--- title: "Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 28 aprilie 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111309/Sedinta-Comisiei-pentru-integrare-europeana-din-28-aprilie-2026 event_date: 2026-04-28T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 5112 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111309 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 28 aprilie 2026 ## Comunicat de presă ## Progrese majore în procesul de aderare la UE: Comisia pentru integrare europeană a avizat inițiative-cheie în domeniul economic, al securității și cooperării teritoriale **Chișinău, 28 aprilie 2026** - Comisia pentru integrare europeană s-a reunit într-o nouă ședință de lucru pentru a examina și aviza o serie de proiecte legislative fundamentale pentru parcursul european al Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea cadrului normativ național cu standardele Uniunii Europene în sectoare strategice, vizând dezvoltarea economică sustenabilă, protecția informațiilor clasificate și extinderea cooperării teritoriale transfrontaliere. Un punct central al agendei a fost modernizarea cadrului legal privind investițiile și regimul de export. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării au prezentat măsuri menite să stimuleze atragerea capitalului autohton și străin, cu un accent deosebit pe industriile cu zero emisii nete (Net Zero Industry) și pe garantarea accesului la materii prime critice. Totodată, a fost pusă în discuție transpunerea directivei europene privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor, un pas esențial pentru asigurarea responsabilității corporative față de drepturile omului și protecția mediului. „Acest proiect vine să înlocuiască vechiul cadru legal cu unul modern, adaptat la realitățile economice curente, pentru a atrage investiții în domenii sustenabile și a asigura un regim juridic coerent și stabil pentru investitori, în conformitate cu prevederile Uniunii Europene”, a explicat Mihaela Gorban, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. În sfera securității statului și a politicii externe, membrii comisiei au analizat noul proiect de lege privind normele de securitate pentru protecția informațiilor clasificate. Proiectul, elaborat prin preluarea celor mai bune practici europene, are scopul de a balansa necesitățile naționale de securitate cu standardele UE. Radu Frija, șeful Direcției juridice a Serviciului de Informații și Securitate, a precizat că noua legislație va înlocui un cadru normativ învechit, oferind o abordare complexă și aliniată cerințelor de protecție a datelor sensibile la nivel european. Un alt subiect de o importanță strategică a vizat crearea bazei legale pentru participarea Republicii Moldova la Grupările Europene de Cooperare Teritorială (GECT). Adoptarea acestui cadru va permite autorităților publice locale și centrale, precum și altor entități eligibile, să formeze parteneriate transfrontaliere solide – în special cu state vecine precum România și Ucraina. Acest instrument european va facilita atragerea și absorbția fondurilor europene destinate dezvoltării regionale și proiectelor comune de infrastructură. Nu în ultimul rând, ședința a abordat actualizarea legislației în domeniul agricol, prin modificarea legii referitoare la producerea și comercializarea semințelor. Ajustarea legislativă va elimina barierele birocratice, facilitând certificarea și exportul produselor agricole moldovenești direct pe piața unică europeană. Toate proiectele examinate în cadrul ședinței reflectă ritmul accelerat de implementare a Planului Național de Acțiuni pentru Aderare. Prin adoptarea acestor instrumente legislative, Republica Moldova face pași concreți în consolidarea unei economii reziliente, garantarea securității naționale și crearea unui mediu administrativ modern, pe deplin pregătit pentru integrarea în Uniunea Europeană. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Emoțiile pozitive sunt exprimate foarte subtil și se limitează la un optimism profesional legat de finalizarea proiectelor legislative. Tonul general este formal și tehnic, nu emoțional.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nicio expresie de fericire personală nu este prezentă în transcriere. Discuția este strict profesională și tehnică." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Există o speranță moderată, de natură procedurală, în ceea ce privește respectarea termenelor și obținerea avizelor. Fraze precum \"sperăm să avem răspuns\" sau \"sperăm să reușim în termen\" indică un optimism temperat, nu unul exuberant." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 1, "reason": "Formulele de mulțumire („Vă mulțumesc”, „Mersi”) sunt folosite ca parte a etichetei profesionale, reflectând politețe, dar nu o recunoștință profundă." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Discuția este tehnică și măsurată, lipsită de orice formă de entuziasm sau exaltare. Accentul este pus pe procese, termene și detalii legislative." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discuției formale și tehnice." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discuției." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă satisfacție, deoarece discuția se concentrează pe proiecte în curs de desfășurare sau viitoare, nu pe sarcini finalizate." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Tonul ședinței este serios și formal, fără momente de amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 2, "reason": "Emoțiile negative sunt exprimate la un nivel redus și se referă exclusiv la provocările profesionale, cum ar fi întârzierile în procesul legislativ și lipsa de răspunsuri.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din transcriere." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din transcriere." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din transcriere." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din transcriere." }, { "name": "Frustrare", "grade": 2, "reason": "Se poate identifica o ușoară frustrare sau îngrijorare profesională legată de întârzieri, exprimată prin sintagme ca „din păcate încă nu avem răspuns” și menționarea riscurilor de nerespectare a termenelor." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Discuția despre „riscuri de întârziere” și complexitatea proiectelor poate sugera o oarecare anxietate profesională, dar este mai mult o evaluare a riscurilor decât o emoție explicită." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 2, "reason": "Utilizarea repetată a expresiei „din păcate” (de ex. „din păcate, în PNA inițial termenul era...”) indică un regret sau o dezamăgire ușoară față de situațiile care nu decurg conform planului inițial." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din transcriere." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Această categorie este dominantă. Întreaga discuție are un caracter formal, tehnic și obiectiv, axat pe prezentarea și analiza proiectelor de legi în contextul integrării europene.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general al discuției este obiectiv și echilibrat, concentrat pe fapte, date și proceduri legislative, fără implicare emoțională semnificativă." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este de a prezenta informații detaliate despre diverse proiecte legislative, termenele acestora, procesul de avizare și conținutul lor tehnic." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Dialogul este marcat de numeroase întrebări de clarificare din partea membrilor comisiei („Ați putea să explicați, vă rog, un pic mai detaliat...?”, „Care este relevanța pentru capitolul...?”), ceea ce indică un proces activ de analiză." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii explică concepte legislative și economice complexe (ex. materii prime critice, Net-Zero Industry Act), având un rol instructiv pentru audiență." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Prezentările includ o narare a parcursului proiectelor legislative, descriind etapele anterioare și statusul curent („Proiectul inițial a fost programat...”, „am mers pe proiect de lege...”)." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Deși subtil, există un element persuasiv prin care vorbitorii argumentează necesitatea și importanța adoptării legilor propuse pentru avansarea pe calea integrării europene („trebuie să implementăm acest tip de regim”)." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Atitudinea generală este una de profesionalism, marcată de politețe, respect reciproc și un limbaj diplomatic, adecvat contextului unei ședințe de comisie parlamentară.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este extrem de politicoasă, utilizând formule de adresare formale („stimate domnule președinte”, „stimați deputați”), expresii precum „vă rog”, „îmi cer scuze” și mulțumiri." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Comportamentul grosolan este complet absent din discuție." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Respectul reciproc este evident prin tonul formal, ascultarea atentă a interlocutorilor și modul constructiv de a pune întrebări și a oferi răspunsuri." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate; dialogul este colaborativ și constructiv." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Sarcasmul este complet absent din discuție." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Umorul este complet absent din discuție." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Ironia este complet absentă din discuție." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Discuția, fiind axată pe integrarea europeană și alinierea la legislația UE, are un caracter diplomatic. Limbajul este atent și măsurat, reflectând natura relațiilor cu partenerii externi." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 2, "reason": "Discuția abordează probleme sociale în principal prin prisma advocacy-ului pentru reforme legislative necesare integrării în UE și prin includerea unor aspecte de justiție socială și drepturile omului în proiectele de lege.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 1, "reason": "Limbajul este formal și neutru, conform normelor de comunicare profesională, dar corectitudinea politică nu este o temă centrală a discuției." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Tema este atinsă prin menționarea proiectului de lege privind diligența întreprinderilor, care vizează protejarea drepturilor omului și a mediului, promovând o conduită de afaceri responsabilă și inclusivă." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Acesta nu este un subiect abordat în discuție." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Acesta nu este un subiect abordat în discuție." }, { "name": "Advocacy", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii susțin activ adoptarea proiectelor de lege, argumentând că acestea sunt esențiale pentru modernizarea cadrului legal al Republicii Moldova și alinierea la standardele UE." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Subiectul este prezent implicit prin discuțiile despre reglementarea bunurilor utilizate pentru tortură și despre responsabilitatea corporativă în ceea ce privește impactul asupra drepturilor omului." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 1, "reason": "Nu este o temă directă, dar întregul proces de armonizare legislativă denotă o adaptare la cultura juridică și politică europeană." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga discuție este o ședință formală de comisie, axată pe sarcini legislative, termene limită, proceduri și monitorizarea progresului în conformitate cu un plan de acțiuni. Tonul este strict profesional, iar interacțiunile sunt concentrate pe atingerea obiectivelor legislative.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este formală, utilizând titluri precum „domnule președinte” și „stimați deputați”. Discuția este structurată, respectă o agendă și se concentrează exclusiv pe subiectele legislative, demonstrând un nivel înalt de profesionalism." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii, reprezentanți ai ministerelor, demonstrează o cunoaștere aprofundată a directivelor UE, a proceselor legislative naționale și a detaliilor tehnice ale proiectelor, răspunzând la întrebări cu explicații detaliate (de exemplu, despre „materii prime critice”)." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce eficient discuția, pune întrebări de clarificare, gestionează timpul și asigură avansarea agendei. De asemenea, vorbitorii își asumă responsabilitatea pentru proiectele lor, demonstrând leadership în domeniile lor." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Discuția evidențiază o colaborare activă între diferite ministere (Justiție, Economie), agenții (SIS) și comisia parlamentară. Se menționează coordonarea cu parteneri externi, cum ar fi Comisia Europeană, indicând un spirit de cooperare." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Ședința se concentrează pe identificarea și soluționarea problemelor din procesul legislativ, cum ar fi întârzierile potențiale, complexitatea transpunerii regulamentelor și alegerea instrumentului juridic adecvat (lege vs. hotărâre de guvern)." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Întreaga ședință este o etapă esențială în procesul decizional legislativ. Comisia adună informații, deliberează și, în final, supune la vot un proiect, implicându-se direct în luarea deciziilor." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Discuția se axează pe adoptarea unor noi cadre legale („cadru modern”, „Net Zero Industry Act”, „tehnologii verzi”) pentru alinierea la standardele UE, ceea ce reprezintă o inovație legislativă și administrativă semnificativă pentru țară." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția este de natură instituțională și legislativă, concentrându-se pe sarcini și proceduri, nu pe creșterea sau dezvoltarea personală a participanților. Prin urmare, această categorie este în mare parte irelevantă.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 1, "reason": "Tema îmbunătățirii este prezentă, dar se referă la cadrele instituționale și legislative („modernizare a proceselor investiționale”), nu la autoperfecționarea personală." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Discuția este orientată spre sarcini și profesională; nu există exprimări de motivație personală sau încercări de a motiva pe alții la nivel personal." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este pragmatic și tehnic, lipsit de orice conținut inspirațional sau emoțional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși procesul de aderare la UE necesită reziliență instituțională, conceptul nu este discutat sau exprimat la nivel personal." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Conversația este în întregime axată pe sarcini externe și detalii legislative, fără nicio mențiune despre mindfulness sau conștientizare de sine." }, { "name": "Reflecție", "grade": 1, "reason": "Există o oarecare reflecție asupra proceselor și provocărilor anterioare („din păcate în PNA inițial termenul era... și noi am modificat”), dar aceasta este pur procedurală și nu o introspecție personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul este complet absent din discuție." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 2, "reason": "Deși unele legi discutate au implicații etice (de exemplu, bunuri pentru tortură, drepturile omului), discuția în sine se concentrează pe aspectele legale și procedurale, nu pe o dezbatere morală profundă.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii sunt transparenți în legătură cu provocările și întârzierile, de exemplu, menționând „din păcate încă nu avem răspuns” cu privire la avizul Comisiei Europene, ceea ce indică o raportare onestă a situației." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Discuția despre legislația privind diligența necesară („remedieze impacturile negative asupra drepturilor omului și asupra mediului”) arată că procesul legislativ este ghidat de principii de integritate și respect pentru drepturile omului." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Participanții articulează clar responsabilitățile instituțiilor lor în procesul legislativ, demonstrând asumarea răspunderii pentru termenele limită și calitatea muncii." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Problemele etice sunt subiectul unora dintre legile discutate (de exemplu, bunurile pentru tortură), dar conversația este o revizuire procedurală, nu o dezbatere profundă asupra acestor dileme." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Tonul este obiectiv și legalist. Participanții se abțin de la a face judecăți morale personale, concentrându-se pe aspectele tehnice ale legislației." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Un obiectiv central al legislației discutate este stabilirea unui cadru echitabil și transparent pentru activitățile economice și investiții, aliniat la standardele de corectitudine ale UE." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii, în calitate de reprezentanți instituționali, prezintă informații detaliate și bine documentate, stabilindu-și credibilitatea ca surse de încredere pentru deliberările comisiei." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, elaborat și axat pe claritate, așa cum se cuvine într-o ședință de comisie parlamentară unde se discută aspecte legislative complexe.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este predominant directă și la obiect. Întrebările sunt formulate clar, iar răspunsurile sunt oferite fără ocol, corespunzător contextului formal al ședinței." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Natura ședinței necesită claritate și precizie, nefiind loc pentru un limbaj indirect sau aluziv." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii depun un efort concertat pentru a fi clari, în special atunci când li se solicită. De exemplu, explicația detaliată a conceptelor „materii prime critice” și „Net Zero Industry” demonstrează un angajament pentru claritate." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Scopul întrebărilor și al discuției este de a elimina orice ambiguitate cu privire la proiectele legislative, domeniul lor de aplicare și termenele de implementare." }, { "name": "Concizie", "grade": 2, "reason": "Deși unele schimburi de replici sunt scurte, prezentările principale și răspunsurile la întrebări complexe sunt adesea detaliate și lungi, deoarece subiectele necesită o explicație amănunțită." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii oferă explicații extrem de elaborate ale proiectelor legislative, detaliind regulamentele UE transpuse, contextul național, etapele procesului de aprobare și raționamentul din spatele modificărilor." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este constant formal, folosind titluri oficiale, formule de adresare politicoase și menținând un decor profesional adecvat unei sesiuni de comisie parlamentară." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Transcrierea nu conține niciun exemplu de limbaj informal, argou sau conversație ocazională." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Discuția este specifică contextului Republicii Moldova și procesului său de integrare în Uniunea Europeană, reflectând normele politice și legislative naționale în raport cu un bloc regional.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Desfășurarea ședinței reflectă normele culturale ale unui organism legislativ democratic și formal din Moldova, cu dezbateri structurate și respect pentru procedurile legale." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 2, "reason": "Discuția se axează pe relația dintre Moldova și UE ca bloc regional. De asemenea, se menționează cooperarea regională cu România și Bulgaria în contextul proiectului GECT, subliniind o dimensiune regională." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Discuția se referă la modernizarea legislației și nu are nicio legătură cu tradițiile culturale sau istorice." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Subiectul este legislația națională și internațională, nu obiceiurile sau practicile locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Procesul de aderare la UE implică în mod inerent interacțiunea cu o entitate multiculturală, dar acesta este un context implicit, nu un subiect explicit de discuție." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Patrimoniul cultural sau natural nu este un subiect în această revizuire legislativă." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tonul este pragmatic și profesional. Nu există exprimări de mândrie națională; accentul este pus pe munca tehnică necesară pentru aderarea la UE." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală a discuției este clară, transparentă și constructivă: monitorizarea și avansarea procesului de armonizare legislativă cu UE, fără tactici manipulative sau propagandă.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Schimbul de informații este transparent și orientat spre informare. Nu există dovezi de încercări de a induce în eroare, de a înșela sau de a manipula opiniile membrilor comisiei." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Discuția este tehnică și pare a fi non-partizană. Accentul este pus pe cerințele procedurale și de fond ale legislației UE, nu pe poziționări politice sau dezbateri conflictuale." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii sunt oficiali guvernamentali de rang înalt și experți direct responsabili de dosarele pe care le prezintă. Răspunsurile lor detaliate și sigure la întrebări tehnice îi stabilesc ca surse extrem de credibile." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este declarată în mod explicit și repetat: de a raporta, clarifica și avansa procesul de transpunere a legislației UE în legislația națională a Moldovei, cu motivația clară de a îndeplini cerințele de aderare la UE." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Participanții, în special președintele, lucrează activ pentru a preveni interpretările greșite, solicitând clarificări detaliate pentru a asigura o înțelegere precisă și corectă a problemelor juridice complexe." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Deși subiectul integrării europene este geopolitic, discuția este în întregime tehnică și procedurală. Lipsește orice limbaj emoțional sau părtinitor caracteristic propagandei." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Guvernul pregătește o nouă lege a investițiilor pentru a atrage capital verde și a gestiona materiile prime critice Republica Moldova pregătește un nou proiect de lege privind investițiile, menit să modernizeze procesele investiționale și să le alinieze la noile realități economice și la standardele Uniunii Europene. Proiectul, prezentat în cadrul Comisiei pentru integrare europeană, este unul amplu și complex, transpunând patru acte normative ale UE. Principalul obiectiv al noii legi este de a crea un cadru juridic coerent și stabil pentru investitori, ajustat la cerințele actuale, precum investițiile verzi, conceptul de „Net-Zero Industry” și utilizarea materialelor critice. Potrivit reprezentanților guvernului, inițiativa legislativă va înlocui cadrul legal existent, considerat depășit, cu unul modern, adaptat la realitățile economice și orientat spre atragerea investițiilor în domenii sustenabile. Un aspect important al proiectului se referă la reglementarea accesului la materiile prime critice, precum litiul, cobaltul sau magneziul. Deși Republica Moldova nu dispune de astfel de resurse, legea va stabili un regim clar pentru investițiile care implică utilizarea, prelucrarea și reciclarea acestor materiale, asigurând un proces transparent pentru investitorii care doresc să acceseze acest sector. Această măsură este în concordanță cu Regulamentul european privind materiile prime critice, care vizează securizarea lanțurilor de aprovizionare la nivelul UE. Proiectul de lege se află în faza de definitivare și este programat să fie transmis Comisiei Europene pentru coordonare în luna mai a acestui an. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și-au exprimat speranța că proiectul va fi aprobat în termen, atât de Guvern, cât și de Parlament, pentru a oferi cât mai curând un mediu de afaceri mai predictibil și mai atractiv. Includerea acestui proiect în capitolul de negocieri privind relațiile externe subliniază importanța sa strategică pentru atragerea investițiilor străine și integrarea economică a Moldovei în piața unică europeană. ### Un nou proiect de lege privind securitatea informațiilor clasificate: Moldova se aliniază la legislația UE într-un proces complex și contracronometru Republica Moldova lucrează la un nou proiect de lege privind normele de securitate pentru protecția informațiilor clasificate, o inițiativă legislativă complexă menită să transpună integral legislația Uniunii Europene în acest domeniu sensibil. Proiectul, elaborat de Ministerul Justiției în colaborare cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS), va înlocui cadrul legal existent cu unul complet nou, și nu doar va ajusta normele actuale. Potrivit reprezentanților guvernamentali prezenți la ședința Comisiei pentru integrare europeană, proiectul este unul „foarte voluminos și complex”, fiind dezvoltat exclusiv cu resurse interne, fără a apela la expertiză externă. Acesta va balansa normele directivelor UE cu necesitățile naționale, vizând atât protecția informațiilor clasificate ale Republicii Moldova, cât și a celor provenite de la UE. Calendarul de promovare a proiectului este unul ambițios. Autoritățile planifică transmiterea acestuia pentru avizare și consultări publice în luna iunie, urmată de expedierea către Comisia Europeană pentru consultare în luna august. Aprobarea în Guvern este preconizată pentru luna octombrie, după care va fi trimis imediat în Parlament. Cu toate acestea, membrii comisiei și-au exprimat îngrijorarea că termenul de aproximativ trei luni alocat pentru avizul Comisiei Europene ar putea fi insuficient, având în vedere complexitatea proiectului. Reprezentanții Biroului pentru Integrare Europeană au dat asigurări că vor interveni la Comisie pentru a solicita o scurtare a termenului standard de examinare. Deși autoritățile susțin că, pentru moment, nu sunt identificate riscuri majore care ar putea întârzia realizarea acțiunii în termenul stabilit în Planul Național de Aderare (decembrie 2026), complexitatea sa intrinsecă nu permite o avansare accelerată a procesului de promovare. Proiectul se află în prezent la o etapă de finalizare la Ministerul Justiției, după ce SIS a transmis deja propunerile sale inițiale. ### Moldova face un pas spre cooperarea teritorială europeană: Un nou proiect de lege va permite accesul la proiecte regionale majore Parlamentul urmează să examineze un proiect de lege care va crea, pentru prima dată, cadrul juridic necesar pentru participarea Republicii Moldova la Grupările Europene de Cooperare Teritorială (GECT). Această inițiativă legislativă este esențială pentru a permite autorităților publice centrale și locale să se implice în proiecte de cooperare transfrontalieră și transnațională, alături de state membre ale Uniunii Europene. Un GECT este un instrument juridic al UE, cu personalitate juridică proprie, creat pentru a facilita și promova cooperarea între autoritățile publice din diferite state membre, dar și cu state terțe. Până în prezent, lipsa unui cadru normativ specific în Moldova a generat incertitudine juridică și a limitat posibilitatea entităților moldovenești de a participa cu drepturi depline la astfel de structuri. Proiectul de lege vine în contextul în care o primă inițiativă de acest fel este deja în curs de constituire. O grupare ce include parteneri din România, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova a fost deja discutată la nivel parlamentar, însă reprezentanții moldoveni au putut participa doar în calitate de observatori, din cauza vidului legislativ. Noua lege va reglementa condițiile, procedura și modalitatea de participare a subiecților eligibili din Moldova, incluzând nu doar autoritățile publice locale de nivelul I și II, ci și autorități publice centrale și alte entități, precum spitale sau universități. Prin participarea la un GECT, entitățile din Moldova vor putea accesa finanțări pentru proiecte regionale majore în domenii strategice precum sănătatea, educația, știința, inovația sau infrastructura. Legea stipulează că, deși subiecții eligibili vor avea drepturi egale în cadrul grupărilor, orice activitate desfășurată va necesita consimțământul Guvernului, pentru a asigura gestionarea corectă și transparentă a fondurilor și pentru a proteja interesele naționale. Proiectul a fost elaborat cu sprijinul partenerilor din Suedia și reprezintă un pas important în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.