---
title: "Conferință de presă susținută de secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, de prezentare a Conceptului Reformei administrației publice locale"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111182/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-secretarul-general-al-Guvernului-Republicii-Moldova--Alexei-Buzu--de-prezentare-a-Conceptului-Reformei-administratiei
event_date: 2026-04-08T09:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1 (intrarea din str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 2197
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, de prezentare a Conceptului Reformei administrației publice locale

## Comunicat de presă

## Guvernul lansează reforma administrației publice locale pentru a crea primării puternice și a atrage fonduri europene

**Chișinău, 8 aprilie 2026** - Guvernul Republicii Moldova a prezentat Conceptul Reformei administrației publice locale, o inițiativă amplă menită să consolideze capacitatea administrativă și financiară a unităților teritorial-administrative, să stopeze declinul demografic și să pregătească țara pentru accesarea fondurilor europene de preaderare începând cu anul 2028. Documentul a fost detaliat în cadrul unei conferințe de presă susținute de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în urma unor consultări extinse realizate la nivel național cu peste 4.500 de reprezentanți ai autorităților locale.

Reforma vine ca răspuns la provocările majore cu care se confruntă comunitățile locale, blocate într-un cerc vicios al depopulării, al lipsei de resurse financiare și al unei capacități instituționale reduse. Datele oficiale din perioada 2014-2024 indică o scădere cu 32% a populației în primăriile mici (sub 3.000 de locuitori), zone în care cheltuielile administrative depășesc de patru ori veniturile proprii. În prezent, din cauza fragmentării excesive, doar 47 de primării din întreaga țară reușesc să își acopere integral cheltuielile de funcționare din resurse proprii, iar lipsa infrastructurii de bază, precum apa curentă și canalizarea, afectează disproporționat localitățile mici.

„Dacă în Republica Moldova avem mulți primari puternici, majoritatea primăriilor de la noi din țară sunt prinse într-un cerc vicios al depopulării, al unei baze fiscale reduse și al capacităților instituționale slabe. În aceste condiții, reforma nu este doar necesară, ci este de mult întârziată, iar orice argument legat de faptul că trebuie să mai așteptăm este o lipsă de respect față de cetățenii care încă nu au acces la apă și canalizare”, a declarat Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului. 

Un pilon central al reformei îl reprezintă procesul de amalgamare voluntară a localităților. Scopul este crearea unor unități administrative cu un prag demografic minim de 3.000 de locuitori, capabile să se autosusțină și să implementeze proiecte de anvergură. Pentru a impulsiona acest proces, Executivul va tripla stimulentele financiare destinate primăriilor care aleg să se consolideze. Planul prevede ca, după alegerile locale generale din anul 2027, nicio localitate sub pragul de 3.000 de locuitori să nu mai administreze de sine stătător treburile publice, urmând a fi aplicată o amalgamare normativă acolo unde demersurile voluntare nu au fost inițiate. 

O altă modificare majoră vizează nivelul regional, prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Noul rol al acestora va fi reorientat strict către dezvoltarea regională. Totodată, pentru a asigura proximitatea și calitatea serviciilor publice, în primăriile amalgamate vor fi deschise Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS). Astfel, cetățenii nu vor mai fi nevoiți să parcurgă distanțe lungi pentru a accesa servicii administrative, de stare civilă sau cadastrale, punându-se un accent deosebit pe digitalizarea aprofundată a proceselor birocratice.

Schimbările structurale sunt dictate și de calendarul european al Republicii Moldova. Începând cu anul 2028, țara va avea acces la fondurile europene de preaderare, iar administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru a scrie și implementa proiecte complexe, un obiectiv greu de atins în actuala configurație, unde jumătate dintre funcționarii publici de la nivel local au depășit vârsta de pensionare. 

„Avem primari puternici, haideți prin această reformă să le oferim primării puternice. Această decizie ne va permite să concurăm eficient pentru fondurile europene și să implementăm proiecte ambițioase de dezvoltare locală și regională. Trebuie să orientăm aceste structuri pentru a lucra zi și noapte în beneficiul cetățenilor”, a subliniat reprezentantul Guvernului.

Pentru a asigura transparența totală a procesului, a fost lansată platforma interactivă *primariiputernice.gov.md*. Instrumentul digital permite cetățenilor, aleșilor locali și antreprenorilor să vizualizeze indicatorii financiari în timp real și să simuleze diverse scenarii de amalgamare, facilitând luarea unor decizii informate la nivelul fiecărei comunități. Modificările legislative necesare au fost deja transmise Parlamentului pentru a fi dezbătute și adoptate.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul este dominat de un ton optimist cu privire la viitorul pe care reforma îl poate aduce, cum ar fi dezvoltarea localităților și un trai mai bun pentru cetățeni. Vorbitorul exprimă, de asemenea, bucurie și satisfacție față de progresele deja înregistrate și recunoștință față de aleșii locali care susțin procesul.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul general al discursului este serios și profesional, axat pe prezentarea unei reforme guvernamentale. Nu se detectează exprimări de fericire personală."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul prezintă reforma ca o soluție esențială pentru un viitor mai bun, subliniind oportunități precum accesarea fondurilor de preaderare la UE și îmbunătățirea nivelului de trai. Expresii precum „o șansă imensă de a aduce cetățenilor noștri un nivel de trai mai bun” și speranța exprimată în finalul discursului denotă un optimism puternic."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 2,
        "reason": "Alexei Buzu își exprimă direct recunoștința și admirația față de aleșii locali care au inițiat deja procesul de amalgamare, menționând: „Și eu îmi exprim această recunoștință și admirația față de ei”."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este mai degrabă determinat și persuasiv decât entuziast. Prezentarea este formală și măsurată, concentrată pe convingerea audienței despre necesitatea reformei, fără a manifesta un entuziasm debordant."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este o conferință de presă formală despre o reformă administrativă. Emoția dragostei nu este prezentă sau relevantă."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul își exprimă explicit bucuria față de progresul reformei, afirmând: „Ne bucură foarte mult că până la ziua de astăzi deja avem 310 consilii locale care au aprobat prima decizie de inițiere a procesului de amalgamare”."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Satisfacția este evidentă atunci când vorbește despre numărul consiliilor care au aderat la reformă. Acest sentiment este legat de validarea eforturilor și de progresul înregistrat în implementarea conceptului."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul abordat este unul foarte serios, legat de administrație publică și calitatea vieții cetățenilor. Nu există elemente de amuzament în discurs."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt folosite pentru a sublinia gravitatea problemelor actuale (depopulare, sărăcie, lipsa serviciilor) și pentru a justifica urgența reformei. Se simte o frustrare controlată față de stagnarea din trecut și o dezamăgire față de condițiile de trai din anumite zone.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 2,
        "reason": "Descrierea „cercului vicios al depopulării” și a realității în care mii de cetățeni nu au acces la apă și canalizare induce un ton sobru, care reflectă o tristețe față de starea actuală a multor localități."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși nu exprimă furie directă, calificarea argumentelor pentru amânarea reformei drept o „lipsă de respect” față de cetățeni denotă o fermitate și o indignare controlată față de inacțiune."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul exprimă o teamă strategică, avertizând că fără reformă „vom rata o șansă imensă” de a accesa fonduri europene și de a dezvolta țara. Este mai mult un avertisment despre consecințe negative decât o frică personală."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul folosit este profesional și diplomatic. Nu există nicio urmă de dezgust în discurs."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o frustrare evidentă legată de faptul că reforma „a fost amânată ani și ani de zile”. Această emoție reiese din insistența pe urgența și necesitatea schimbării, după o lungă perioadă de stagnare."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 1,
        "reason": "Urgența situației și mizele mari (fonduri UE, depopulare) ar putea genera anxietate, însă vorbitorul adoptă o atitudine proactivă și orientată spre soluții, nu una de îngrijorare pasivă."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 2,
        "reason": "Se simte o dezamăgire în legătură cu faptul că, în anul 2026, încă există cetățeni care „nu au acces la apă și la canalizare”, ceea ce reflectă o nemulțumire față de ritmul lent al dezvoltării de până acum."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio referire sau ton care să sugereze gelozie. Comparațiile cu alte țări (ex. Balcani) sunt făcute într-un context de învățare și competitivitate, nu de invidie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este în esență unul informativ și persuasiv. Vorbitorul prezintă date concrete și statistici pentru a-și susține argumentele și pentru a convinge publicul de beneficiile reformei. A doua parte a evenimentului, sesiunea de întrebări și răspunsuri, adaugă o componentă interogativă puternică.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși conține multe date factuale, discursul nu este complet neutru, deoarece fiecare informație este prezentată cu scopul clar de a persuada. Tonul este preponderent formal și profesional."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este un element central. Discursul este plin de informații concrete: date statistice despre depopulare, numărul de primării, detalii despre stimulentele financiare („triplarea stimulentelor”), pragul de 3000 de locuitori și noile instrumente digitale. Scopul principal este de a informa publicul despre conceptul reformei."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "Sesiunea de Q&A este o componentă majoră a evenimentului. Jurnaliștii adresează întrebări directe și specifice („Câte primării ar urma să rămână?”, „Cum o să convingeți primarii reticenți?”), la care vorbitorul oferă răspunsuri detaliate."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "O parte a discursului este dedicată prezentării unor instrumente digitale, unde vorbitorul explică funcționalitatea acestora și chiar cere colegilor să facă o demonstrație: „Am să rog colegii mei să prezinte un model simplu”."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul construiește o narațiune clară: descrie o problemă (stagnarea și depopularea), prezintă soluția (reforma) și conturează un viitor dezirabil. Această structură narativă ajută la transmiterea eficientă a mesajului."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul discurs este un efort de a convinge aleșii locali și publicul larg de necesitatea și beneficiile reformei. Se folosesc argumente logice (date, statistici) și emoționale (apelul la responsabilitate față de cetățeni) pentru a atinge acest scop."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Atitudinea generală este una extrem de politicoasă, respectuoasă și diplomatică, adecvată unui oficial guvernamental care prezintă o reformă sensibilă. Vorbitorul se străduiește să construiască un dialog bazat pe respect reciproc cu aleșii locali și cu presa.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul este formal și respectuos pe tot parcursul conferinței. Vorbitorul folosește formule de adresare politicoase („Stimați reprezentanți”, „Vă mulțumesc mult”) și menține un ton calm și profesionist."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Comunicarea este civilizată și profesională."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul manifestă respect față de aleșii locali, numindu-i în mod repetat „primari puternici” și recunoscându-le eforturile. De asemenea, arată respect față de cetățeni, argumentând că reforma este în interesul lor."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este ferm și hotărât, dar nu agresiv. Vorbitorul își apără poziția cu argumente, fără a recurge la atacuri personale sau la un limbaj ostil."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este serios și formal. Sarcasmul este complet absent."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal al conferinței de presă și seriozitatea subiectului exclud prezența umorului."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de ironie. Mesajul este direct și sincer."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul abordează un subiect politic sensibil cu multă diplomație. El încurajează procesul voluntar de amalgamare, oferind stimulente, dar în același timp stabilește clar liniile roșii ale reformei, echilibrând astfel persuasiunea cu fermitatea politică."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este centrat pe probleme sociale majore, fiind un act de advocacy pentru o reformă menită să aducă justiție socială și incluziune. Se argumentează că reforma va reduce inegalitățile dintre localități și va asigura acces echitabil la servicii pentru toți cetățenii.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este constructiv și unificator, complet opus oricărei forme de instigare la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul este atent selectat pentru a fi incluziv și respectuos. Se vorbește despre „cetățenii noștri, oriunde nu s-ar afla”, evitându-se orice formulare care ar putea fi considerată divizivă sau jignitoare."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Un pilon central al discursului este incluziunea. Reforma este prezentată ca o modalitate de a asigura că nicio comunitate „nu rămâne în urmă” și că toți cetățenii, inclusiv cei din Găgăuzia, vor beneficia de primării mai puternice și servicii mai bune."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul recunoaște diversitatea situațiilor din țară, menționând discuțiile avute „la nord, la sud”. Reforma, deși standardizează anumite aspecte, are ca scop final asigurarea unui nivel minim de bunăstare pentru o populație diversă."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu promovează discriminarea, ci, dimpotrivă, o combate. Se argumentează că starea actuală a lucrurilor este inechitabilă, iar reforma este necesară pentru a elimina disparitățile care afectează cetățenii din localitățile mici."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga conferință de presă este un exercițiu de advocacy. Alexei Buzu este principalul promotor al reformei, folosind toate mijloacele retorice și informative pentru a pleda în favoarea acestei schimbări sociale și politice."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Argumentul fundamental al reformei este justiția socială. Vorbitorul subliniază inechitatea faptului că accesul la servicii de bază depinde de localitatea în care trăiești și prezintă reforma ca pe un instrument de a crea o societate mai echitabilă."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul demonstrează sensibilitate culturală prin a asigura publicul că identitatea localităților va fi păstrată: „comunitățile rămân intacte, identitatea lor rămâne intactă”. Aceasta abordează direct o potențială îngrijorare legată de pierderea specificului local."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este o prezentare extrem de structurată și profesională a unei reforme guvernamentale. Vorbitorul se concentrează exclusiv pe definirea unei probleme (municipalități slabe), pe analiza acesteia cu date specifice și pe prezentarea unei soluții detaliate, în mai mulți pași. Întregul eveniment este orientat spre sarcina de a comunica și justifica reforma, demonstrând un nivel ridicat de pregătire, competență și leadership.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul folosește un limbaj formal, se adresează audienței cu respect („Stimați reprezentanți ai mass-media, doamnelor și domnilor”) și menține un ton calm și oficial pe parcursul întregii conferințe. Structura prezentării este logică și clară, specifică unui cadru profesional."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Alexei Buzu demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectului, citând numeroase date statistice precise (ex: scăderea populației cu 389.000, 47 de primării autosuficiente, 50% din funcționari peste vârsta de pensionare). El explică în detaliu mecanismele reformei și contextul european, ceea ce îi consolidează imaginea de expert."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul își asumă rolul de lider în promovarea unei reforme complexe și potențial nepopulare. El prezintă o viziune clară pentru viitorul administrației publice („primării mai puternice pentru localități dezvoltate”), stabilește obiective ferme (pragul de 3.000 de locuitori) și îndeamnă la acțiune, demonstrând hotărâre și direcție."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul subliniază în mod repetat procesul de consultare („discuții... cu peste 4.500 de primari și aleși locali”) și menționează că a ascultat nevoile acestora („Am ascultat primarii”). Reforma este prezentată ca un efort comun, iar guvernul se poziționează ca un partener în acest proces, oferind sprijin și flexibilitate."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul discurs este construit în jurul logicii de rezolvare a problemelor. Se identifică clar „cercul vicios” al depopulării și slăbiciunii financiare, se analizează cauzele și se propune un pachet complex de soluții: amalgamare, stimulente financiare, digitalizare și centre de servicii unificate (CUPS)."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Conferința anunță decizii guvernamentale ferme, precum stabilirea unui prag minim de populație pentru primării și reducerea numărului de raioane. Vorbitorul justifică aceste decizii cu argumente logice și date, arătând că guvernul a trecut de la faza de analiză la cea de acțiune decisivă."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 4,
        "reason": "Pe lângă reforma structurală, sunt prezentate instrumente inovatoare, precum platforma online „amalgamator” și portalul de transparență bugetară. Abordarea de a crea Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS) și de a digitaliza procesele reprezintă o modernizare și o inovație pentru administrația publică din Moldova."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul se concentrează aproape în totalitate pe dezvoltarea instituțională și sistemică a administrației publice, nu pe creșterea personală a indivizilor. Elementele de motivație sau reflecție sunt prezente, dar sunt strict legate de contextul profesional și de obiectivele reformei.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema centrală este îmbunătățirea sistemului de administrație publică, nu autoperfecționarea personală. Se vorbește despre necesitatea de a face primăriile mai puternice și mai eficiente, o formă de îmbunătățire la nivel organizațional."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul încearcă să motiveze aleșii locali să adere la reformă prin prezentarea stimulentelor financiare („triplarea stimulentelor”) și prin apelul la responsabilitatea față de cetățeni. Motivația este externă (financiară) și orientată spre o sarcină, nu spre dezvoltare interioară."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este mai degrabă pragmatic și argumentativ decât inspirațional. Scopul este de a convinge prin logică și date, nu de a inspira prin retorică emoțională, deși viziunea unei Moldove europene are un potențial inspirațional redus."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest concept nu este abordat direct. Se poate infera că scopul reformei este de a crea comunități și instituții mai reziliente din punct de vedere economic și social, dar nu se discută despre reziliența personală."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest concept este complet absent din discurs."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul inițiază o reflecție asupra ultimilor 10 ani, analizând datele despre depopulare și stagnare pentru a justifica necesitatea schimbării. El încurajează implicit audiența să reflecteze asupra ineficienței sistemului actual."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema este absentă. Discuția se poartă despre dezvoltarea competențelor profesionale în cadrul primăriilor (ex: achiziții publice, management de proiect), dar nu despre dezvoltarea personală în sens larg."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Vorbitorul ancorează puternic argumentația pentru reformă într-un cadru etic. El prezintă reforma nu doar ca pe o necesitate tehnică, ci ca pe o obligație morală a guvernului și a aleșilor locali de a asigura un trai decent pentru cetățeni, subliniind responsabilitatea, corectitudinea și onestitatea.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul este direct și onest în legătură cu gravitatea problemelor, folosind expresii precum „realitatea de la noi din țară, acest cerc vicios”. El admite că procesul de reformă va fi „dificil”, ceea ce adaugă credibilitate și demonstrează o abordare transparentă."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Se face apel la integritatea funcționarilor publici, lăudând „primari... integri, patrioți”. Reforma însăși este prezentată ca un act de integritate politică, care prioritizează bunăstarea pe termen lung a cetățenilor în detrimentul menținerii unui status quo convenabil politic."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este un pilon central al discursului. Vorbitorul definește inacțiunea ca fiind iresponsabilă și o „lipsă de respect” față de cetățeni. El face un apel constant la responsabilitatea aleșilor locali de a acționa în interesul comunităților lor."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul abordează dilema etică dintre menținerea proximității puterii locale (primării mici) și asigurarea capacității de a oferi servicii esențiale (apă, canalizare). Vorbitorul argumentează că dreptul la un trai decent este o valoare etică superioară."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 4,
        "reason": "Vorbitorul emite judecăți morale clare, criticând amânarea reformei și sugerând că unii se opun din „propriul interes legat de fotoliul de primar”, în contrast cu interesul superior al cetățenilor. Aceasta stabilește un contrast moral între acțiune și inacțiune."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Reforma este prezentată ca o măsură de corectitudine și echitate socială, menită să reducă disparitățile dintre localități și să ofere tuturor cetățenilor, indiferent unde locuiesc, șanse egale la servicii de calitate și dezvoltare."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin prezentarea transparentă a datelor, recunoașterea dificultăților și promisiunea de sprijin constant, vorbitorul încearcă activ să construiască încredere în procesul de reformă și în guvern. Lansarea instrumentelor de transparență bugetară este un pas concret în această direcție."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 4,
    "reason": "Stilul de comunicare este exemplar pentru un context oficial: extrem de clar, direct, formal și bine structurat. Vorbitorul reușește să explice un subiect complex într-un mod accesibil, folosind un limbaj precis și argumente logice, cu o singură zonă de ambiguitate strategică legată de rezultatele finale ale procesului.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajul este transmis fără ocolișuri. Afirmații precum „Reforma nu este doar necesară, dar este de mult întârziată” sau anunțul că nu vor mai exista primării sub 3.000 de locuitori după 2027 sunt exemple de comunicare directă și fără echivoc."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Stilul este predominant direct. Nu se folosesc aluzii sau mesaje ascunse; intenția și planul sunt declarate deschis."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Claritatea este un punct forte. Argumentele sunt susținute de date, structura este logică (problemă-soluție), iar limbajul este precis. Demonstrarea practică a instrumentelor online contribuie la o înțelegere și mai clară a inițiativelor."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o ambiguitate intenționată cu privire la numărul final de primării și la componența exactă a celor 10 raioane. Vorbitorul explică acest lucru prin faptul că procesul de amalgamare voluntară este în desfășurare, deci rezultatul final nu este încă fixat."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Pentru complexitatea subiectului, prezentarea principală este relativ concisă și la obiect. Vorbitorul evită divagațiile și se concentrează pe punctele esențiale ale reformei."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Atunci când este necesar, vorbitorul elaborează, oferind detalii despre stimulente, funcționarea CUPS sau comparații cu țările din Balcani. Răspunsurile la întrebări sunt, de asemenea, elaborate pentru a oferi clarificări complete."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Tonul, adresarea, vestimentația și limbajul sunt strict formale, corespunzătoare unei conferințe de presă a unui înalt demnitar guvernamental. Nu există abateri de la protocolul oficial."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Stilul este complet lipsit de informalitate."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 3,
    "reason": "Discursul este profund ancorat în realitățile specifice ale Republicii Moldova, abordând probleme structurale precum depopularea rurală, disparitățile regionale și particularitățile administrative (ex: Găgăuzia). Reforma însăși este o încercare de a schimba o cultură administrativă și de a alinia țara la un model european.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Discursul abordează implicit norma culturală a atașamentului față de comunitatea locală mică, încercând să ofere asigurări că „identitatea lor rămâne intactă”, chiar dacă structura administrativă se schimbă. Se recunoaște astfel o potențială sursă de rezistență culturală la reformă."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga problemă descrisă este una a disparităților regionale: decalajul uriaș între localitățile mici, sărace, și cele capabile să se dezvolte. Reforma este prezentată ca un instrument de a reduce aceste diferențe și de a asigura o dezvoltare mai echilibrată la nivel național."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 1,
        "reason": "Reforma contestă tradiția unei organizări administrative neschimbate de mult timp, argumentând că aceasta nu mai este sustenabilă. Se propune înlocuirea unei tradiții ineficiente cu un model modern."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu sunt menționate direct, dar reforma vizează schimbarea obiceiurilor și practicilor administrative la nivel local prin digitalizare și standardizare, trecând de la un model învechit la unul profesionist."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul abordează specific cazul Găgăuziei, arătând o sensibilitate față de structura multiculturală a țării. El îi încurajează să participe la reformă, menționând că și cetățenii de acolo „merită primării puternice”, adaptând mesajul la contextul autonomiei."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest concept nu este un subiect central al discursului."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Se face un apel la mândria și ambiția națională prin conectarea directă a reformei la parcursul european al Moldovei. Succesul reformei este prezentat ca un pas necesar pentru a deveni o țară europeană modernă și dezvoltată, capabilă să absoarbă fonduri UE."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală este clară și politică: persuadarea publicului și a aleșilor locali cu privire la necesitatea și beneficiile reformei administrative. Discursul este un act de comunicare strategică, folosind argumente raționale (date), emoționale (apelul la soarta cetățenilor) și geopolitice (integrarea europeană) pentru a-și atinge scopul.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși discursul este puternic persuasiv, nu se bazează pe manipulare grosolană. Folosește tehnici retorice standard, precum apelul la emoție (familii fără apă) și crearea unui sentiment de urgență (termenul limită pentru fondurile UE), dar le ancorează în date și într-o logică argumentativă."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul este în mod inerent partizan, deoarece prezintă și apără o politică majoră a guvernului actual. Prin afirmația că reforma a fost „amânată ani și ani de zile”, se face o critică implicită la adresa administrațiilor anterioare, poziționând guvernul actual ca fiind cel reformator și decisiv."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 4,
        "reason": "În calitatea sa de Secretar General al Guvernului, vorbitorul este o sursă oficială și credibilă. El își sporește credibilitatea prin utilizarea extensivă a datelor, prin menționarea consultărilor ample și prin menținerea unui ton profesionist și informat."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția declarată este îmbunătățirea vieții cetățenilor. Motivul politic este implementarea unei reforme cheie din programul de guvernare, alinierea la standardele UE și demonstrarea capacității de a moderniza statul, obiective centrale pentru partidul de la guvernare."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu există dovezi de interpretare inexactă a datelor. Cu toate acestea, selecția și încadrarea datelor sunt făcute strategic pentru a susține argumentul pro-reformă. De exemplu, se pune accent pe problemele din primăriile mici, ceea ce este o formă de părtinire prin omisiune, nu o denaturare."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 4,
        "reason": "Reforma este în mod explicit și repetat legată de obiectivul strategic al integrării europene. Accesul la fondurile de preaderare este folosit ca un argument major, transformând o reformă internă într-un pas esențial pe calea europeană a țării. Acesta este un mesaj geopolitic clar, pro-UE."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Guvernul lansează reforma amalgamării: Nicio primărie sub 3.000 de locuitori până în 2027

Guvernul Republicii Moldova a prezentat conceptul unei ample reforme a administrației publice locale, care vizează consolidarea primăriilor prin amalgamare voluntară. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că obiectivul principal este ca, după alegerile locale din 2027, nicio primărie din țară să nu mai administreze o populație mai mică de 3.000 de locuitori.

Această inițiativă vine ca răspuns la o criză demografică și administrativă severă, identificată în special în localitățile mici. Potrivit datelor prezentate, majoritatea primăriilor din țară sunt prinse într-un „cerc vicios” al depopulării, care duce la o bază fiscală redusă și la capacități instituționale slabe. Între 2014 și 2024, populația din primăriile mici (definite ca având sub 3.000 de locuitori) a scăzut cu 472.000 de persoane, o reducere de 32%, mult mai accentuată decât media națională de 13,9%.

Consecințele acestei fragmentări sunt vizibile în calitatea vieții cetățenilor. Alexei Buzu a subliniat că 8 din 10 familii fără acces la canalizare și 7 din 10 familii neconectate la apeduct locuiesc în aceste primării mici. Mai mult, cheltuielile administrative în aceste entități sunt de patru ori mai mari decât veniturile proprii, iar la nivel național, doar 47 de primării își acoperă integral aceste costuri din surse proprii.

Reforma propune un proces de amalgamare voluntară, încurajând primăriile să inițieze discuții și să formeze unități administrativ-teritoriale mai mari și mai puternice. Guvernul a simplificat deja procedura legală pentru a o face mai flexibilă și mai puțin birocratică. Până în prezent, 310 consilii locale au aprobat decizii de inițiere a procesului de amalgamare.

Deși procesul este voluntar în faza inițială, conceptul prevede că pragul de 3.000 de locuitori va deveni obligatoriu după 2027. Primăriile care, după alegerile viitoare, vor scădea sub acest prag, vor intra într-un proces de amalgamare normativă. Guvernul își propune să finalizeze prima etapă a consultărilor și deciziilor voluntare până în luna iulie a acestui an, pentru ca ulterior să prezinte în Parlament noua hartă administrativă a țării.

### Reforma administrativă, o condiție pentru absorbția fondurilor UE: Guvernul triplează stimulentele pentru amalgamare

Reforma administrației publice locale este direct legată de parcursul european al Republicii Moldova și de capacitatea sa de a accesa fondurile de preaderare, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Acesta a avertizat că, începând cu 2028, țara va avea acces la aceste fonduri, însă actualul sistem administrativ, fragmentat și cu primării slabe, nu este pregătit să le absoarbă eficient.

Pentru a stimula procesul de consolidare, Guvernul va tripla stimulentele financiare pentru dezvoltare acordate primăriilor care decid să se amalgameze. „Primăriile care urmează să se amalgameze, să se consolideze, vor primi de trei ori mai multe resurse pentru ca să poată să rezolve probleme importante, cum ar fi conectarea la apă a familiilor noastre și conectarea la canalizare”, a precizat Buzu.

Oficialul a subliniat că primăriile din Moldova sunt mai puțin competitive în comparație cu cele din țările balcanice, care au trecut deja prin procese similare. În Balcani, ponderea veniturilor proprii în bugetele locale este de trei ori mai mare, ceea ce le permite să co-finanțeze proiecte de anvergură și să concureze cu succes pentru fondurile europene. Fără o reformă similară, Moldova riscă să rateze „o șansă imensă” de a aduce investiții semnificative în localități și de a îmbunătăți nivelul de trai.

Alexei Buzu a argumentat că reforma este urgentă, deoarece Moldova nu are luxul de a învăța din propriile greșeli pe parcursul anilor, așa cum au făcut alte state. „În 2028, noi vom avea acces la aceste fonduri și de aceea trebuie să ne grăbim, trebuie să facem aceste schimbări. Pentru că altfel vom rata o șansă imensă de a aduce cetățenilor noștri un nivel de trai mai bun”, a conchis secretarul general. Pe lângă stimulentele triplate, Guvernul intenționează să lărgească baza fiscală a primăriilor, examinând posibilitatea de a partaja o parte din impozitele colectate la nivel național, precum TVA, cu autoritățile locale.

### Fără drumuri în plus pentru acte: Guvernul promite Centre Unificate de Servicii în toate localitățile amalgamate

Pentru a contracara temerile cetățenilor că reforma administrativă va îngreuna accesul la serviciile publice, Guvernul a anunțat crearea unei rețele de Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS) în toate localitățile care vor face parte dintr-o primărie consolidată. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a dat asigurări că cetățenii nu vor fi nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a obține acte sau a interacționa cu administrația.

„Cetățenii nu vor fi puși în situația să se deplaseze distanțe mai mari pentru a accesa servicii administrative”, a declarat Buzu. Aceste centre, care vor fi deschise înainte de alegerile locale din 2027, vor funcționa ca ghișee unice unde vor putea fi accesate peste 600 de servicii publice. Astfel, servicii oferite în prezent de diverse instituții precum Cadastru, Starea Civilă sau Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) vor fi disponibile local, în același loc cu serviciile primăriei.

Fiecare localitate care se va alătura unei primării mai mari va avea un „reprezentant al primarului”, o persoană care va administra centrul local de servicii, va organiza audiențe și va informa cetățenii despre deciziile și proiectele de dezvoltare ale noii primării. Acest model este conceput pentru a menține o legătură directă între administrație și comunitate, chiar și după amalgamare.

Planul de reformă include și o componentă masivă de digitalizare. Multe procese din cadrul primăriilor nu au fost modernizate în ultimii 25 de ani, iar reforma este văzută ca o oportunitate de a digitaliza procedurile, ceea ce va duce la creșterea transparenței, integrității și acurateței. În paralel, reorganizarea administrativă va include și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Rolul acestor noi entități se va schimba, concentrându-se pe dezvoltarea regională și pe atragerea de proiecte ambițioase, în special în contextul accesării fondurilor europene.

## Transcriere

Stimată audiență, reprezentanți ai mass-media, doamnelor și domnilor, urmează conferința de presă privind lansarea Conceptului de reformă a administrației publice locale. Conferința de presă va fi susținută de secretarul general al Guvernului, domnul Alexei Buzu. Domnule Buzu, aveți cuvântul.

**Alexei Buzu:** Bună ziua! În ultimele trei luni, am avut discuții foarte utile și productive cu peste 4.500 de primari și aleși locali din toată țara. Am fost la nord, la sud. În urma acestor discuții, astăzi Guvernul propune atenției dumneavoastră conceptul cu privire la reforma administrației publice locale. Este un document care în scurt timp va fi disponibil tuturor.

Aceste discuții, încă o dată, ne-au arătat nouă și mie personal, câți de mulți primari puternici, dedicați, integri, patrioți, primarii și funcționarii publici din primăriile țării noastre muncesc cu dedicație zi de zi să dezvolte localitatea, să rezolve problemele oamenilor, în condiții dificile și cu resurse limitate.

Dacă în Republica Moldova avem mulți primari puternici, majoritatea primăriilor de la noi din țară sunt prinse într-un cerc vicios al depopulării, al unei baze fiscale reduse, a capacităților lor instituționale slabe, pentru ca într-adevăr să impulsioneze dezvoltarea locală.

Dacă în ultimii ani, ultimii 10 ani, mai exact din 2014 până în 2024, datele pe care le avem în baza recensământului național, la nivel național, numărul populației s-a redus cu 389.000 de locuitori. Numărul populației în primăriile mici, pe care noi le definim ca primării în care administrează afacerile pentru o populație mai mică de 3.000 de locuitori, populația, atenție, s-a redus cu 472.000 de locuitori.

Deci, în primăriile mici, numărul populației s-a redus mult mai semnificativ decât la nivel local, național. Dacă la nivelul țării numărul de locuitori s-a redus cu 13.9%, la nivelul primăriilor mici, acelora sub 3.000 de locuitori, numărul populației s-a redus cu 32 de procente.

În Republica Moldova, la noi în țară, din 10 familii care nu au canalizare, opt sunt în primăriile cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Șapte din familiile, deci din 10 familii care nu au conexiune la apeduct, șapte sunt în primăriile cu un număr al locuitorilor sub 3.000.

Asta este realitatea de la noi din țară, acest cerc vicios în care sunt prinși primari puternici, funcționari publici din primării dedicați. În primăriile mici, baza fiscală este mică, este în scădere.

În primăriile mici, cheltuielile administrative sunt de patru ori mai mari decât veniturile proprii ale acelor primării. În Republica Moldova, doar 47 de primării acoperă în totalitate cheltuielile administrative ale acestor structuri. Doar 47 de primării.

Faptul că aproape jumătate de milion de cetățeni, în ultimii 10 ani, au optat să părăsească localitățile cu primării mici, este un argument foarte clar că proximitatea față de puterea locală nu este un argument suprem și că, în esență, cetățenii noștri, oriunde nu s-ar afla, pentru ei este important să aibă acces la servicii calitative și la un nivel de trai decent.

În aceste condiții, reforma nu este doar necesară, dar este de mult întârziată. Iar orice argument legat de faptul că trebuie să mai așteptăm, după mine personal, este o lipsă de respect față de aleșii locali, dar în special față de acei cetățeni care încă în 2026 nu au acces la apă și la canalizare.

Un alt lucru foarte important pe care l-am discutat în ultimele luni cu colegii noștri din primării și din consiliile raionale a fost faptul că în 2028, Republica Moldova, fiind țară candidată la UE, va avea acces la fondurile de preaderare.

Sistemul administrației publice locale din Republica Moldova nu este pe deplin gata. Și aici ne referim nu doar la primăriile mici, dar și la primăriile mai mari. În Balcani, ponderea veniturilor proprii în acele primării este de trei ori mai mare decât media din primăriile din Republica Moldova. Asta înseamnă că acele primării sunt mai competitive.

Acele primării au mai multe venituri proprii. Asta înseamnă că acele primării pot să vină cu contribuții financiare mai substanțiale atunci când aplică și concurează pentru fondurile de preaderare.

În Balcani, acele primării au avut mai mult timp decât noi să se pregătească, mai mult timp să învețe din propriile greșeli. Noi nu avem acest timp. În 2028, noi vom avea acces la aceste fonduri și de aceea trebuie să ne grăbim, trebuie să facem aceste schimbări, pentru că altfel vom rata o șansă imensă de a aduce cetățenilor noștri un nivel de trai mai bun și servicii calitative.

Dincolo de faptul că vorbim de primării mici, primării mai mari, vreau să spun că în administrația publică de la noi din țară lucrează peste 23% din funcționarii publici. Dar avem în rândul acestor funcționari 50% de funcționari cu vârsta dincolo de vârsta de pensionare.

Deci, este clar că funcția publică în primării, în consiliile raionale nu este una atractivă pentru tineri, pentru persoane care au competențe în achiziții publice, persoane cu competențe de digitalizare, proiecte și așa mai departe. Toate aceste lucruri sunt argumente pentru ca să facem această reformă, o reformă importantă, dar care a fost amânată ani și ani de zile.

Ce ne propunem să facem? Ne dorim să consolidăm primăriile. Avem primari puternici, haideți, prin această reformă, prin acest efort, să le oferim primării puternice. Noi am ascultat primarii, am vorbit cu primarii care sunt deja în proces de amalgamare, am vorbit cu primarii care intenționează să demareze acest proces și am înțeles că ei își doresc un proces mai flexibil, mai simplu, mai puțin birocratic.

De aceea, acum câteva săptămâni, în cadrul guvernului am propus acele modificări legislative și mâine voi merge în Parlament pentru ca acele modificări să fie aprobate în prima lectură. Noi am ascultat primarii, am ascultat aleșii locali, de aceea Guvernul va propune triplarea stimulentelor pentru dezvoltare. Primăriile care urmează să se amalgameze, să se consolideze, vor primi de trei ori mai multe resurse pentru ca să poată să rezolve probleme importante, cum ar fi conectarea la apă a familiilor noastre și conectarea la canalizare.

Ne bucură foarte mult că până la ziua de astăzi deja avem 310 consilii locale care au aprobat prima decizie de inițiere a procesului de amalgamare. Asta înseamnă că aleșii locali tratează cu maximă responsabilitate acest proces și prioritizează dezvoltarea locală, servicii mai bune pentru oameni, decât propriul interes legat de fotoliul de primar. Și eu îmi exprim această recunoștință și admirație față de ei.

În urma consultărilor, am ajuns la decizia că, pentru ca o primărie să fie considerată funcțională, minim funcțională și sustenabilă, trebuie să aibă un prag al populației minim de 3.000 de locuitori. De aceea, în rezultatul reformei, după alegerile locale generale din 2027, în Republica Moldova nu vom avea nicio primărie care va administra treburi publice pentru un număr de cetățeni mai mic de 3.000 de locuitori.

De aceea, încă o dată, încurajăm toți primarii, toți aleșii locali, toate comunitățile, să demareze acel proces de consultări, de negocieri. Guvernul se va alătura și deja s-a alăturat la acest proces. Să discutăm cum putem să unim eforturile, cum putem să unim resursele și, mai important, cum putem să utilizăm triplarea stimulentului de dezvoltare pentru beneficiul localităților și cetățenilor noștri.

În cadrul reformei, vom reduce numărul de raioane de la 32 la 10, iar rolul raioanelor va fi orientat către dezvoltarea regională. În contextul în care vom avea acces la mai multe fonduri de dezvoltare, trebuie să reorientăm acele echipe, acele structuri, ca zi și noapte, cot la cot cu primarii puternici de la noi din țară, să lucreze pentru ca să elaboreze și să implementeze proiecte ambițioase de dezvoltare locală și regională.

Ne propunem să lărgim baza fiscală în primării. De aceea, în cadrul Guvernului, vom examina mai multe modalități prin care vom putea să partajăm mai multe impozite care sunt colectate la nivel național, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată. Cu cât efortul de amalgamare va fi mai ambițios, cu atât procentul de partajare va fi mai mare.

Ne propunem să încurajăm efortul primăriilor de a lărgi baza fiscală, de a atrage agenți economici. Pentru acele primării care vor reuși să facă acest lucru, Guvernul va oferi un stimulent pentru efortul fiscal.

Foarte important, vreau să menționez că în acele primării care vor fi amalgamate, Guvernul va deschide acel centru unificat de prestare a serviciilor. Cetățenii nu vor fi puși în situația să se deplaseze distanțe mai mari pentru a accesa servicii administrative. În acele centre unificate, așa cum le numim noi CUPS, vor fi prestate serviciile primăriei, serviciile oferite de către cadastru, starea civilă, CNAS și așa mai departe.

Deci, noi lucrăm intens să ne asigurăm că acest lucru se va întâmpla până în primăvara anului 2027. Cetățenii nu trebuie să se deplaseze la primării, la distanțe mai mari pentru a accesa servicii. Și cred că Guvernul în ultimii ani a arătat că are capacitatea să facă acest lucru. Vă reamintesc, în fiecare lună de noiembrie reușim să înscriem în sistemul de compensații sute de mii de familii pentru a beneficia de acest suport în perioada rece a anului. Sunt sigur că putem transpune aceeași abordare și aici.

În fiecare primărie amalgamată, vom încuraja să avem reprezentantul primarului, primărei, o persoană care va lupta, va reprezenta interesele primăriei și comunității care s-a amalgamat. Acea persoană va administra acel centru unic de prestare a serviciilor, va organiza audiența cetățenilor, va informa cetățenii cu privire la deciziile și proiectele de dezvoltare din noua primărie.

Ne propunem să digitalizăm primăriile. Foarte multe procese din primării nu s-au schimbat de 25 de ani. Ne propunem să utilizăm această oportunitate a reformei pentru ca să digitalizăm procesele în primării. Asta înseamnă că va crește transparența, va crește integritatea și va crește acuratețea proceselor din primăriile noastre. Și ne propunem să încurajăm introducerea ghișeului unic. Atunci când un cetățean, un antreprenor, un grup de cetățeni interacționează cu primăria, să poată interacționa într-un mod previzibil, profesionist, la cele mai înalte standarde de calitate.

Ne propunem să lucrăm intens, să ne pregătim pentru fondurile de preaderare. Vom propune o structură nouă a primăriilor, o structură nouă pentru consiliile raionale. Să introducem poziții noi legate de achizițiile publice, de proiecte, de audit, de control financiar, de interacțiune cu antreprenorii și cu cetățenii. Ne propunem să avem o structură modernă pentru anul 2026, o structură modernă de care au nevoie primarii puternici de la noi din țară.

Și, foarte important, ne propunem să facem funcția publică în administrația publică locală mai atractivă. Avem nevoie de mai multe persoane profesioniste, integre, să lucreze în primăriile noastre pentru ca să impulsionăm procesul de dezvoltare.

Asta este ceea ce ne propunem noi, ca să avem primării mai puternice pentru localități dezvoltate și servicii mai bune pentru cetățeni. Este clar pentru toți că acest proces va fi unul dificil, dar eu am speranța că noi îl vom realiza cu maximă responsabilitate, cu empatie și tot timpul, tot timpul în interesul cetățenilor noștri.

Vă mulțumesc mult și, dacă acum îmi permiteți, pe lângă faptul că astăzi facem public conceptul de reformă a administrației publice locale, propunem atenției dumneavoastră două instrumente interactive care se regăsesc pe pagina primariiputernice.gov.md. Primul instrument este un instrument interactiv, amalgamator. Aici aleșii locali, cetățenii, toți cei interesați, pot să simuleze diferite scenarii și modele de amalgamare.

Și am să rog colegii mei să prezinte un model simplu, în care avem mai multe primării, ipotetic, într-un proces de amalgamare și ei pot vedea, spre exemplu, care este numărul de populație în final. Deci, în acest scenariu am avea 6.243 de locuitori, suprafața totală și, foarte important, în acest amalgamator, toți cetățenii pot vedea acele trei stimulente care sunt oferite de către Guvern.

Deci, în acest caz specific, avem stimulentul de pregătire de 400.000 de lei, stimulentul legat de investițiile capitale, de 31 de milioane de lei, stimulentul pe care Guvernul îl va tripla. Și suportul bugetar local care, în acest caz, va fi de 2 milioane de lei în fiecare an, timp de trei ani. Deci, aceasta este o investiție semnificativă din partea Guvernului, pentru ca să ne asigurăm că acest proces, dincolo de un efort de reorganizare, consolidare instituțională a primăriilor, este un proces de dezvoltare locală, un proces prin care, sper eu, într-un timp cât mai apropiat, nu vom mai avea situația în care majoritatea cetățenilor, familiilor care nu au canalizare și nu au apă la robinet sunt în primăriile mici.

Deci, încă o dată, acest instrument este disponibil acum pe site-ul primariiputernice.gov.md. Și un alt instrument pe care îl oferim astăzi este un instrument în care cetățenii pot vedea în timp real modul în care este realizat bugetul primăriilor lor. Și aici sunt toate primăriile, toate consiliile raionale de la noi din țară. Puteți să vedeți toate, deci dacă putem să mergem pe execuția bugetului. Aici puteți, când facem click, sunt sau, spre exemplu, pe un raion pot fi văzute bugetele și executarea lor la ziua de ieri.

Aceste cifre vor fi actualizate în timp real. Un alt element important în acest instrument sunt acei indicatori, dacă putem să-i vedem, indicatori. Și aici puteți vedea pentru fiecare primărie de la noi din țară, care sunt, cât cheltuie pentru lucrurile administrative, cât cheltuie pentru educația preșcolară, cât cheltuie pentru alte elemente importante. Eu cred că aceste două instrumente vor oferi mai multe evidențe, mai multă înțelegere și va facilita procesul de consolidare, de amalgamare.

Mingea este în partea aleșilor locali. Eu vreau să le mulțumesc foarte mult pentru discuțiile productive și bune pe care le-am avut. Acest concept urmează să îl consultăm încă o dată cu toți aleșii locali. Vom merge iarăși în raioane, în primării și, cu siguranță, urmează o muncă asiduă pentru ca să oferim această șansă de dezvoltare cetățenilor noștri. Vă mulțumesc foarte mult și acum sunt gata să răspund la întrebările dumneavoastră.

**Camelia Ciornocan:** Bună ziua, Camelia Ciornocan, TV8. Domnule Buzu, vreau să ne spuneți mai întâi câte primării avem acum în prezent în țară și ați precizat că până în 2027 nu vor mai exista primării care vor avea un număr de locuitori mai mic de 3.000. Ei bine, cu câte primării ar urma să rămânem în urma acestei reforme?

**Alexei Buzu:** Bun. Noi avem 892 de primării la moment. Noi, pentru că mizăm foarte mult pe procesul de amalgamare voluntară, acesta este un proces dinamic, flexibil și noi putem doar să estimăm care va fi numărul final. Dar, cu siguranță, atunci când în toamna acestui an în Parlament va ajunge acest pachet legislativ prin care va fi aprobată noua structură administrativă a țării, acolo va fi o listă completă a tuturor primăriilor de la noi din țară și localitățile care fac parte. Pentru că am comunicat asta de mai multe ori și comunic și acum, chiar dacă mai multe localități se amalgamează, asta nu înseamnă că denumirea localității se va schimba, se schimbă doar denumirea primăriei, a unității administrative. Deci, comunitățile rămân intacte, identitatea lor rămâne intactă.

Cu privire la acel prag minim de 3.000 de locuitori, ceea ce ne propunem este că odată cu alegerile locale, nu vom mai avea primării în care numărul de locuitori va fi mai mic de 3.000. Cadrul legal va funcționa în modul următor: dacă numărul de locuitori va scădea sub acest prag de 3.000, atunci primăria în cauză va intra într-un proces de amalgamare voluntară sau amalgamare normativă la următoarele alegeri. Pentru că noi nu mai vrem să avem situații când sute de primării, mii de cetățeni de-ai noștri sunt prinși în structuri administrative slabe, fără capacitate fiscală, pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.

**Camelia Ciornocan:** Și totuși, care este estimarea dumneavoastră? Câte primării ar urma să rămână?

**Alexei Buzu:** Eu cred că numărul de primării se va reduce semnificativ, la fel ca și numărul de consilii. Dar numărul final îl vom cunoaște atunci când pachetul legislativ va ajunge în Parlament, atunci când prima etapă a procesului de amalgamare va fi finalizată. Deci, la moment avem 310 decizii de inițiere a procesului de amalgamare.

Noi ne propunem ca până în iulie a acestui an să încheiem această etapă inițială, în care toate localitățile, toate primăriile care doresc și care ar trebui să se amalgameze au încheiat acest proces, deci au emis prima decizie, au emis a doua decizie a consiliului local, în baza căruia Guvernul va pregăti o lege nouă cu privire la structura administrativ-teritorială a țării noastre și atunci vom cunoaște numărul exact de primării.

**Camelia Ciornocan:** Cât ține numărul de raioane, am văzut că se va reduce și el semnificativ. Vom rămâne cu 10 raioane. Dacă cunoaștem care vor fi cele 10 raioane și ne puteți spune?

**Alexei Buzu:** Suntem în proces de clarificare a acestor lucruri. Deci, noi vom consulta conceptul de reformă, după care vom avea discuții mult mai specifice legate de cadrul de finanțare a autorităților publice locale de la noi din țară, cu privire la raioane, rolul acestora. Vom avea discuții despre structura primăriilor de la noi din țară, vom avea discuții despre modul în care putem să accelerăm efortul de digitalizare și așa mai departe. Deci, vom avea discuții specifice pe fiecare din acest aspect.

**Camelia Ciornocan:** Și o să vă rog să faceți mai multe precizări un pic despre aceste centre unificate, pentru că există o spaimă în societate că oamenii ar trebui să parcurgă nu știu câți kilometri ca să perfecteze un act sau. Să înțelegem că în localitate va fi acest centru unde aceștia vor putea să meargă, să soluționeze aceste probleme, deci nu va trebui să parcurgă această distanță în acel raion sau în cele 10.

**Alexei Buzu:** Da, deci în primăriile amalgamate noi vom deschide aceste centre unificate. În cadrul acestor centre unificate de prestare a serviciilor, vom presta peste 600 de servicii publice. Asta înseamnă că cetățeanul va veni și va putea să beneficieze de servicii care sunt prestate de o entitate, fie în centrul raional sau de primăria din localitate.

Deci, noi ne dorim nu doar să ne asigurăm că cetățenii nu vor călători distanțe mai lungi, dar vrem să aducem serviciile publice și mai aproape de cetățeni. Și am spus că în ultimii ani am reușit să facem acest lucru și acum ne va reuși. Deci noi vom deschide aceste centre unificate de prestare a serviciilor înaintea alegerilor locale din 2027 și vom arăta cetățenilor, vom demonstra că putem să facem acest lucru. Că, de fapt, nu ei trebuie să meargă la prestator, dar prestatorul vine la cetățeni și le oferă servicii de calitate înaltă.

**Camelia Ciornocan:** Și o întrebare, vedem că această reformă se va aplica doar, nu, adică nu și în Transnistria și Găgăuzia. Ați făcut consultări cu cei de acolo sau, în general, nu-i privește această reformă?

**Alexei Buzu:** Primăriile din unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia pot să se amalgameze. Cadrul legal existent le permite acest lucru și noi încurajăm acest proces. Procesul este un pic diferit, dar inclusiv stimulentele pe care le triplăm, procedura mai flexibilă, mai simplă, se va aplica și lor. Deci reforma nu va aduce nicio schimbare la mandatul unității teritoriale administrative, dar pentru primării, noi încurajăm să fie acest efort de consolidare. Și cetățenii noștri din Găgăuzia merită primării puternice, merită să aibă acces la servicii de apă și canalizare.

**Diana Ambrosi:** Bună ziua, Diana Ambrosi, Reporter PRO TV Chișinău. Ați vorbit despre un prag minim de locuitori. Avem și un prag maxim? Ați estimat cam până la cât s-ar putea aduna aceste primării?

**Alexei Buzu:** Un prag maxim nu avem. Noi încurajăm aleșii locali să aibă o ambiție cât mai mare de amalgamare, pentru că cu cât ambiția de amalgamare este mai mare, și stimulentele sunt mai generoase și atunci și capacitatea și baza fiscală a noii primării va crește și asta înseamnă că vor putea să rezolve și să aducă investiții mai semnificative în acea localitate.

**Diana Ambrosi:** Conceptul prevede câte localități se pot amalgama?

**Alexei Buzu:** Nu avem o limită. Discuțiile pe care le avem sunt variate. Avem în unele raioane când există un plan prin care 11 primării se consolidează într-o singură primărie și asta este un exemplu bine de urmat. Eu salut acei aleși locali care prioritizează interesul cetățenilor și fac acest pas destul de curajos.

**Diana Ambrosi:** Ați menționat despre triplarea stimulentelor. Vreau să întrebăm de unde Guvernul are resurse, dacă ați alocat deja sau ați calculat un buget integral pentru toată reforma și dacă avem aici implicați bani europeni?

**Alexei Buzu:** Resurse noi vom identifica pentru că avem, implementăm acest plan de creștere. Noi am estimat că Guvernul va investi în aceste stimulente peste 6 miliarde 700 de milioane de lei. Este o investiție semnificativă, pentru că ne dorim să aducem servicii decente tuturor cetățenilor, fie că ei se află într-o primărie mai mare, într-o primărie acum mai mică, care urmează să se consolideze.

Noi vom identifica aceste resurse. Acesta este angajamentul Guvernului. Mai mult decât atât, eu cred că Guvernul în ultimii ani, în fiecare an, a arătat că investește în localitățile noastre, investește în infrastructură, investește în servicii, indiferent de faptul că am fost supuși unor crize și șocuri externe. Pentru că pentru noi tot timpul a fost important să creștem nivelul de trai, să avem grijă de cetățenii și localitățile noastre.

**Diana Ambrosi:** Spuneți "veți identifica". Vă referiți la partenerii externi sau totuși vă referiți la un buget pe care îl are țara?

**Alexei Buzu:** Avem buget inclusiv în acest an. Pentru anul viitor și pentru următorii ani vom identifica aceste resurse pentru că am spus, acum Republica Moldova implementează planul de creștere. Planul de creștere are un buget de 1.9 miliarde de euro. Acest plan are aceste debursări de resurse în dependență de modul în care noi reușim să implementăm reforme în diferite domenii și inclusiv resurse din planul de creștere vor fi utilizate în aceste investiții. Anul trecut, în 2025, am investit în rețeaua de drumuri, în apă și canalizare, inclusiv din planul de creștere, din primele tranșe ale planului de creștere.

**Diana Ambrosi:** Cum o să convingeți primarii reticenți la reformă și dacă acum această inițiativă este benevolă, când ea va deveni obligatorie?

**Alexei Buzu:** Cum am spus, deja avem 310 decizii de inițiere. Este un semnal pozitiv, este un semnal încurajator. Noi credem că în perioada următoare numărul de decizii va crește. Discuțiile pe care le-am avut, oneste, cu aleșii locali ne arată nouă că ei înțeleg că este un proces dificil, dar este unul necesar.

Eu cred foarte mult că majoritatea aleșilor locali vor prioritiza interesele cetățenilor și ei înțeleg că nu poți să-ți condamni proprii cetățeni la o primărie slabă, care nu le poate rezolva problemele. Am spus, din 10 familii care nu au canalizare, opt sunt în primăriile sub 3.000 de locuitori. Din 10 familii care nu au apă curgătoare la robinet, șapte sunt în primăriile sub 3.000 de locuitori. Noi de asta facem această reformă, pentru acești cetățeni, pentru aceste familii.

Jumătate de milion de cetățeni, în ultimii 10 ani, au plecat din primăriile cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Dacă noi nu facem aceste schimbări, dacă noi nu le oferim o perspectivă clară de dezvoltare, ce se va întâmpla? Câți cetățeni vor mai rămâne în aceste primării peste 15, peste 20 de ani? Și eu cred că fiecare ales local responsabil, care ține la propria localitate, înțelege că în acea localitate, ca să avem servicii calitative, să avem dezvoltare, acea localitate are nevoie de o primărie puternică.

**Diana Ambrosi:** O precizare totuși, vă rog. Să admitem teoretic că patru localități s-au unit într-o primărie mare, alte șapte alături și rămâne o singură localitate care nu a reușit să se amalgameze la niciuna dintre primăriile mari. Atunci intervine Guvernul?

**Alexei Buzu:** Noi vom fi alături de toate primăriile și ne vom asigura că nicio primărie, nicio comunitate nu rămâne în urmă. Vom negocia, vom media, așa cum facem și acum, ca să ne asigurăm că există acel consens, acea coeziune la nivel local, să avem acest efort, să construim aceste primării mai puternice.

**Eduard Maciac:** Eduard Maciac, Politic Media. Domnule Buzu, vreau să vă întreb, ați vorbit despre baza fiscală, despre fortificarea acestei baze fiscale pentru administrațiile locale. Vreau să vă întreb, cât de departe este gata Guvernul să delege anumite competențe fiscale administrațiilor locale? Vorbim despre impozitul pe persoane juridice, vorbim despre plata impozitului pe salariu la locul de muncă și nu la locul de trai, cum este acum. Deci, în acest context, cât de departe poate merge Guvernul să delege aceste competențe fiscale, pentru că ați spus că nu sunt bani în teritoriu. Mersi.

**Alexei Buzu:** Noi urmează să examinăm, așa cum am spus. Obiectivul nostru este ca să avem un sistem fiscal la nivel local care încurajează primarii și aleșii locali să dezvolte economia, să atragă agenți economici. Acum urmează să examinăm, împreună cu Ministerul Finanțelor, care este cel mai bun model, dar suntem gata să partajăm o parte din TVA.

Examinăm și elementele pe care le-ați spus dumneavoastră și acele primării care vor reuși să aibă un efort mai consistent, mai disciplinat, legat de creșterea și extinderea bazei fiscale, vor putea să beneficieze de un stimulent în acest sens. Deci, noi vom lucra și vom analiza aceste aspecte. Cu siguranță, ne dorim ca mai mult de 47 de primării să aibă venituri proprii care să le acopere în totalitate cheltuielile administrative. Ne dorim primării mai competitive, pentru că urmează să concurăm cu primăriile din celelalte țări candidate pentru fonduri europene.

Mulțumim! Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumim pentru participare și vă dorim o zi frumoasă!

**Alexei Buzu:** Vă mulțumesc