---
title: "Conferință de presă organizată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice privind activitatea AMEPIP și stadiul îndeplinirii țintelor din PNRR privind guvernanța corporativă"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111306/Conferinta-de-presa-organizata-de-Agentia-pentru-Monitorizarea-si-Evaluarea-Performantelor-intreprinderilor-Publice-privind-activitatea-AMEPIP-si-stad
event_date: 2026-04-28T14:00:00+00:00
region: Romania
category: Conferințe
duration_seconds: 9807
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă organizată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice privind activitatea AMEPIP și stadiul îndeplinirii țintelor din PNRR privind guvernanța corporativă

## Comunicat de presă

# AMEPIP raportează progrese majore în guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și atingerea țintelor PNRR

**București, 28 aprilie 2026** – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă, raportul de activitate pentru primul trimestru al anului și stadiul îndeplinirii jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Evenimentul a marcat un moment de bilanț esențial pentru reforma companiilor de stat din România, evidențiind tranziția de la un management provizoriu și adesea ineficient, la o guvernanță corporativă bazată pe criterii de performanță, rigoare și independență.

Reforma întreprinderilor publice reprezintă o schimbare de paradigmă pentru economia națională, vizând clarificarea rolului statului ca acționar și eliminarea inerției instituționale. Prezentă la eveniment, Oana Gheorghiu, viceprim-ministru al României, a subliniat importanța strategică a acestei instituții în peisajul administrativ. 

„Reforma companiilor de stat nu este o temă tehnică rezervată doar specialiștilor, este unul dintre marile examene de maturitate ale statului român și ale clasei politice. Am tolerat prea mult timp ambiguitatea, am confundat administrarea cu proprietatea și am acceptat ca statul să rămână, în prea multe cazuri, un gestionar slab și ezitant. AMEPIP trebuie să devină și să rămână o organizație independentă, serioasă și profesionistă, neafectată de ingerința politică”, a declarat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.

În primele luni de activitate operațională, conducerea AMEPIP a gestionat un volum impresionant de date, interacționând direct cu un portofoliu național masiv: peste 1.300 de întreprinderi publice, aproape 850 de autorități publice tutelare și mii de administratori. Anișoara Ulcelușe, președinta AMEPIP, a evidențiat eforturile de consolidare a agenției și rezultatele obținute în relație cu țintele europene.

„Am reușit împreună să ducem la bun sfârșit proiectul pilot al celor 22 de companii, pentru a contribui pe de o parte la îndeplinirea unui jalon important din PNRR, iar pe de altă parte pentru a crea un mecanism unitar care poate fi scalat la toate companiile de stat, atât cele centrale, cât și cele locale. Vrem să transformăm companiile de stat într-o sursă de bunăstare pentru fiecare român”, a explicat Anișoara Ulcelușe.

Un alt aspect central al conferinței a fost stoparea practicii mandatelor provizorii prelungite la nesfârșit. Bogdan Stănescu, vicepreședinte al AMEPIP, a detaliat eforturile agenției de a impune respectarea strictă a legislației privind guvernanța corporativă, menționând evaluarea riguroasă a zeci de rapoarte finale și introducerea unor sancțiuni pentru autoritățile tutelare care nu respectă termenele legale de selecție a managementului profesionist. Pentru a asigura o monitorizare în timp real, agenția a lansat și un tablou de bord (dashboard) digital, un instrument inovator care centralizează datele financiare și de performanță ale întreprinderilor de stat.

La rândul său, Oana Petrescu, vicepreședinte AMEPIP, a accentuat volumul uriaș de muncă depus pentru operaționalizarea instituției, de la elaborarea metodologiilor de selecție și a indicatorilor de performanță, până la coordonarea cu organisme internaționale precum Comisia Europeană și OCDE. Aceasta a reamintit că obiectivul principal este alinierea companiilor de stat la aceleași standarde de eficiență și transparență prezente în mediul privat.

Evenimentul reafirmă angajamentul României de a depăși deficiențele istorice în administrarea patrimoniului public. Prin implementarea unor proceduri clare de selecție, monitorizare constantă și digitalizare, statul român face pași concreți spre eficientizarea companiilor sale, transformându-le în actori economici competitivi.

***

**Despre AMEPIP**
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este instituția responsabilă cu coordonarea, monitorizarea și evaluarea implementării principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderile publice din România. Rolul său central este de a asigura transparența, profesionalizarea managementului și creșterea performanței economice a companiilor de stat, contribuind direct la îndeplinirea obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

## Noutăți

### Guvernul subliniază rolul esențial al AMEPIP în reforma companiilor de stat și avertizează asupra riscurilor politizării

Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă, importanța critică a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) ca pilon central în efortul de reformare a sectorului de stat din România. Într-un discurs ce a diagnosticat problemele cronice ale companiilor de stat, oficialul guvernamental a insistat asupra necesității ca AMEPIP să funcționeze ca o entitate independentă și profesionistă, ferită de ingerințe politice.

Potrivit viceprim-ministrului, reforma companiilor de stat a fost tratată timp de mulți ani fie formal, fie conjunctural, fie pur și simplu amânată. Această abordare a dus la perpetuarea unor probleme sistemice, printre care se numără ambiguitatea rolului acestor companii (infrastructură critică, serviciu public sau entități comerciale), inerția instituțională, o guvernanță corporativă formală, dar lipsită de conținut, fragmentarea decizională între diverse instituții și confuzia dintre interesul public și interesele de grup.

„Reforma companiilor de stat nu este o temă tehnică rezervată doar specialiștilor. Este unul dintre marile examene de maturitate ale statului român și ale clasei politice”, a declarat Oana Gheorghiu. Ea a argumentat că succesul acestei reforme depinde de capacitatea de a răspunde la întrebări fundamentale: ce deține statul, de ce deține, ce trebuie consolidat, ce trebuie restructurat și ce trebuie închis în mod disciplinat.

În acest context, AMEPIP, o agenție cu aproximativ 81 de angajați ce are în portofoliu monitorizarea a peste 1.300 de întreprinderi publice, este văzută ca un instrument esențial. Viceprim-ministrul a accentuat că a fost o prioritate protejarea spațiului necesar pentru ca AMEPIP „să poată să devină și să rămână o organizație independentă, serioasă și profesionistă, neafectată de ingerința politică a unui partid sau altuia”.

Oficialul a avertizat că o astfel de instituție nu poate funcționa eficient dacă este tratată ca o anexă politică sau dacă i se cere doar să confirme decizii deja luate. Rolul agenției, a concluzionat Gheorghiu, este de a fi un reper de metodă, rigoare și coerență, o instituție care lucrează pe bază de date, compară, evaluează și susține decizia publică prin profesionalism, nu prin „reflexe de conjunctură”. Această viziune este esențială pentru a transforma companiile de stat din „găuri negre” în surse de bunăstare pentru fiecare român.

### Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează: România riscă să piardă miliarde din PNRR din cauza nerespectării reformelor

România se află într-un moment critic, riscând pierderea unor sume substanțiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor și a lipsei de voință politică în implementarea reformelor cheie, în special cea a guvernanței corporative a companiilor de stat. Avertismentul a fost lansat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de presă a AMEPIP.

Ministrul a exprimat un sentiment de „deja-vu dureros”, comparând situația actuală cu cea de acum un deceniu, când se discutau aceleași principii de reformă. „Faptul că după 10 ani de zile noi încă ne străduim să explicăm lumii de ce o companie de stat trebuie să-și justifice existența printr-un mandat este o problemă”, a declarat Pîslaru, subliniind că multe dintre jaloanele și țintele din PNRR sunt, de fapt, reluări ale unor reforme necesare, dar neimplementate în trecut.

În mod specific, ministrul a atras atenția asupra riscurilor financiare directe. Jalonul 442, legat de reducerea numirilor interimare în consiliile de administrație, are o valoare de 771 de milioane de euro. Eșecul în atingerea acestei ținte, alături de alte nereguli, a dus la suspendarea plății aferente din cererea de plată numărul 3. Mai mult, Pîslaru a avertizat că întreaga componentă de guvernanță corporativă, care include și alte reforme, este condiționată de implementarea acestor măsuri, punând în pericol fonduri de peste 10 miliarde de euro.

Oficialul a criticat ipocrizia politică, menționând că partidele care acum depun moțiuni de cenzură sunt aceleași care, în trecut, nu au reușit să implementeze aceste reforme. „În timp ce președintele României încerca un exercițiu de mediere și dezescaladare, doi distinși lideri de partid anunțau moțiune de cenzură”, a punctat ministrul, legând direct criza politică de periclitarea fondurilor europene.

Pentru a salva componenta de granturi a PNRR, guvernul a pregătit un plan „chirurgical” ce presupune înlocuirea investițiilor cu risc de nefinalizare cu proiecte deja terminate din componenta de împrumuturi. Totuși, această soluție de avarie nu elimină necesitatea fundamentală a reformelor. „Nu vom pierde bani din grant. Pe partea de împrumut, vom face o analiză în funcție de penalitatea de neterminare”, a explicat Pîslaru, concluzionând tranșant că blocarea reformelor din motive politice înseamnă, în esență, „a da foc la țară”.

### Guvernul clarifică disputa privind listarea companiilor de stat: „Vânzarea accelerată”, o soluție de rezervă pentru PNRR, nu ocolirea bursei

Într-o încercare de a risipi confuzia și acuzațiile politice privind o presupusă „vânzare frauduloasă” a activelor statului, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a clarificat contextul în care a apărut discuția despre listarea la bursă a unor companii de stat, inclusiv prin metoda „vânzării accelerate”. Oficialul a explicat că demersul a fost o soluție de rezervă, transparentă și discutată cu experți, pentru a asigura îndeplinirea unui jalon critic din PNRR.

Discuția a pornit de la existența a două liste distincte de companii. Prima, o listă cu 11 întreprinderi, a fost elaborată de AMEPIP pe baza unei metodologii tehnice a OECD, care stabilește eligibilitatea teoretică a unei companii pentru listare. A doua listă, una exploratorie, a rezultat în urma consultărilor guvernului cu specialiști din piața de capital (BVB, bănci, fonduri de pensii) și a fost prezentată public ca o bază de dialog, nu ca o decizie finală.

Controversa legată de „vânzarea accelerată” a fost, de asemenea, adresată. Viceprim-ministrul a precizat că această metodă a fost propusă ca o soluție alternativă pentru îndeplinirea jalonului 443 din PNRR, care vizează restructurarea sau listarea unor companii. În cazul în care restructurarea celor trei mari companii vizate (din sectorul feroviar) nu ar fi fost considerată suficientă de către Comisia Europeană, vânzarea accelerată a unor pachete minoritare la companii deja listate, precum Hidroelectrica sau Romgaz, ar fi reprezentat o cale rapidă de a îndeplini ținta.

„Vânzarea accelerată nu ocolește bursa de valori, se face prin bursa de valori”, a insistat Oana Gheorghiu, demontând acuzațiile de lipsă de transparență. Ea a explicat că această metodă are avantaje, precum alegerea unui moment optim de piață, dar și dezavantaje, spre deosebire de o listare clasică (IPO), care implică costuri mai mari și un risc de piață la momentul finalizării. „Nu a existat nicio discuție cu nimeni”, a adăugat ea, respingând ideea unor înțelegeri netransparente.

Viceprim-ministrul a criticat dur folosirea politică a acestui subiect, acuzând că moțiunea de cenzură se bazează pe o „minciună” și că scopul guvernului este să aducă transparență și performanță, nu să „vândă țara”. A fost reafirmat faptul că întregul proces a fost transparent, documentele fiind trimise partenerilor de coaliție încă din luna martie pentru feedback, subliniind că efortul a fost unul tehnic, menit să asigure atragerea fondurilor europene.