--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 1 mai 2026. Subiectul „Munca în Republica Moldova”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111313/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---1-mai-2026--Subiectul--Munca-in-Republica-Moldova- event_date: 2026-05-01T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1359 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111313 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 1 mai 2026. Subiectul „Munca în Republica Moldova” ## Comunicat de presă ## Piața muncii din Republica Moldova: Evoluții îngrijorătoare și necesitatea măsurilor suplimentare **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, a subliniat vineri, 1 mai 2026, în cadrul emisiunii săptămânale *„Analize economice cu Veaceslav Ioniță”*, că Republica Moldova trebuie să mărească salariul minim pentru a se alinia standardelor europene, dacă își dorește integrarea în UE. Conform standardelor europene, salariul minim ar trebui să fie cel puțin 50% din salariul mediu. ### Evoluția numărului de persoane ocupate - În 1990, Republica Moldova avea aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate. - Numărul acestora a scăzut constant: - 1,4 milioane în 2000 - 949 de mii în 2010 - 834 de mii în 2020 - Estimativ 774 de mii în 2025 **Veaceslav Ioniță** a afirmat: > „Avem o scădere a numărului de persoane ocupate, iar creșterea numărului celor salariați oficial nu compensează această tendință. În ultimii cinci ani, numărul celor angajați oficial a crescut cu peste 38,4 mii, iar al celor care activează neoficial cu 86,6 mii.” ### Migrația forței de muncă - În 2015, 610 mii de persoane din grupa aptă de muncă erau peste hotare. - În 2025, numărul acestora a ajuns la 923 de mii, dintre care: - Aproape 493 de mii au vârste între 25 și 44 de ani - Aproximativ 283 de mii între 45 și 64 de ani - Circa 147 de mii au între 18 și 24 de ani Expertul avertizează asupra migrației tinerilor: > „Dacă se menține acest ritm, în cinci ani forța de muncă tânără va fi mai numeroasă peste hotare decât în țară.” ### Dezechilibrul demografic - În 2015, erau 402 mii de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și 327 de mii de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. - În 2025, numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 436 de mii, iar al tinerilor de 15-24 de ani a scăzut la 238 de mii. ### Veniturile salariale - În 2015, salariul mediu lunar era de 4.538 de lei pe malul drept și 6.455 de lei pe malul stâng. - În 2025, salariul mediu a ajuns la 15.472 de lei pe malul drept și 7.858 de lei pe malul stâng. - Estimările pentru 2026 indică 17.174 de lei pe malul drept și 8.004 lei pe malul stâng. ### Creșterea numărului de salariați cu venituri mari - În 2015, erau 3.800 de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro lunar. - În 2020, 26.100 de persoane, dintre care 1.400 aveau salarii de peste 2.000 de euro. - În 2025, numărul acestora a ajuns la 122,6 mii, dintre care 16.200 au salarii mai mari de 2.000 de euro. - Pentru 2026, estimările indică 142,1 mii de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro, dintre care 20.100 ar urma să câștige peste 2.000 de euro lunar. ### Salariul minim pe economie - În 2015, salariul minim era de 1.900 de lei, reprezentând 40,5% din salariul mediu. - În 2025, acesta a ajuns la 5.500 de lei, adică 35,5% din salariul mediu. - Pentru 2026, salariul minim este estimat la 6.300 de lei, ceea ce ar însemna 36,7% din salariul mediu, sub standardul european de 50%. **Veaceslav Ioniță** a concluzionat: > „Republica Moldova, dacă își dorește cu adevărat integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să-și facă un plan clar prin care salariul minim, raportat la salariul mediu, să ajungă cel puțin la 50%. Conform acestui standard, în 2026 salariul minim ar fi trebuit să fie de cel puțin 8.000 de lei.” ## Noutăți ### Forța de muncă în Moldova: Numărul angajaților a scăzut la mai puțin de jumătate față de perioada sovietică Numărul persoanelor angajate în câmpul muncii în Republica Moldova a înregistrat o scădere drastică în ultimele decenii, fiind în prezent de peste două ori mai mic decât în anul 1985. Conform unei analize economice prezentate de expertul Veaceslav Ioniță, dacă în 1985 pe malul drept al Nistrului lucrau oficial 1,62 milioane de persoane, în 2026 numărul total al persoanelor ocupate este de doar 774.000. Datele arată că, din totalul actual, doar 640.000 de persoane sunt salariate oficial, în timp ce alte 134.000 activează în economia informală, fără un contract de muncă și, prin urmare, fără protecție socială. Această cifră, deși în scădere, reflectă o problemă structurală a pieței muncii din țară. Expertul subliniază că sectoarele cele mai afectate de munca la negru rămân agricultura și construcțiile. În construcții, de exemplu, fluctuațiile sezoniere determină o mare parte a angajatorilor să recurgă la forță de muncă informală. Vara, necesarul de muncitori poate ajunge la 80.000, în timp ce iarna scade la 30.000, o volatilitate care descurajează angajările oficiale pe termen lung. În agricultură, o reevaluare a datelor statistice după recensământul din 2024 a arătat că numărul persoanelor ocupate în acest sector fusese supraestimat în anii precedenți. În prezent, numărul real al celor care lucrează în agricultură fără contract este de 76.000, o cifră semnificativ mai mică, dar care indică în continuare o vulnerabilitate. Reducerea treptată a economiei informale este un semnal pozitiv, atribuit parțial măsurilor de relaxare fiscală care au diminuat motivația de a se eschiva de la plata impozitelor. Totuși, scăderea numărului total de persoane ocupate, combinată cu persistența unui segment informal considerabil, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea economiei reale de a absorbi forța de muncă disponibilă și de a oferi locuri de muncă stabile și protejate social. Această dinamică reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova. ### Exodul continuă: Peste 920.000 de moldoveni apți de muncă se află peste hotare Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică și a forței de muncă fără precedent, numărul cetățenilor apți de muncă aflați peste hotare atingând cifra alarmantă de 923.000 de persoane. Datele, prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță, arată o accelerare a exodului în ultimul deceniu. Conform analizei, care acoperă populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, numărul moldovenilor plecați a crescut cu 310.000 de persoane în doar zece ani, comparativ cu 2015. Aceasta reprezintă o creștere de o treime, semnalând o tendință îngrijorătoare pentru viitorul economic al țării. Segmentul cel mai afectat este cel al tinerilor. În grupa de vârstă 15-24 de ani, numărul celor plecați s-a dublat, ajungând la 147.000. Această dinamică sugerează că tinerii aleg să-și construiască un viitor în afara țării imediat după finalizarea studiilor sau chiar în timpul acestora, privând Moldova de cea mai dinamică parte a forței de muncă. O altă statistică critică se referă la forța de muncă tânără, definită ca fiind grupa de vârstă 24-44 de ani, considerată cea mai productivă. Din totalul acestei categorii, 493.000 de persoane se află peste hotare. Astfel, 43% din nucleul forței de muncă a țării nu mai contribuie direct la economia națională, o creștere semnificativă de la 30% în 2015. Analiza introduce și un indicator sumbru, numit „substituirea forței de muncă”. Acesta compară numărul tinerilor care urmează să intre pe piața muncii cu numărul persoanelor care ies la pensie. În prezent, Moldova se confruntă cu un deficit major: pentru fiecare persoană care se pensionează, nu există un tânăr care să-i ia locul. Diferența negativă a ajuns la aproape 200.000 de persoane, o inversare completă a situației din 2015, când numărul tinerilor depășea cu 75.000 pe cel al vârstnicilor. Acest dezechilibru structural pune o presiune imensă asupra sistemului de pensii și asupra capacității economiei de a se regenera, fiind un indicator alarmant pentru sustenabilitatea pe termen lung a statului. ### Decalaj social în creștere: Salariul minim, de două ori mai mic decât standardul european recomandat În pofida creșterii salariului mediu pe economie, care în 2026 este prognozat să atingă 17.200 de lei, salariul minim garantat în Republica Moldova rămâne la un nivel care nu asigură un trai decent, accentuând inegalitatea socială. Aceasta este concluzia unei analize prezentate de expertul economic Veaceslav Ioniță, care trage un semnal de alarmă cu privire la protecția socială a angajaților. Pentru anul 2026, salariul minim garantat este stabilit la 6.300 de lei. Deși s-au făcut progrese prin unificarea acestuia pentru sectorul bugetar și cel real începând cu 2021, valoarea sa este considerată insuficientă. Raportat la salariul mediu, salariul minim reprezintă mai puțin de 40%. Această proporție este semnificativ sub standardul recomandat la nivel european, unde se consideră că salariul minim ar trebui să constituie cel puțin 50% din salariul mediu pe economie. Expertul calculează că, pentru a respecta acest standard european, salariul minim în Moldova ar fi trebuit să fie de cel puțin 8.150 de lei în 2026. Diferența de aproape 2.000 de lei reflectă o vulnerabilitate crescută pentru angajații cu venituri mici, care formează baza forței de muncă. Această situație este cu atât mai problematică cu cât majoritatea salariaților care primesc minimul pe economie activează în sectorul bugetar, ceea ce pune responsabilitatea direct pe umerii Guvernului. Analiza arată că, în ciuda eforturilor, Moldova nu a atins nici măcar nivelul din anii 2015-2018, când ponderea salariului minim depășea 40% din cel mediu. Se subliniază că până în 2010, noțiunea de salariu minim era una „fictivă”, servind mai mult ca un indicator pentru calcularea amenzilor decât pentru protecția reală a salariaților. Deși după 2010 acesta a devenit un instrument de protejare, evoluția sa recentă arată o stagnare și chiar un regres în raport cu dinamica generală a veniturilor. În contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, alinierea la standardele sociale, inclusiv garantarea unui salariu minim decent, devine un imperativ. Sindicatele și experții solicită Guvernului elaborarea unui plan clar pentru a majora treptat salariul minim la 50% din media pe economie în următorii 5-10 ani, ca o măsură esențială pentru combaterea sărăciei în rândul persoanelor angajate.