---
title: "AmCham METRIX (Moldovan Economic Transformation and Reform IndeX), 3rd edition"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111270/AmCham-METRIX--Moldovan-Economic-Transformation-and-Reform-IndeX---3rd-edition
event_date: 2026-05-07T10:00:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 7683
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111270
publisher: Privesc.Eu
---

# AmCham METRIX (Moldovan Economic Transformation and Reform IndeX), 3rd edition

## Comunicat de presă

## AmCham Moldova a lansat a treia ediție a studiului METRIX: percepția mediului de afaceri se ameliorează, dar provocările macroeconomice persistă

**Chișinău, 7 mai 2026** - Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham Moldova) a prezentat astăzi cea de-a treia ediție a studiului AmCham METRIX (Moldovan Economic Transformation and Reform IndeX). Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, experți economici și parteneri de dezvoltare, cu scopul de a oferi o radiografie detaliată a modului în care politicile publice sunt asimilate și percepute de sectorul privat, evidențiind totodată principalele provocări structurale ale economiei naționale.

Lansarea din acest an capătă o semnificație aparte, având loc în contextul aniversării a 20 de ani de activitate a AmCham în Republica Moldova. Instrumentul METRIX a fost conceput ca un „traducător” esențial între necesitățile mediului de afaceri și deciziile guvernamentale, oferind o bază solidă de date pentru elaborarea unor politici publice eficiente. 

Ediția a treia a studiului relevă o dinamică duală a economiei naționale. Pe de o parte, indicatorii macroeconomici asociați competitivității și productivității indică un declin, influențat de fluctuațiile de pe piața forței de muncă, zona de fiscalitate și comerț. Pe de altă parte, sentimentul general al companiilor față de climatul de afaceri este într-o vizibilă îmbunătățire, șapte din cele zece dimensiuni analizate înregistrând scoruri superioare față de ediția precedentă. 

Aproximativ 38% dintre companiile respondente evaluează condițiile actuale drept bune sau foarte bune, iar peste 30% anticipează o evoluție pozitivă în următoarele 12 luni. Printre domeniile cu cele mai mari performanțe se numără digitalizarea și serviciile publice electronice, domeniu considerat „vedeta” indexului din acest an, cu un grad de apreciere de peste 90%. La polul opus, deficitul forței de muncă și întârzierile din sectorul justiției rămân cele mai acute surse de îngrijorare pentru investitori.

„Nu vorbim despre o criză, ci despre un semnal clar că fundamentele structurale necesită atenție din partea autorităților. Scăderea pe partea macroeconomică ne arată că realitățile structurale se mișcă înaintea modului în care afacerile percep schimbările de zi cu zi. Partea bună este că sentimentul antreprenorial revine pe un trend pozitiv, iar acest optimism, susținut de predictibilitate, reprezintă motorul care poate atrage noi investiții”, a explicat Alexandru Gozun, președintele AmCham Moldova.

Dezvoltarea și implementarea instrumentului METRIX s-au realizat cu sprijinul partenerilor internaționali, un rol central avându-l Ambasada Regatului Țărilor de Jos la Chișinău. 

Maaike Keizer, șefa adjunctă a misiunii diplomatice olandeze, a subliniat importanța strategică a acestui instrument pentru reziliența economică: „Inițiativele precum METRIX sunt mai importante ca niciodată într-o lume marcată de incertitudini geopolitice și economice. Vocea companiilor trebuie ascultată, iar preocupările lor trebuie integrate în actul decizional. Doar prin colectarea sistematică a datelor și printr-un dialog deschis între sectorul privat și cel public putem construi soluții sustenabile și o economie cu adevărat rezilientă.”

Integrarea europeană rămâne un pilon susținut universal de comunitatea de afaceri, fiind privită ca o ancoră de stabilitate. Totuși, companiile resimt dificultăți în procesul de transpunere și adaptare la noile reglementări europene, cerând un sprijin mai activ, debirocratizare și consultări reale din partea statului.

Veronica Sirețeanu, directorul adjunct al AmCham Moldova, a accentuat angajamentul organizației de a menține un nivel de excelență în reprezentarea intereselor de afaceri: „Suntem mândri că, la 20 de ani de la fondare, AmCham continuă să ridice standardele de advocacy și networking. Indexul METRIX ne ajută să trecem dincolo de simple percepții și să oferim Guvernului date concrete, transformând provocările antreprenorilor din întreaga țară în direcții clare de reformă.”

**Despre AmCham METRIX**

Moldovan Economic Transformation and Reform IndeX (METRIX) este un instrument analitic complex, dezvoltat pentru a evalua sănătatea și competitivitatea mediului de afaceri din Republica Moldova. Indexul combină date macroeconomice cu un sondaj de percepție aplicat unui eșantion reprezentativ de companii la nivel național, vizând dimensiuni precum piața muncii, fiscalitatea, digitalizarea, justiția și comerțul. Scopul inițiativei este de a facilita un dialog constructiv și bazat pe dovezi între sectorul privat și autoritățile publice.

## Noutăți

### Indicele METRIX AmCham: Percepția mediului de afaceri se îmbunătățește, dar indicatorii macroeconomici trag semnale de alarmă

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a prezentat joi, 7 mai, cea de-a treia ediție a Indicelui de Transformare și Reformă Economică a Moldovei (METRIX), un studiu complex care măsoară sănătatea mediului de afaceri din țară. Rezultatele din acest an indică o tendință mixtă: în timp ce percepția antreprenorilor arată o ușoară recuperare, indicatorii macroeconomici au înregistrat o scădere semnificativă, trăgând în jos indicele compozit.

Indicele METRIX, care a ajuns la 49,98 de puncte, a scăzut cu 12,92 puncte față de prima sa ediție. Această scădere este atribuită în principal componentei macroeconomice, care a înregistrat o diminuare de 21 de puncte. În contrast, componenta de percepție a mediului de afaceri, bazată pe un sondaj la care au participat 400 de companii din întreaga țară, a arătat o revenire prudentă, crescând cu aproape două puncte față de ediția precedentă.

Alexandru Guzun, președintele AmCham Moldova, a subliniat în prezentarea sa că METRIX funcționează ca un „traducător” între mediul de afaceri și factorii de decizie politică. „Încercăm să înțelegem care este percepția companiilor și să o transformăm în ceea ce credem că ar trebui să reprezinte politicile publice pentru a duce lucrurile înainte”, a declarat Guzun. El a explicat că scăderea componentei macroeconomice nu reflectă o criză, ci mai degrabă un semnal că fundamentele structurale se mișcă mai lent decât percepția de moment a antreprenorilor. Analiza macroeconomică a comparat performanța Moldovei pe parcursul a opt ani și a inclus o comparație cu alte 13 țări din regiune.

Studiul a evidențiat că șapte din cele zece dimensiuni ale sentimentului de afaceri sunt în îmbunătățire față de ediția anterioară, indicând o revenire a trendului pozitiv. Cu toate acestea, domenii precum energia și sectorul imobiliar continuă să tragă în jos percepția generală. Pe de altă parte, fiscalitatea și digitalizarea au fost identificate ca fiind „stelele” indicelui, înregistrând creșteri constante. Această discrepanță între datele macro și sentimentul de afaceri sugerează că, deși antreprenorii încep să simtă o îmbunătățire, provocările structurale profunde, cum ar fi productivitatea muncii și contribuțiile sociale, continuă să frâneze dezvoltarea economică generală a țării. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, ai guvernului și ai partenerilor de dezvoltare pentru a discuta aceste constatări și a identifica soluții pentru stimularea competitivității.

### Piața muncii din Moldova, sub presiune: Deficit de talente și o productivitate scăzută, principalele provocări pentru afaceri

Piața muncii din Republica Moldova se confruntă cu provocări structurale profunde, fiind una dintre cele mai problematice zone identificate în cea de-a treia ediție a indicelui METRIX, prezentat de AmCham Moldova. Deficitul de talente, o productivitate scăzută și un decalaj între sistemul educațional și cerințele pieței sunt principalele îngrijorări care frânează dezvoltarea mediului de afaceri.

Potrivit datelor prezentate, percepția asupra pieței muncii rămâne una dintre cele mai negative, cu un scor de 60-67% în rândul respondenților. Deficitul de personal calificat este resimțit la nivel universal de către companii. O analiză comparativă a productivității muncii, realizată de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru, confirmă această problemă, arătând un decalaj semnificativ față de țările din Uniunea Europeană și chiar față de competitorii regionali. „Nu este vorba doar de a munci mai multe ore, ci de sectoarele în care oamenii lucrează și de tehnologia pe care o avem la dispoziție”, a subliniat un vorbitor în cadrul evenimentului.

O altă problemă majoră este schimbarea generațională în curs. Forța de muncă experimentată părăsește treptat piața, în timp ce tinerii care intră în câmpul muncii necesită perioade de formare similare, dar impactul lor asupra productivității este perceput ca fiind mai redus. Sistemul educațional, inclusiv universitățile, se adaptează cu greu la nevoile în continuă schimbare ale companiilor. În acest context, Violeta, reprezentantă UNDP Moldova, a subliniat importanța investițiilor în recalificare și perfecționare (reskilling și upskilling) a angajaților existenți. „Avem oameni foarte școliți, capabili, cu o capacitate de asimilare foarte înaltă. Trebuie să valorificăm acest potențial”, a menționat ea.

Discuțiile au atins și subiectul controversat al importului de forță de muncă. Comunitatea de afaceri este divizată, aproximativ 50% dintre antreprenori considerând necesară atragerea muncitorilor străini, în timp ce cealaltă jumătate se opune. Chiar și pentru cei care doresc să angajeze personal din afara țării, procesul este perceput ca fiind excesiv de birocratic. Soluția, conform experților, ar consta într-o abordare strategică și sectorială, care să alinieze mai bine politicile de migrație a forței de muncă cu necesitățile specifice ale economiei. În concluzie, fără reforme structurale în educație și politici active de atragere și reținere a talentelor, piața muncii riscă să rămână un obstacol major în calea creșterii economice a Moldovei.

### Paradoxul digitalizării în Moldova: Percepție pozitivă ridicată, dar adoptare lentă a AI în mediul de afaceri

Digitalizarea și Inteligența Artificială (AI) reprezintă „steaua” celei de-a treia ediții a indicelui METRIX, înregistrând cel mai înalt scor de percepție pozitivă din partea mediului de afaceri. Cu toate acestea, studiul relevă un paradox semnificativ: în timp ce încrederea în eficiența acestor tehnologii este mare, adoptarea lor efectivă în procesele interne ale companiilor rămâne lentă.

Conform datelor prezentate, digitalizarea serviciilor publice se bucură de o apreciere covârșitoare, cu un scor de pozitivitate de 91% la nivel general și 98% în rândul membrilor AmCham. Încrederea în eficiența instrumentelor AI este, de asemenea, foarte ridicată, situându-se între 80% și 88%. Totuși, când vine vorba de implementarea acestor tehnologii, cifrele scad dramatic. Doar 41% din eșantionul general de companii nu intenționează să adopte soluții AI, indicând un decalaj între convingere și pregătirea practică.

Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, a subliniat că viitorul digital nu înseamnă doar transpunerea online a serviciilor existente, ci o regândire fundamentală a acestora. „Din cele 600 de servicii publice, trebuie să ajungem la maxim 300, preferabil 200. Restul trebuie să fie servicii proactive, unde datele circulă între registre, iar cetățeanul doar confirmă sau infirmă”, a explicat ea. Această viziune se confruntă însă cu obstacole legislative, cum ar fi legea arhivelor, care datează din 1992 și impune păstrarea documentelor pe hârtie, creând blocaje în digitalizarea completă a proceselor.

Vitalie Tarlev, din partea Consiliului Economic, a adăugat că o problemă majoră este lipsa unui cadru legislativ „digital-ready”. Adesea, noi acte normative sunt adoptate fără a lua în considerare compatibilitatea cu mediul digital, ceea ce duce la situații în care, de exemplu, semnăturile electronice europene nu pot fi recunoscute în Moldova. „Legislația trebuie să fie, din start, *digital-ready*”, a insistat Tarlev. El a menționat că, deși companiile IT din Moldova sunt competitive, lipsa conformării la regulile universale și birocrația excesivă le transformă în simple centre de cost, în loc de centre de inovație.

Discuțiile au relevat că, deși există un interes crescut pentru colaborarea cu mediul academic în cercetare și dezvoltare, majoritatea companiilor (77%) nu au o funcție dedicată acestui domeniu. Acest lucru indică o cerere latentă pentru inovație, dar și o lipsă de capacitate internă pentru a o implementa. În concluzie, pentru ca Moldova să valorifice pe deplin potențialul digitalizării, este necesar un efort conjugat pentru modernizarea legislației, stimularea adoptării tehnologiilor în sectorul privat și consolidarea legăturii dintre mediul de afaceri și cel academic.