul Guvernului la proiectul de modificare a legii 403 din 2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și a unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați din Parlament. Necesitatea proiectului derivă din existența unui vid normativ, or cadrul legal actual nu reglementează cererile pentru produsele fitosanitare neautorizate în statele membre UE, iar instituțiile responsabile nu dispun încă de capacitatea instituțională necesară pentru examinarea dosarelor conform rigorilor armonizate. Mai exact, proiectul prevede protejarea investițiilor agenților economici și asigurarea funcționalității pieței prin instituirea unui mecanism mai clar care oferă predictibilitate și stabilitate.

Astfel, proiectul va reduce presiunea administrativă generată de volumul de și complexitatea cererilor de omologare, asigurând continuitatea serviciilor fitosanitare și sporind eficiența instituțiilor de cercetare și testare. Guvernul a venit cu ajustări de ordin tehnic, conceptual și procedural, vizând clarificarea termenelor de tranziție, reglementarea valabilității autorizațiilor și certificatelor de omologare, precum și alinierea procedurilor la principiile legislației naționale și angajamentele asumate față de Uniunea Europeană. În context, Guvernul susține inițiativa legislativă cu luarea în considerare a propunerilor de ajustare expuse în aviz. Rog susținerea proiectului.

Mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă.

Stimați colegi, vă prezint avizul pozitiv al Guvernului la proiectul de lege privind modificarea legii cu privire la condominiu. Modificările vin să corecteze o problemă reală, crearea unor asociații de proprietari prea mari, formate uneori fără acordul real al locatarilor. Astăzi există situații în care doar câțiva proprietari decid formarea unor asociații care ajung să administreze foarte multe blocuri fără legătură între ele. Acest lucru duce la administrarea slabă și nemulțumiri din partea cetățenilor.

Prin acest proiect stabilim reguli clare și corecte, creștem numărul de acorduri necesare pentru înființarea acestor asociații și limităm formarea structurilor gigant care nu funcționează eficient în interesul locatarilor. Practic, oferim puterea decizională proprietarilor și ne asigurăm că deciziile privind administrarea blocurilor sunt luate corect și în interesul lor. Astfel, vorbim despre o administrare eficientă a locuințelor și despre respectarea dreptului fiecărui cetățean de a decide asupra bunurilor sale. Rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnul Bolea. Cine este pentru? Mersi, se aprobă. Domnul ministru Gavrilița.

Da. Stimați domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint avizul la proiectul de lege prin modificarea Codului Fiscal, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă numărul 53. Este vorba despre proiect, poate bine intenționat, scris cam defectuos și contravine un pic viziunii noastre de a simplifica și a uniformiza, iar ceea ce se propune de fapt, de a oferi cota impozitului zero în anumite domenii. Noi rămânem pe viziunea noastră, el trebuie să fie aplicabil tuturor activităților economice și mergem spre asta. Prin urmare, rog susținerea avizului negativ, iar la politica fiscală noi vom veni cu soluții cumva capitale și sistemice la problemele care sunt pe partea fiscală.

Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul viceprim-ministru Smuchescu.

Mersi mult. Colegi, propunem atenției dumneavoastră avizul consolidat al Guvernului asupra unei inițiative legislative cu privire la modificarea legii comerțului interior. Este o istorie mai veche când se propun modificări la lege pentru a facilita accesul pe rafturile din magazinele noastre a producției locale, limitarea, prin alte cuvinte, motiv pentru care noi nu susținem pentru că este în dezacord cu angajamentele noastre, acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Acordul General pentru Tarife și Comerț, dar și contravine Q-ului comunitar. În acest sens, am mai discutat în cadrul nostru, dar și în cadrul Parlamentului, asemenea inițiative. Istoric vorbind, a fost o clauză în legislația Republicii Moldova care a fost abrogată, iarăși, reșind din faptul că nu corespunde dreptul Uniunii Europene. Motiv pentru care propunem un aviz negativ.

Da, mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Cojuhari.

Da, vă mulțumesc. Stimați domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, după cum cunoașteți, raportul agentului guvernamental este deja pe site-ul Guvernului încă de vineri, 3 aprilie, și urmează a fi prezentat Parlamentului potrivit legii până la data de 15 aprilie. Acest proiect de raport prezintă principalele constatări ale Curții Europene a Drepturilor Omului din hotărârile și deciziile pronunțate anul trecut. Totodată, descrie pe deplin evoluțiile înregistrate în procesul de executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și reflectă măsurile întreprinse de către autoritățile naționale pentru asigurarea respectării obligațiilor asumate de către Republica Moldova în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În anul 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 48 hotărâri în privința Republicii Moldova, dintre care în 45 a constatat cel puțin o încălcare a convenției. Evenimentele care au determinat aceste încălcări s-au produs în perioada 2011-2022. Pe componenta de executare, agentul guvernamental a prezentat în anul 2025 către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei 42 de planuri de acțiuni, rapoarte de acțiuni, cât și comunicări care au descris măsurile individuale și generale planificate, fie deja întreprinse în procesul de executare a hotărârilor Curții.

În cadrul exercitării supravegherii executării unei hotărâri sau a unei decizii, planul și raportul de acțiuni reprezintă una dintre principalele modalități de comunicare ale Guvernului cu Comitetul de Miniștri, care este organul responsabil de monitorizarea executării hotărârilor Curții Europene. În concluzie, raportul agentului guvernamental pentru anul 2025 evidențiază atât progrese concrete în procesul de executare a hotărârilor Curții, reflectate prin reducerea numărului de cauze aflate în procedură de supraveghere avansată, creșterea numărului de planuri de acțiuni și rapoarte de acțiuni expediate Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, creșterea numărului hotărârilor executate în mod integral, dar și provocările care persistă în procesul de executare integrală și cât mai rapidă a hotărârilor referitoare la Republica Moldova.

Acestea fiind spuse, rog respectuos aprobarea proiectului raportului agentului guvernamental pentru anul 2025 cu privire la măsurile întreprinse în vederea executării hotărârilor și a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la Republica Moldova. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc domnului ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Și acel aviz adițional, care l-am adăugat la ordinea de zi. Domnul Smuchescu, vă rog.

Mersi, domnule prim-ministru. Este vorba despre modificarea nomenclatorului combinat al mărfurilor, unde se propune, conform inițiativei legislative, aplicarea taxei zero, taxă vamală zero la anumite categorii de produse, anumite poziții tarifare care sunt originare exclusiv din Statele Unite ale Americii. Și este un efort concertat al Guvernului și al Parlamentului în cazul ăsta de a negocia cu partea americană un regim preferențial și pentru exporturile din Republica Moldova la o taxă vamală de 10%. Motiv pentru care propunem susținerea acestei inițiative.

Mulțumesc, domnului viceprim-ministru. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Se aprobă. Deci aici am terminat cu toate chestiunile pe ordinea de zi și la final de ședință, stimați colegi, eu iarăși vreau să mă întorc la mesajul inițial și să fac apel la coeziune și responsabilitate, fiindcă avem nevoie de cooperare reală între toate instituțiile și de maturitate în spațiul public.

Doar așa vom putea să ne protejăm oamenii, mai ales în timpul sărbătorilor, și să ne asigurăm stabilitatea țării. Și, folosindu-mă de ocazie, eu vreau să vă doresc la toți niște sărbători de Paște liniștite, luminoase și luminate. Multă sănătate.