--- title: "Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 7 aprilie 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111176/Sedinta-Comisiei-pentru-integrare-europeana-din-7-aprilie-2026 event_date: 2026-04-07T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 9, biroul 915" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 4359 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 7 aprilie 2026 ## Comunicat de presă ## Progrese în armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar, evaluate în cadrul ședinței Comisiei pentru integrare europeană **Chișinău, 7 aprilie 2026** - Comisia pentru integrare europeană a Republicii Moldova s-a reunit într-o nouă ședință de lucru pentru a evalua stadiul de implementare a angajamentelor asumate în parcursul european al țării. Discuțiile s-au concentrat pe audierea rapoartelor aferente Clusterului 2 – Piața internă, vizând progresele înregistrate de autorități la capitolele privind libera circulație a capitalului, dreptul societăților comerciale și dreptul proprietății intelectuale. În cadrul primei părți a ședinței, reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat realizările referitoare la liberalizarea circulației capitalului (Capitolul 4). Un element central al agendei l-a constituit proiectul de modificare a legii privind reglementarea valutară, care vizează o liberalizare etapizată și prudentă până în anul 2028. De asemenea, a fost subliniată importanța noului proiect de lege privind serviciile de plată și moneda electronică, menit să alinieze sistemul național la directivele europene (PSD2) și să faciliteze transferurile de credit instant în euro. „Înregistrăm un progres bun în ceea ce ține de eforturile de aliniere a legislației naționale la acquis-ul comunitar. Urmează să adoptăm o abordare prudentă, realizând liberalizarea parțială și etapizată a circulației capitalului, o măsură esențială pentru modernizarea sistemului nostru financiar”, a declarat Elena Grumeza, Secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor. Un alt subiect major pe ordinea de zi a fost dreptul societăților comerciale (Capitolul 6), domeniu coordonat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Prioritățile legislative pentru perioada 2026-2027 includ digitalizarea procedurilor de constituire și înregistrare a companiilor, modificarea Codului Civil și ajustarea legislației privind societățile pe acțiuni și cele cu răspundere limitată. Scopul acestor reforme este asigurarea unui cadru de guvernanță corporativă transparent, care să protejeze drepturile acționarilor minoritari și să faciliteze operațiunile transfrontaliere. „Obiectivul nostru este transpunerea integrală a directivelor europene pentru a asigura transparența și pentru a facilita exercitarea drepturilor acționarilor. Digitalizarea completă a procedurilor va moderniza cadrul național, permițând funcționarea societăților comerciale într-un format digital și prietenos mediului de afaceri”, a subliniat Natalia Silivestru, Secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Ședința a inclus, de asemenea, evaluarea acțiunilor viitoare aferente Capitolului 7, referitor la dreptul proprietății intelectuale, un sector în care autoritățile pregătesc elaborarea a numeroase acte normative menite să consolideze protecția la standarde europene. Totodată, membrii Comisiei au aprobat deciziile privind rezultatele audierilor din luna martie, menținând un ritm constant și coordonat al reformelor instituționale. Ședințele Comisiei pentru integrare europeană reprezintă un instrument fundamental de coordonare a politicilor naționale, asigurând evaluarea riguroasă a progreselor Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și integrarea eficientă a economiei naționale în piața unică europeană. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Emoțiile pozitive sunt exprimate la un nivel foarte scăzut, manifestându-se în principal prin optimism profesional și satisfacție legată de îndeplinirea sarcinilor. Tonul general este formal și tehnic, iar momentele de umor sau recunoștință sunt convenționale și nu denotă o încărcătură emoțională puternică.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Înregistrarea nu conține nicio expresie de fericire. Contextul este o ședință de comisie parlamentară, cu un caracter formal și tehnic, axată pe aspecte legislative." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Se manifestă un optimism profesional, nu emoțional. Vorbitorii menționează intenția de a devansa termenele („ne propunem să-l devansăm”) și își exprimă încrederea în finalizarea proiectelor la timp, ceea ce denotă o perspectivă pozitivă asupra capacității de implementare." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 1, "reason": "Președintele comisiei folosește formule de politețe precum „Mulțumesc” sau „Vă mulțumesc tare mult” la finalul intervențiilor. Acestea sunt expresii standard într-un cadru profesional și nu reflectă o emoție profundă de recunoștință." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul general al discuțiilor este calm, măsurat și strict profesional. Nu există semne de entuziasm din partea niciunui participant." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul discuției, care este una tehnică și legislativă." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu fericirea, bucuria nu este o emoție prezentă în această înregistrare. Discuțiile sunt concentrate pe raportarea progresului și pe aspecte procedurale." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 2, "reason": "Există un sentiment de satisfacție profesională, de exemplu atunci când se menționează că un proiect este „singurul proiect definitivat la acest moment” sau când președintele felicită participanții pentru devansarea termenelor. Este o satisfacție legată de atingerea obiectivelor." }, { "name": "Amuzament", "grade": 1, "reason": "Există un moment scurt de umor subtil când se discută despre „produs montan” și posibilitatea utilizării acestei mențiuni în Moldova, stârnind zâmbete discrete. Este un moment singular și de intensitate redusă." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Emoțiile negative sunt practic absente. Discuțiile despre riscuri, complexitate sau posibile întârzieri sunt abordate într-o manieră profesională și orientată spre soluții, fără a se manifesta frustrare, anxietate sau alte stări negative.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de tristețe în discursul participanților." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și colaborativ. Nu există semne de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Frica este o emoție absentă. Discuțiile se desfășoară într-un cadru controlat și profesional." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie sau context care să sugereze dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Deși se menționează provocări, cum ar fi faptul că Ministerul Justiției este „suprasolicitat”, acest lucru este prezentat ca o realitate procedurală, nu ca o sursă de frustrare emoțională." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Se discută despre „potențial risc de întârziere”, dar aceasta este o evaluare de management de proiect, nu o manifestare de anxietate. Tonul rămâne calm și concentrat pe fapte." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezamăgire din partea participanților la ședință." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă. Întreaga ședință are un caracter formal, tehnic și procedural. Scopul principal este schimbul de informații despre stadiul implementării legislației UE, ceea ce face ca tonul să fie predominant neutru și informativ.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general al ședinței este neutru. Prezentările sunt factuale, tehnice și lipsite de încărcătură emoțională, concentrându-se pe detalii legislative și termene de implementare." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este de a informa comisia despre progresul înregistrat pe diverse capitole de negociere. Toate intervențiile sunt dense în informații despre proiecte de legi, directive, regulamente și stadiul transpunerii acestora." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Membrii comisiei adresează numeroase întrebări pentru a clarifica aspecte tehnice: „Care este gradul de complexitate?”, „Dacă necesită consultare cu Comisia Europeană?”, „Ce cazuri ar fi în Moldova?”. Interacțiunea este bazată pe un dialog de tip întrebare-răspuns." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Președintele oferă instrucțiuni clare la începutul ședinței privind modul de prezentare a rapoartelor. De asemenea, discuțiile implică înțelegerea și aplicarea instrucțiunilor din directivele și regulamentele UE." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Fiecare prezentare urmează o structură narativă tehnică, descriind parcursul unui proiect de lege: de la elaborare, consultări, avizări, până la pașii următori. Este o relatare a procesului legislativ." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Există un element persuasiv subtil, prin care raportorii încearcă să convingă comisia că procesul de aliniere legislativă este gestionat corespunzător și că planurile de acțiune sunt realiste și vor fi respectate." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Atitudinile sociale reflectă un mediu profesional de înalt nivel. Interacțiunile sunt caracterizate de politețe, respect reciproc și un limbaj diplomatic. Tonul este colaborativ și constructiv, specific unui cadru parlamentar formal.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă. Se folosesc constant formule de adresare formale și expresii precum „Bună dimineața”, „Vă rog”, „Mulțumesc”, „cu permisiunea dumneavoastră”, ceea ce indică un standard ridicat de comunicare profesională." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau comportament grosolan. Toate interacțiunile sunt civilizate." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Participanții manifestă un respect reciproc evident. Se ascultă unii pe alții fără întreruperi, se adresează formal și se validează contribuțiile, creând un mediu de lucru constructiv." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Tonul este complet non-agresiv. Chiar și atunci când se discută despre provocări sau riscuri, abordarea este una calmă și colaborativă." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Sarcasmul este total absent din discuție." }, { "name": "Umor", "grade": 1, "reason": "Umorul este prezent în doze foarte mici și are un caracter profesional, cum ar fi comentariul președintelui despre modul de votare sau discuția despre „produs montan”. Aceste momente destind ușor atmosfera formală, dar sunt rare și subtile." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în dialogul participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Limbajul este diplomatic, mai ales când se abordează subiecte sensibile precum întârzierile sau complexitatea proiectelor. Problemele sunt prezentate ca provocări procedurale, evitându-se criticile directe sau blamarea altor instituții." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Ședința are un caracter eminamente tehnic și legislativ, iar problemele sociale nu constituie un subiect direct de discuție. Aspecte precum incluziunea sau advocacy-ul sunt prezente doar indirect, prin natura procesului de integrare europeană și prin cadrul formal al ședinței.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul folosit este formal, neutru și respectuos, aliniat cu normele de comunicare profesională și corectitudine politică. Nu există exprimări care ar putea fi considerate nepotrivite sau discriminatorii." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Contextul este inclusiv în sens profesional. Președintele se asigură de prezența tuturor membrilor și a reprezentanților instituțiilor relevante. Folosirea termenului „colegi” contribuie la o atmosferă de colaborare." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul diversității nu este abordat în mod direct în cadrul discuțiilor." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de discriminare în conținutul sau tonul înregistrării." }, { "name": "Advocacy", "grade": 3, "reason": "Întreaga ședință reprezintă un act de advocacy pentru parcursul european al Republicii Moldova, prin demonstrarea eforturilor de aliniere legislativă. Raportorii susțin importanța proiectelor prezentate în acest context." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 0, "reason": "Deși unele legi discutate (ex. drepturile consumatorilor, ale acționarilor) pot avea implicații asupra justiției sociale, acest subiect nu este abordat ca temă centrală. Discuția rămâne la un nivel tehnic-juridic." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 2, "reason": "Procesul de transpunere a legislației UE implică o adaptare la contextul național, ceea ce necesită o anumită sensibilitate. Discuția despre „produs montan” este un exemplu minor de abordare a unei specificități reglementate la nivel european." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio este o ședință de comisie guvernamentală, cu o agendă clară, prezentări structurate și discuții axate exclusiv pe sarcini legislative și procedurale legate de integrarea europeană. Tonul este formal, iar interacțiunile sunt strict profesionale.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Discuția este condusă într-un mod foarte profesionist, cu un limbaj formal, respect față de interlocutori și o structură clară a ședinței. Prezentatorii se introduc și își expun subiectele în mod organizat, conform agendei." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Prezentatorii (secretari de stat, directori de agenții) demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniilor lor, citând legi specifice, directive europene (ex. PSD2, Directiva 2007/36/CE) și regulamente, și răspunzând cu încredere la întrebări tehnice." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința eficient, asigurând respectarea ordinii de zi, gestionând timpul, solicitând voturi și adresând întrebări de clarificare pentru a ghida discuția. Exemplu: „Propun să începem. Aveți ordinea de zi...”." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Se menționează în mod repetat colaborarea între diverse instituții naționale (Ministerul Finanțelor, BNM, CNPF, AGEPI) și cu parteneri externi precum Comisia Europeană, pentru a asigura o transpunere corectă a legislației." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Discuția se concentrează pe identificarea pașilor necesari pentru alinierea legislativă, evaluarea complexității proiectelor, anticiparea riscurilor de întârziere și identificarea nevoii de expertiză externă sau consultări suplimentare." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Scopul ședinței este de a evalua progresul și de a lua decizii. Se aprobă agenda, se audiază rapoarte și, la final, se votează și se aprobă deciziile ședințelor anterioare, demonstrând un proces decizional activ." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Accentul este pus pe transpunerea și alinierea la legislația UE existentă, nu pe crearea de politici fundamental noi. Inovația constă în adoptarea unor modele europene consacrate, cum ar fi procedurile digitale sau noi forme societare." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conținutul este strict profesional și tehnic. Nu există nicio discuție despre creștere personală, motivație, inspirație sau alte aspecte legate de dezvoltarea individuală a participanților.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discuția nu abordează teme de auto-îmbunătățire sau dezvoltare personală." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există discursuri motivaționale sau discuții despre factorii care motivează participanții la nivel personal." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este informativ și procedural, lipsit de elemente care ar putea fi considerate inspiraționale." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși procesul de aderare poate fi dificil, nu se discută despre reziliența personală sau instituțională în fața provocărilor." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Ședința este orientată pe sarcini externe și nu conține elemente de introspecție sau prezență conștientă." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția este pur tehnică, legată de implementarea legislației, fără a atinge aspecte personale sau filozofice." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței este de natură instituțională și legislativă, nu personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 1, "reason": "Deși unele legi discutate (ex. combaterea spălării banilor) au implicații etice, discuția în sine este tehnică și procedurală. Accentul cade pe corectitudinea legală, nu pe dezbateri morale.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 1, "reason": "Prezentarea datelor pare factuală și transparentă, reflectând un comportament profesional, dar onestitatea ca valoare morală nu este un subiect de discuție explicit." }, { "name": "Integritate", "grade": 1, "reason": "Procesul de aliniere la legislația UE implică un angajament față de transparență și statul de drept, însă integritatea nu este discutată ca o temă distinctă." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Participanții demonstrează un grad înalt de responsabilitate, raportând progresul, termenele și riscurile asociate domeniilor lor, în contextul angajamentelor de integrare europeană." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezentate sau dezbătute dileme etice în cadrul ședinței." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Discursul este neutru și tehnic, lipsit de judecăți de valoare de natură morală la adresa unor persoane sau situații." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 1, "reason": "Se urmărește corectitudinea în transpunerea legislației, dar discuția se referă la acuratețea juridică, nu la conceptul de echitate sau dreptate morală." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 1, "reason": "Prezentatorii acționează ca surse credibile de informații, dar încrederea ca trăsătură morală nu este un subiect abordat." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este extrem de formală, directă și elaborată, corespunzător contextului unei ședințe de comisie parlamentară. Se utilizează un limbaj tehnic și juridic precis pentru a asigura claritatea.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Întrebările vizează aspecte concrete (stadiu, complexitate, termene), iar răspunsurile sunt la fel de directe." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește un limbaj indirect, aluziv sau subînțeles. Toate informațiile sunt comunicate explicit." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "În ciuda complexității subiectelor, vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari, structurând informația logic și folosind terminologie precisă." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Scopul comunicării este de a elimina orice ambiguitate, folosind un limbaj juridic și tehnic specific." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Discursurile nu sunt excesiv de lungi, dar nici foarte scurte. Se oferă detaliile necesare pentru înțelegerea contextului, ceea ce face ca nivelul de concizie să fie moderat." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Prezentările sunt detaliate, vorbitorii elaborând pe larg fiecare proiect de lege, explicând directivele transpuse, impactul și etapele de implementare." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc formule de adresare oficiale („Bună dimineața, colegi”, „Doamna Secretar de Stat”) și un registru lingvistic formal." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate, cum ar fi glume, discuții personale sau un ton relaxat." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Deși contextul general este integrarea într-un spațiu multicultural (UE), discuțiile sunt tehnice. Singurele atingeri culturale/regionale apar în contextul legislației privind protecția produselor cu specific local.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre norme sau valori culturale în sens larg." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 2, "reason": "Discuția despre proiectul de lege privind indicațiile geografice menționează concepte precum „produs montan”, care se bazează pe caracteristicile specifice unei regiuni." }, { "name": "Tradiții", "grade": 2, "reason": "Proiectul de lege privind indicațiile geografice include și „specialitățile tradiționale garantate”, ceea ce vizează direct protejarea tradițiilor de producție." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale specifice." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Procesul de integrare europeană este, prin definiție, un demers multicultural, iar legislația privind reorganizările transfrontaliere reflectă acest aspect, deși nu este un subiect de dezbatere." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 2, "reason": "Protejarea indicațiilor geografice și a specialităților tradiționale reprezintă o formă de protejare a patrimoniului gastronomic și cultural, fiind un subiect direct al unuia dintre proiectele de lege discutate." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tonul este complet obiectiv și profesional, fără a conține exprimări ale mândriei naționale sau patriotismului." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția este clară, transparentă și legitimă: raportarea progresului în procesul de aderare la UE. Credibilitatea surselor este ridicată, iar discursul este apolitic și lipsit de orice formă de manipulare sau propagandă.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursul este informativ și factual. Nu există nicio încercare de a manipula opinia sau deciziile prin omisiuni, exagerări sau alte tactici." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Discuția este de natură tehnică și administrativă, complet apolitică. Nu există semne de părtinire politică sau partizanat." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii sunt oficiali de rang înalt (secretari de stat, directori adjuncți) din instituțiile direct responsabile, ceea ce le conferă un grad maxim de credibilitate în contextul dat." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este explicită și transparentă: de a raporta stadiul implementării acquis-ului comunitar și de a planifica pașii următori. Motivul este îndeplinirea angajamentelor din parcursul de integrare europeană." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Nu există dovezi de interpretare eronată. Dimpotrivă, se menționează necesitatea consultării Comisiei Europene tocmai pentru a asigura o interpretare și transpunere corectă a legislației." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Deși integrarea în UE este un subiect cu implicații geopolitice, discuția este pur tehnică și birocratică, lipsită de orice element de propagandă sau retorică geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Moldova avansează în liberalizarea capitalului: Noi legi pentru alinierea la standardele UE Republica Moldova face pași importanți în alinierea legislației sale la normele Uniunii Europene, cu un accent deosebit pe Capitolul 4, care vizează libera circulație a capitalului. În cadrul ședinței Comisiei pentru integrare europeană, reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au prezentat progresele și planurile pentru anii 2026-2027. Unul dintre pilonii centrali ai reformei este modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară. Proiectul, aflat în faza de definitivare, urmărește o liberalizare parțială a circuitului capitalului, aliniindu-se la articolul 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice restricțiile privind circulația capitalurilor între statele membre și țările terțe. Această etapă face parte dintr-un proces mai amplu de liberalizare, realizat prudent și etapizat, conform recomandărilor Comisiei Europene și ale Fondului Monetar Internațional. Un al doilea proiect legislativ, aflat în etapa de avizare publică, vizează liberalizarea totală a operațiunilor valutare, o măsură ce va intra în vigoare la data aderării Republicii Moldova la UE. Acest proiect, de o complexitate medie, va modifica aproximativ 12 legi conexe. Ambele proiecte necesită consultarea prioritară cu Comisia Europeană, iar autoritățile își propun să devanseze termenele inițiale, țintind transmiterea documentelor către Comisie în lunile mai și, respectiv, iunie 2026. Pe lângă reglementarea valutară, un alt domeniu esențial abordat este prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (AML). Un proiect de lege nou, de o complexitate ridicată, va substitui integral Legea 308/2017. Acesta a fost deja transmis Consiliului Europei pentru expertizare și are ca scop alinierea la pachetele legislative europene AML 4, 5 și 6. Deși implementarea completă este planificată etapizat până în decembrie 2027, autoritățile intenționează să promoveze proiectul comasat până la sfârșitul anului 2026. De asemenea, se lucrează la un proiect de lege complex pentru modificarea Legii nr. 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică, care va transpune integral două directive și un regulament european. Acest proiect este elaborat de BNM și, deși complex, este gestionat cu resurse interne, fără a necesita asistență tehnică externă. Implementarea sa va fi, de asemenea, etapizată, începând cu un an de la publicare și finalizându-se la data aderării la UE. ### Reformă amplă a dreptului societăților comerciale: Digitalizare și noi reguli pentru afaceri în Moldova Guvernul pregătește o reformă substanțială a legislației privind societățile comerciale, ca parte a eforturilor de aliniere la acquis-ul comunitar în cadrul Capitolului 6 de negociere cu UE. În ședința Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a prezentat un pachet de 11 proiecte de lege, majoritatea planificate pentru anii 2026-2027, menite să modernizeze și să transparentizeze mediul de afaceri. Unul dintre obiectivele cheie este digitalizarea procedurilor corporative. Două proiecte de lege, care vor fi promovate într-un pachet comun, vizează modificarea Codului Civil și a altor acte normative pentru a permite constituirea, înregistrarea și publicitatea societăților comerciale în format digital. Aceste măsuri vor facilita depunerea și accesul online la documente, simplificând interacțiunea dintre antreprenori și autorități. Proiectele, dezvoltate cu suport extern prin programul "Moldova is Europe", urmează a fi consultate cu Comisia Europeană în vara anului 2026. Un alt set de modificări importante se referă la reorganizările transfrontaliere. O nouă lege va introduce mecanisme pentru conversii, fuziuni și divizări transfrontaliere ale societăților comerciale, oferind în același timp garanții pentru asociați, creditori și salariați. De asemenea, sunt în pregătire două legi separate care vor reglementa statutul juridic al societăților europene și al societăților cooperative europene, cadre legale care vor deveni aplicabile odată cu aderarea Moldovei la UE. În domeniul pieței de capital, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) lucrează la consolidarea transparenței emitenților. Un proiect de lege de complexitate înaltă, care va transpune două directive și două regulamente UE, va întări calitatea raportărilor periodice și continue ale companiilor listate la bursă. Deși cerințele de raportare pentru emitenți nu se vor schimba semnificativ, proiectul va aduce competențe noi în materie de supraveghere și sancționare. Un pachet de trei proiecte legislative va modifica Legea privind societățile pe acțiuni și Legea privind piața de capital. Acestea vizează facilitarea exercitării drepturilor acționarilor, introducerea structurilor de acțiuni cu drepturi de vot multiple pentru a facilita accesul la finanțare fără pierderea controlului de către fondatori și consolidarea drepturilor de participare, informare și vot în societățile listate. Aceste măsuri sunt menite să sporească implicarea acționarilor, inclusiv a celor instituționali, în viața corporativă și să ofere noi oportunități de investiții. ### O nouă lege pentru protecția produselor moldovenești: Indicațiile geografice și mențiunile de calitate, aliniate la normele UE Comisia parlamentară pentru integrare europeană a avizat pozitiv, în prima lectură, un proiect de lege nou care va reglementa indicațiile geografice, specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate. Proiectul, prezentat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), reprezintă un pas important în alinierea Republicii Moldova la cele mai recente standarde ale Uniunii Europene în domeniul protecției produselor agricole și artizanale. Noua lege va înlocui cadrul legal existent și va transpune integral două regulamente europene adoptate în 2023 și 2024, care stabilesc reguli separate pentru protecția produselor agricole și alimentare, respectiv a celor artizanale. Proiectul a fost deja consultat cu Comisia Europeană și a primit avizul necesar, fiind pregătit pentru a fi dezbătut în plenul Parlamentului. O noutate majoră adusă de proiect este introducerea conceptului de "mențiuni facultative de calitate". Acestea sunt etichete care atestă calități specifice ale unui produs, datorate originii sale, cum ar fi "produs montan" sau "produs insular". Scopul este de a oferi o valoare adăugată produselor pe piață și de a permite consumatorilor să facă alegeri informate, fiind dispuși să plătească un preț mai mare pentru calități garantate. Aceste mențiuni vor fi strict reglementate, pentru a asigura corectitudinea informațiilor oferite consumatorilor. De asemenea, proiectul de lege pune un accent sporit pe sustenabilitate, o componentă esențială a politicilor europene actuale. Acesta va asigura că dezvoltarea produselor cu indicație geografică contribuie la o dezvoltare durabilă. Totodată, noua legislație va aduce mai multă transparență în procesul de control și de verificare a conformității produselor cu caietele de sarcini aferente indicațiilor geografice. Reprezentanții AGEPI au subliniat că, deși în Republica Moldova există deja o lege care reglementează indicațiile geografice, era necesară elaborarea unui act legislativ complet nou pentru a se alinia la pachetul recent de regulamente UE. Prin această măsură, autoritățile urmăresc nu doar protejarea producătorilor locali, ci și asigurarea unui cadru legal echivalent pentru produsele din statele membre UE care vor intra pe piața din Moldova. Proiectul face parte dintr-un set mai larg de șapte legi și cinci regulamente planificate pentru a fi implementate până în septembrie 2026, în cadrul Capitolului 7 privind dreptul de proprietate intelectuală.