--- title: "Ședința Guvernului Republicii Moldova din 6 mai 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111355/Sedinta-Guvernului-Republicii-Moldova-din-6-mai-2026 event_date: 2026-05-06T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 6 (intrarea din str. Pușkin)" region: Moldova category: Guvern duration_seconds: 2181 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Guvernului Republicii Moldova din 6 mai 2026 ## Comunicat de presă ## Guvernul Republicii Moldova accelerează parcursul european prin noi reforme de mediu, justiție și protecție socială **Chișinău, 6 mai 2026** - Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în cadrul ședinței ordinare de la Chișinău, un pachet amplu de hotărâri menite să consolideze parcursul european al țării. Deciziile vizează domenii strategice precum reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt, protecția mediului, digitalizarea, sprijinul social pentru veterani și alinierea sistemului educațional la standardele Uniunii Europene. Totodată, executivul a anunțat o nouă rundă de discuții cu Fondul Monetar Internațional și o prezență activă în dialogul cu cetățenii de Ziua Europei. Ședința a debutat cu două anunțuri majore privind agenda externă și internă a executivului. În perioada 7-20 mai, o echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional se va afla la Chișinău pentru a discuta un nou program de colaborare, o etapă considerată esențială pentru dialogul economic și credibilitatea țării pe plan extern. De asemenea, a fost subliniată importanța zilei de 9 mai, marcând Ziua Europei, eveniment care va reuni membrii cabinetului de miniștri în Piața Marii Adunări Naționale. „Anul acesta vreau să fim prezenți acolo, cu toții, nu doar simbolic, dar și foarte activ. Vom avea echipele ministerelor în teren, în dialog direct cu oamenii, pentru a explica ce facem, cum facem, ce schimbăm și de ce lucrurile pe care le facem contează. Trebuie să explicăm de ce Europa și care ne sunt provocările în parcursul nostru european”, a declarat Prim-ministrul Republicii Moldova în deschiderea ședinței. Un punct central pe ordinea de zi a fost reforma structurală în domeniul justiției. Guvernul a aprobat modificări legislative pentru fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și organizate. Astfel, competențele Centrului Național Anticorupție au fost extinse pentru a investiga fraudele financiare de proporții, inclusiv cele care afectează fondurile europene. În același timp, Procuratura Anticorupție se va concentra exclusiv pe cauzele de corupție la nivel înalt, vizând demnitari, judecători și procurori. Domeniul mediului a beneficiat, de asemenea, de o restructurare profundă. Executivul a decis reorganizarea Agenției de Mediu și a Serviciului Hidrometeorologic de Stat, separând clar funcțiile de autorizare de cele de monitorizare și control. O noutate absolută este instituirea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care va include un centru operațional de reacție imediată, disponibil 24/7. Referitor la această reformă, Ministrul Mediului a subliniat importanța operativității: „Timpul în care statul nu avea instrumente să intervină după ora 17:00 a expirat. Instituim centrul operațional de reacție imediată la alertele de mediu. Vom avea echipe de intervenție disponibile permanent, iar natura va fi protejată inclusiv pe timpul nopții și în weekend. Reducem timpul de răspuns la sesizări la maxim 24 de ore.” În sfera protecției sociale, a fost aprobată reorganizarea agențiilor teritoriale de asistență socială prin absorbția a 25 de instituții publice, măsură care va reduce aparatul administrativ în favoarea creșterii numărului de specialiști care lucrează direct cu cetățenii. Suplimentar, guvernul a adoptat majorarea ajutorului material anual pentru participanții la cel de-al Doilea Război Mondial, suma fiind stabilită la 30.000 de lei. Această decizie reflectă angajamentul de a oferi o recunoaștere materială superioară celor care au contribuit la instaurarea păcii. Pe segmentul digitalizării și infrastructurii, a fost avizat un proiect de lege care facilitează accesul pe proprietăți pentru furnizorii de rețele de comunicații electronice, măsură ce va reduce costurile și timpul de instalare a infrastructurii, stimulând sectorul privat și aliniind Republica Moldova la Programul Național de Aderare la UE. Sistemul educațional a înregistrat progrese prin actualizarea cerințelor minime obligatorii pentru autorizarea și acreditarea programelor de studii în medicina veterinară, asigurându-se conformitatea cu directivele europene. De asemenea, au fost clarificate normele privind accesul cetățenilor străini la studii în Republica Moldova, cu prioritate pentru programele în limbi de circulație internațională. În cadrul ședinței au fost aprobate și decizii de resurse umane, printre care numirea Nataliei Doroftei în funcția de Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor și a Nataliei Balucan ca Director adjunct al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, cu misiunea de a atrage fonduri din programul Orizont Europa. Nu în ultimul rând, guvernul a ratificat acordul de asistență tehnică cu Republica Federală Germania pentru detașarea unui expert german în politici publice, care va consolida capacitățile instituționale ale cabinetului pentru integrare europeană. Totodată, a fost aprobat noul regulament privind funcționarea Fondului Cinematografiei, o inițiativă menită să susțină talentele tinerilor și să promoveze cultura națională pe plan internațional. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 2, "reason": "Tonul general este optimist, în special în ceea ce privește reformele propuse și parcursul european al țării. Vorbitorii exprimă satisfacție față de progresele realizate și manifestă recunoștință formală, specifică unui cadru oficial. Optimismul este evident în prezentarea proiectelor ca fiind pași decisivi spre modernizare și eficiență.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Discursul este formal și profesional, axat pe probleme administrative și legislative. Nu există manifestări de fericire personală sau euforie." }, { "name": "Optimism", "grade": 3, "reason": "Optimismul este o temă recurentă, legată de viitorul țării. Prim-ministrul vorbește despre o „colaborare foarte productivă” cu FMI și despre consolidarea parcursului european. Miniștrii prezintă reformele ca soluții pentru un viitor mai bun, folosind expresii precum „o instituție modernă, capabilă” și „un pas decisiv”." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Recunoștința este exprimată în principal ca o formulă de politețe profesională („Vă mulțumesc”, „Mersi”). Totuși, propunerea de a majora ajutorul pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial denotă o formă de recunoaștere și apreciere a contribuției acestora." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 1, "reason": "Tonul este măsurat și serios, lipsit de entuziasm. Chiar și atunci când se discută despre evenimente pozitive precum Ziua Europei, accentul este pus pe participarea activă și responsabilă („vreau să fim prezenți acolo... și foarte activ”), nu pe o stare de entuziasm." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de dragoste nu este relevant sau exprimat în contextul unei ședințe de guvern." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și natura subiectelor discutate (legi, reorganizări, proceduri) exclud manifestările de bucurie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 2, "reason": "Se remarcă o satisfacție profesională în prezentarea reformelor care rezolvă probleme vechi. De exemplu, ministrul educației menționează cu satisfacție creșterea numărului de studenți străini, iar ministrul mediului prezintă cu încredere noile măsuri de protecție a mediului." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Ședința are un caracter strict formal și serios. Nu există elemente de umor sau amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Emoțiile negative sunt aproape absente. Există doar o ușoară frustrare implicită față de ineficiența sistemelor din trecut, care servește drept justificare pentru necesitatea reformelor actuale. Tonul general este constructiv, nu negativ.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe în discursurile participanților." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și controlat. Nu există semne de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Discursurile denotă încredere și control, fără a exprima frică sau incertitudine." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Limbajul este profesional și neutru, fără a conține expresii de dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O frustrare subtilă este sugerată atunci când se vorbește despre problemele din trecut pe care reformele le vor rezolva. De exemplu, menționarea faptului că „statul nu avea instrumente să intervină după ora 17:00” implică o nemulțumire față de limitările anterioare." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă anxietate. Dimpotrivă, vorbitorii par siguri pe deciziile și propunerile lor." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de dezamăgire. Accentul este pus pe soluții și pe viitor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment nu este aplicabil în contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este dominată de un ton neutru și un conținut informativ. Scopul principal este prezentarea, argumentarea și aprobarea unor acte normative, ceea ce impune un stil procedural, persuasiv și instructiv. Aceste elemente definesc natura fundamentală a evenimentului.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Majoritatea covârșitoare a discursului este neutră și factuală, concentrată pe aspecte tehnice și legislative. Acesta este tonul de bază al întregii ședințe." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Fiecare intervenție are un scop informativ clar: se prezintă proiecte de lege, reorganizări instituționale, acorduri internaționale și rapoarte. Publicul și membrii guvernului sunt informați despre deciziile și acțiunile luate." }, { "name": "Interogativ", "grade": 2, "reason": "Întrebările sunt de natură procedurală, folosite pentru a conduce ședința și a supune la vot proiectele („Cine este pentru?”). Nu există întrebări de explorare sau dezbatere, ci doar de confirmare și procedură." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Prim-ministrul oferă instrucțiuni clare miniștrilor cu privire la colaborarea cu FMI și la participarea la Ziua Europei („Vă rog... să tratăm aceste discuții cu maximă seriozitate”). Acest ton directiv stabilește așteptările." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Propunerile de reformă sunt adesea încadrate într-o narațiune care descrie o problemă existentă și prezintă proiectul ca fiind soluția necesară, creând un context logic pentru schimbare." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Fiecare ministru care prezintă un proiect încearcă să-și convingă colegii de necesitatea și beneficiile acestuia, folosind argumente menite să obțină un vot favorabil. De exemplu: „va asigura un cadru normativ unitar pentru protecția vegetației”." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Atmosfera socială este caracterizată de un grad înalt de profesionalism. Interacțiunile sunt ghidate de politețe, respect reciproc și un limbaj diplomatic, conform protocolului unei ședințe de guvern.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă, manifestată prin formule de adresare formale („Stimați colegi”, „Domnule Prim-ministru”), solicitări respectuoase („Vă rog să susțineți”) și mulțumiri frecvente." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de grosolănie sau limbaj neadecvat. Comunicarea este strict profesională." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul reciproc este fundamental pentru desfășurarea ședinței, fiind evident în modul de adresare, în tonul vocii și în respectarea procedurilor de vot și de luare a cuvântului." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt constructive și lipsite de orice formă de agresivitate sau conflict." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este serios și formal, fără a lăsa loc pentru sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal al ședinței de guvern exclude prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discursurile participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Limbajul este diplomatic, în special în discuțiile despre acorduri internaționale (cu FMI, Polonia, Germania etc.), unde se subliniază cooperarea și beneficiile reciproce. Abordarea este una constructivă și atent formulată." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discuțiile abordează indirect, dar consistent, probleme sociale majore. Există o pledoarie (advocacy) puternică pentru reforme în diverse domenii, cu un accent pe justiția socială (combaterea corupției, protecție socială) și pe incluziunea cetățenilor în procesul de guvernare. Limbajul este formal și sensibil din punct de vedere cultural.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de discurs instigator la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul utilizat este formal, neutru și respectă normele de comunicare profesională și publică, fiind în concordanță cu principiile corectitudinii politice." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Inclusivitatea este o temă implicită. Se vorbește despre beneficiile reformelor pentru toți cetățenii, despre dialogul direct cu oamenii și despre măsuri specifice pentru grupuri vulnerabile, cum ar fi majorarea ajutorului pentru veterani." }, { "name": "Diversitate", "grade": 1, "reason": "Tema diversității este atinsă tangențial prin proiectul care vizează facilitarea accesului studenților străini la studii în Republica Moldova, ceea ce ar contribui la diversificarea mediului academic." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de discriminare. Dimpotrivă, multe proiecte vizează crearea unor sisteme echitabile și transparente pentru toți cetățenii." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Fiecare ministru acționează ca un avocat pentru domeniul său, argumentând necesitatea reformelor în mediu, justiție, educație sau protecție socială. Prim-ministrul pledează pentru parcursul european și pentru o guvernare eficientă." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Mai multe proiecte au o componentă puternică de justiție socială: reforma sistemului de asistență socială, combaterea corupției și a criminalității financiare, precum și majorarea ajutorului pentru veterani, toate contribuind la o societate mai echitabilă." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 3, "reason": "Se manifestă sensibilitate față de contextul cultural și istoric, în special prin discuțiile despre Ziua Europei și prin decizia de a sprijini veteranii în preajma zilei de 9 mai, recunoscând importanța acestor evenimente pentru societate." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este un exemplu de activitate guvernamentală, axată pe sarcini legislative și administrative. Discuțiile sunt structurate, procedurale și orientate spre rezultate concrete, cum ar fi aprobarea de proiecte de lege, numiri în funcție și reorganizări instituționale.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Limbajul utilizat este formal și respectuos („Stimați colegi”, „Vă mulțumesc, domnule prim-ministru”). Structura ședinței, de la stabilirea ordinii de zi la votarea proiectelor, respectă un protocol strict, demonstrând un nivel înalt de profesionalism." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Miniștrii își prezintă proiectele argumentat, citând cadre legale, obiective specifice și beneficii așteptate. De exemplu, ministrul justiției explică în detaliu reorganizarea competențelor în lupta anticorupție, demonstrând cunoașterea profundă a domeniului." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Prim-ministrul conduce ședința cu autoritate, stabilește prioritățile strategice (misiunea FMI, Ziua Europei), moderează discuțiile și ghidează procesul decizional. El solicită votul și asigură desfășurarea ordonată a agendei." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Procesul decizional se bazează pe colaborare, evidențiată prin votul unanim („se aprobă”) pentru majoritatea proiectelor. De asemenea, ajustarea ordinii de zi la solicitarea unui ministru („să retragem pentru discuții suplimentare proiectul cu numărul patru”) arată flexibilitate și cooperare." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Majoritatea proiectelor prezentate sunt concepute ca soluții la probleme specifice: combaterea corupției, reducerea birocrației („punem capăt fragmentării instituționale”), alinierea la standardele UE și modernizarea serviciilor publice (de exemplu, crearea centrului operațional de reacție la alertele de mediu)." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Esența ședinței este luarea deciziilor. Fiecare punct de pe ordinea de zi se finalizează cu un vot, prin care Guvernul aprobă sau respinge proiecte de hotărâri și legi. Acest proces este central și se desfășoară în mod constant pe parcursul întregii înregistrări." }, { "name": "Inovație", "grade": 4, "reason": "Mai multe inițiative propun modernizarea și digitalizarea. Se menționează crearea unei „platforme digitale” pentru alertele de mediu, implementarea „principiului ghișeului unic” și transformarea serviciului hidrometeorologic într-o „instituție modernizată”, indicând o orientare spre inovație." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Discursul este aproape în totalitate axat pe chestiuni de stat și administrative, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Singurele referințe vagi sunt legate de îmbunătățirea instituțională.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 1, "reason": "La numirea unui nou secretar de stat, se menționează datoria de a „deveni tot mai buni, mai eficienți”, însă acest lucru se referă la performanța instituțională, nu la dezvoltarea personală în sensul clasic." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Prim-ministrul încearcă să motiveze cabinetul pentru o implicare activă în evenimentele de Ziua Europei („vreau să fim prezenți acolo... și foarte activ”), dar este o motivație orientată spre sarcini profesionale, nu spre creștere personală." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este procedural și informativ. Nu există elemente care să urmărească inspirarea audienței la nivel personal sau emoțional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Conceptul de reziliență nu este menționat sau discutat în cadrul ședinței." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt concentrate exclusiv pe agenda externă, pe sarcini și decizii, fără nicio componentă de introspecție sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 1, "reason": "Prim-ministrul face o scurtă reflecție asupra parcursului european („de ce Europa, care ne sunt provocările”), dar aceasta este o reflecție politică și strategică, nu una personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio discuție sau referire la dezvoltarea personală, auto-ajutorare sau creștere individuală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Temele etice și morale sunt centrale, în special în contextul reformelor justiției, luptei anticorupție și responsabilității guvernamentale.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Proiectele care vizează combaterea corupției și eliminarea conflictelor de interese (de exemplu, separarea funcției de autorizare de cea de monitorizare) promovează implicit onestitatea în administrația publică." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Discuțiile despre reforma instituțiilor de mediu și justiție, cu scopul de a elimina „riscurile de conflict de interese” și de a asigura „imparțialitatea deciziilor”, subliniază un angajament puternic pentru integritate." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este un laitmotiv. Prim-ministrul menționează un „guvern... responsabil” și o „alegere conștientă, responsabilă” pentru parcursul european. Fiecare ministru își asumă responsabilitatea pentru reformele din domeniul său." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 1, "reason": "Nu sunt prezentate dileme etice explicite, dar reformele propuse, cum ar fi cele din justiție, sunt răspunsuri la probleme etice preexistente în sistem, precum corupția și ineficiența." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Există judecăți morale implicite: corupția este prezentată ca un rău ce trebuie combătut, iar integrarea europeană și transparența sunt prezentate ca fiind dezirabile din punct de vedere moral și social." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Multe proiecte urmăresc asigurarea corectitudinii, de la reguli clare pentru finanțarea cinematografiei pentru a evita favoritismul, la stabilirea unor competențe clare în justiție pentru a asigura un proces echitabil." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Prim-ministrul descrie dialogul cu FMI ca un „exercițiu de credibilitate”. Întregul demers de reformă și aliniere la standardele UE este prezentat ca o modalitate de a construi un stat demn de încredere, atât pentru cetățeni, cât și pentru partenerii externi." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, direct și procedural, adecvat contextului unei ședințe de guvern.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este directă și fără ocolișuri. Propunerile sunt enunțate clar, de exemplu: „propun numirea doamnei Natalia Doroftei în funcția de secretar de stat”. Nu există loc de interpretări." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și natura decizională a ședinței exclud aproape complet comunicarea indirectă. Mesajele sunt explicite pentru a asigura claritatea juridică și administrativă." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari, explicând scopul fiecărui proiect. De exemplu, la reorganizarea Agenției de Mediu, se specifică clar că „noua structură separă clar funcția de autorizare de cea de monitorizare”." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Ambiguitatea este evitată în mod sistematic. Proiectele de acte normative necesită precizie, iar limbajul folosit este tehnic și juridic pentru a elimina orice neclaritate." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Prezentările sunt în general concise, sintetizând esența unor documente complexe. Vorbitorii se concentrează pe obiectivele principale și pe schimbările cheie, fără a intra în detalii excesive." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Deși concise, unele prezentări, precum cea a ministrului justiției privind competențele instituțiilor anticorupție, sunt elaborate și detaliate pentru a explica complexitatea și implicațiile reformelor." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc formule de adresare oficiale („domnule prim-ministru”, „stimați colegi”), un limbaj specializat și un ton sobru, specific unei ședințe guvernamentale." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discurs. Conversația este strict profesională și protocolară." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Discuțiile fac referire la contextul național și european, abordând teme de identitate politică și patrimoniu, dar acestea nu sunt elementul central al ședinței.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Discuția amplă despre Ziua Europei și parcursul european al Republicii Moldova reflectă o normă cultural-politică importantă pentru actuala guvernare, subliniind apartenența la spațiul de valori european." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Se menționează o singură dată împărțirea pe regiuni a țării („în nordul, centrul și sudul țării”) la crearea unor echipe de intervenție, dar nu se discută despre diferențe sau specificități regionale." }, { "name": "Tradiții", "grade": 2, "reason": "Marcarea Zilei Europei este prezentată ca o practică recurentă („ca de obicei”), putând fi considerată o tradiție politică modernă. De asemenea, majorarea ajutorului pentru veterani este un gest legat de comemorarea istorică." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio referire la obiceiuri locale sau la elemente de folclor. Discursul este pur administrativ și politic." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 2, "reason": "Cooperarea cu parteneri internaționali (FMI, Polonia, Germania) și alinierea la legislația UE implică un context multicultural, deși tema nu este abordată direct." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 1, "reason": "Unul dintre proiecte menționează „conservarea patrimoniului cinematografic”, fiind singura referire directă la patrimoniul cultural în cadrul ședinței." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există o mândrie subtilă în eforturile de modernizare a statului și de consolidare a instituțiilor. Apelul prim-ministrului de a comunica realizările Guvernului de Ziua Europei are și o componentă de afirmare națională." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală, transparentă, este de a promova agenda de guvernare, care include reforme structurale și o orientare geopolitică clară pro-europeană.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursul este persuasiv, dar se bazează pe argumente logice, date și obiective declarate. Nu se identifică tactici de manipulare emoțională sau de distorsionare a faptelor." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Fiind o ședință de guvern, întregul discurs este partizan, reflectând agenda politică a majorității de la guvernare. Accentul puternic pe „parcursul european” și pe reformele asociate este o expresie clară a acestei părtiniri politice." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii sunt prim-ministrul și miniștrii Republicii Moldova, acționând în capacitatea lor oficială. Ei reprezintă sursa cea mai credibilă pentru politicile și deciziile Guvernului. Credibilitatea este, de asemenea, un obiectiv declarat („exercițiu de credibilitate”)." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intențiile sunt declarate explicit: modernizarea administrației, combaterea corupției, alinierea la standardele UE, îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni. Motivele din spatele fiecărui proiect sunt prezentate transparent." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Limbajul tehnic și procedural folosit în prezentarea actelor normative are tocmai scopul de a preveni interpretările inexacte. Claritatea și precizia sunt esențiale." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 4, "reason": "Discursul prim-ministrului despre Ziua Europei și necesitatea de a explica cetățenilor „de ce Europa” și de a consolida „parcursul european” constituie o formă de propagandă geopolitică, promovând activ o anumită orientare externă a țării." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Guvernul aprobă o reformă majoră a competențelor în sistemul de justiție pentru a eficientiza lupta anticorupție Guvernul a aprobat un proiect de lege care vizează o restructurare amplă a competențelor instituțiilor de drept, cu scopul de a eficientiza investigarea cazurilor de corupție, criminalitate financiară și criminalitate organizată. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, care a subliniat că reforma urmărește stabilirea unor responsabilități clare și asigurarea instrumentelor necesare pentru fiecare instituție. ## Noi competențe pentru CNA și Procuratura Anticorupție Conform noilor prevederi, **Centrul Național Anticorupție (CNA)** își va extinde competența pentru a investiga fraudele financiare de proporții, inclusiv cele care afectează fondurile publice și fondurile externe ale Uniunii Europene. De asemenea, CNA va prelua cazurile de escrocherie și delapidare comise prin folosirea funcției de serviciu, atunci când prejudiciul depășește 250 de salarii medii lunare pe economie. **Procuratura Anticorupție (PA)** se va concentra exclusiv pe cazurile de corupție la nivel înalt, vizând demnitari, judecători, procurori și conducerea instituțiilor cheie ale statului, precum Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, CNA și Serviciul de Informații și Securitate. PA va conduce urmărirea penală în toate cauzele instrumentate de CNA. ## Restructurarea altor instituții de forță Reforma aduce clarificări și pentru alte instituții. **Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS)** nu va mai investiga criminalitatea generală, ci se va axa pe criminalitatea organizată, terorism și cauze de complexitate sporită. Organele de urmărire penală ale **Ministerului Afacerilor Interne** vor fi orientate spre investigarea infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave. În același timp, **Serviciul Fiscal de Stat** și **Serviciul Vamal** vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și, respectiv, vamale. Un alt element important al proiectului este reglementarea formării unor grupuri comune de urmărire penală în cauzele complexe, permițând procurorilor și ofițerilor din instituții diferite să colaboreze eficient. Ministrul Justiției a declarat că această inițiativă legislativă va asigura un proces mai transparent și previzibil, aliniat la standardele europene, și va consolida lupta împotriva marilor fraude și a corupției. ### Reformă de mediu: Guvernul înființează un centru de reacție imediată 24/7 și modernizează serviciile de monitorizare Executivul a aprobat o serie de reforme structurale menite să consolideze protecția mediului și să eficientizeze răspunsul statului la problemele ecologice. Printre cele mai importante măsuri se numără reorganizarea Agenției de Mediu prin crearea unui centru operațional de reacție imediată, disponibil non-stop, și transformarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat într-o autoritate modernizată de meteorologie și monitoring. ## Răspuns rapid la alertele de mediu Potrivit ministrului Mediului, noua structură a Inspectoratului pentru Protecția Mediului va pune capăt situațiilor în care instituțiile statului nu puteau interveni după ora 17:00 sau în weekend. Se va institui un **Centru Operațional de Reacție Imediată**, care va funcționa **24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână**. Vor fi create echipe de intervenție în nordul, centrul și sudul țării, disponibile permanent pentru a răspunde alertelor privind poluarea apelor, a solului sau tăierile ilegale de păduri. O platformă digitală va permite înregistrarea automată a alertelor venite de la cetățeni, asigurând transparența intervențiilor. Timpul de răspuns la sesizări va fi redus la maximum 24 de ore. „Natura va fi protejată inclusiv în timpul nopții și în weekend. Intervenim înainte ca daunele să fie iremediabile”, a declarat ministrul. ## Modernizarea monitorizării și a serviciilor de mediu O altă hotărâre vizează transformarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat în **Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu**. Această nouă instituție va consolida activitățile de monitorizare a calității aerului, apei și solului, care până acum erau dispersate. Prin integrarea laboratorului de mediu și a personalului specializat, toate datele vor fi gestionate într-un singur loc, oferind o imagine clară și unitară asupra stării ecosistemelor. Mai mult, se urmărește acreditarea laboratorului de referință pe toate componentele, pentru a putea presta servicii și către mediul de afaceri. Totodată, a fost aprobată reorganizarea Agenției de Mediu, care va absorbi Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale. Această fuziune va permite implementarea principiului ghișeului unic, eficientizând interacțiunea cetățenilor și a mediului de afaceri cu statul și reducând povara birocratică. ### Guvernul restructurează sistemul de asistență socială: 25 de instituții vor fuziona pentru a reduce birocrația Guvernul a aprobat o hotărâre privind reorganizarea mai multor autorități din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, o măsură menită să optimizeze sistemul de asistență socială și să direcționeze resursele umane către serviciile directe oferite cetățenilor. Reforma prevede fuzionarea prin absorbție a 25 de instituții publice, prestatoare de servicii sociale, de către agențiile teritoriale de asistență socială. ## „Mai puțini șefi, mai mulți specialiști” Obiectivul principal al acestei restructurări, după cum a explicat ministrul de resort, este de a reduce numărul funcțiilor de conducere și de a crește numărul specialiștilor care lucrează efectiv cu beneficiarii. În urma fuziunii, vor fi lichidate **25 de funcții de director, 3 funcții de vicedirector și 19 funcții de contabil-șef**. Resursele umane astfel eliberate nu vor fi disponibilizate, ci reorganizate în funcții esențiale pentru prestarea serviciilor sociale. Acestea includ posturi de specialist în protecția dreptului copilului, asistent parental profesionist și alte roluri necesare pentru a răspunde nevoilor populației. „Cu alte cuvinte, mai puțini șefi și mai mulți specialiști care lucrează efectiv cu cetățenii”, a subliniat ministrul în cadrul ședinței de Guvern. ## Eficiență și servicii mai bune pentru cetățeni Prin această consolidare, autoritățile își propun să creeze un sistem mai eficient și mai puțin birocratic. Centralizarea gestiunii sub umbrela agențiilor teritoriale de asistență socială ar trebui să ducă la o mai bună coordonare a serviciilor și la o utilizare mai rațională a resurselor. Reforma este văzută ca un pas decisiv pentru a muta accentul de pe aparatul administrativ pe calitatea și accesibilitatea serviciilor oferite celor mai vulnerabile categorii de populație. Proiectul de reorganizare face parte dintr-o viziune mai largă de modernizare a administrației publice, prin care se urmărește optimizarea structurilor instituționale și îmbunătățirea interacțiunii dintre stat și cetățean. Prin reducerea funcțiilor administrative și creșterea numărului de profesioniști în teren, Guvernul speră să ofere un sprijin mai direct și mai eficient celor care au nevoie de asistență socială. ## Transcriere Vă salut, stimați colegi, și înainte de a trece la agenda de azi, vreau să punctez două lucruri importante pentru săptămâna aceasta, pentru perioada următoare. Începând de mâine, o echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău, precum colegii deja știu. Și deci se vor afla începând cu mâine, cu 7 mai, până în 20 de mai. O să avem o, avem deja un program. Colegii au lucrat asupra chestionarului și așteptăm o colaborare foarte strânsă și foarte productivă cu misiunea Fondului Monetar Internațional, în vederea încheierii unui nou program. Este și o etapă importantă în dialogul nostru economic și în exercițiul nostru de credibilitate. Vă rog pe toți, implicați, să tratăm aceste discuții cu maximă seriozitate, profesionalism, așa cum și o facem întotdeauna. Al doilea lucru care vreau să vă spun, vă dați seama, este legat, sigur, de 9 mai. Și, ca de obicei, marcăm Ziua Europei aici, chiar în fața noastră, în Piața Marii Adunări Naționale. Anul acesta, vreau să fim prezenți acolo, cu toții, și nu doar simbolic, dar și foarte activ. Vom avea echipele ministerelor în teren, în dialog direct cu oamenii, să explicăm ce facem, cum facem, ce schimbăm și de ce lucrurile pe care le facem contează. Inclusiv pe platforma administrației publice locale, care este și o reformă esențială. Vreau să explicăm de ce Europa, care ne sunt provocările și cum să ne consolidăm în parcursul nostru european. Cred că este important într-adevăr să ne consolidăm în jurul unei idei, unei platforme europene. Și trebuie să fie o alegere conștientă, responsabilă, că orice, orice inițiativă, orice proiect conține și niște responsabilități. Și cred că facem destule lucruri, doar trebuie să comunicăm oamenilor și o să fie o ocazie frumoasă să facem acest lucru. Și, cu siguranță, în seară, îi așteptăm pe toți la concertul în Piața Marii Adunări Naționale. Este un moment bun că suntem un guvern prezent, activ, deschis și responsabil. Vă mulțumesc. Și acuma, să trecem la ordinea de zi. Și înainte ca să începem să discutăm pe toate, înțeleg că suplimentăm ordinea de zi cu un punct. Da? Domnul Gavriliță. [Andrei Gavriliță] Da, înainte de a suplimenta, domnule prim-ministru, vă rog respectuos să retragem pentru discuții suplimentare proiectul cu numărul patru de pe ordinea de zi și revenim ulterior cu el. Foarte bine. Cine este pentru? Vă mulțumesc, se aprobă. Și doamna Plugaru. [Doamna Plugaru] Da, solicit să includem pe ordinea de zi modificarea Legii 121 din 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii din populație. Da, mulțumesc. Cine este pentru? Mersi, se aprobă. Resurse umane. Domnul Gavriliță. [Andrei Gavriliță] Mulțumesc. Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, în temeiul cadrului legal aplicabil, propun numirea doamnei Natalia Doroftei în funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Doamna Doroftei vine din domeniul financiar și are experiență în gestionarea proiectelor strategice și a transformării organizaționale. Considerăm că e datoria noastră să devenim tot mai buni, mai eficienți și centrați pe experiența cetățenilor și contăm pe faptul că doamna Doroftei va aduce o contribuție substanțială în acest sens. Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Și, domnul ministru Perciun, vă rog. [Dan Perciun] Stimați colegi, propun numirea în funcție a doamnei Natalia Bolocan, în funcția de director adjunct al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare. Domniei, doi ani de zile a activat în calitate de șefă a Direcției Relații Internaționale a Agenției. Acum, misiunea principală a dumneaei va fi să asigure atragerea fondurilor din resursele Orizont Europa și să susțină instituțiile de cercetare, universitățile, în a accesa în aceste resurse și această oportunitate enormă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană. Vă rog să susținem această candidatură. Mulțumesc, domnul ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Acuma trecem, ne ducem mai departe. Domnul viceprim-ministru Osmochescu. [Oleg Osmochescu] Mersi, domnule prim-ministru. Stimați colegi, în contextul inclusiv celor spuse de dumneavoastră de aderare la Uniunea Europeană, propunem un proiect de lege privind accesul pe proprietăți a furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice și utilizarea infrastructurii, care cade sub incidența agendei de reforme, dar și a Programului Național de aderare la Uniunea Europeană pentru 2025-2029. Și obiectivul principal este de a reduce costurile și timpul necesar pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a celor de mare capacitate. Deci prin asta facilităm accesul pe piață și a sectorului privat. Mersi mult pentru susținere. Da, mulțumesc mult. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul ministru Perciun. [Dan Perciun] Stimați colegi, propun aprobării hotărârea de guvern cu privire la actualizarea cerințelor minime obligatorii pentru autorizarea și acreditarea programelor de studii în medicină veterinară, asigurarea alinierii conținutului și standardelor de formare la cele aplicate în Uniunea Europeană. Și precum acest lucru va contribui și la creșterea transparenței și calității procesului educațional. În esență, aliniem cerințele care există în Republica Moldova la cele impuse de Uniunea Europeană pentru medicină, stomatologie, farmacie, asistență medicală generală, moașe, medicină veterinară, arhitectură. Vă rog mult să susținem acest proiect. Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Deci, numărul patru l-am retras. Domnul ministru Hajder. [Iordanca-Rodica Iordanov] Mulțumesc. Domnule prim-ministru, stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre privind reorganizarea Agenției de Mediu. Această reformă structurală este esențială pentru a pune capăt fragmentării instituționale și a reduce povara birocratică. Obiectivul nostru este clar: o instituție modernă, capabilă să asigure o monitorizare riguroasă la mediu și la provocări. Principiile sunt absorbția Agenției pentru Geologie și resurse minerale. Asta ne va permite să implementăm principiul ghișeului unic. Astfel, interacțiunea cetățenilor și a mediului de afaceri cu statul va fi una eficientizată. Noua structură separă clar funcția de autorizare de cea de monitorizare și control. Această delimitare elimină riscurile de conflict de interese și asigură o imparțialitate a deciziilor. Mai mult ca atât, prin consolidarea resurselor umane și digitalizare, vom oferi proceduri simplificate care vin în întâmpinarea cetățenilor, administrațiilor publice locale, dar și a agenților economici. Reorganizarea este un pas decisiv către o instituție capabilă să răspundă la noile cerințe de mediu, orientată spre rezultate și spre protecția sustenabilă a resurselor naturale. În contextul celor expuse, solicit susținere. Da, mulțumesc, domnul ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă și vă rog să continuați. [Iordanca-Rodica Iordanov] Stimați colegi, propun proiectul cu privire la organizarea și funcționarea instituției publice, Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu. Reforma prevede transformarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat în Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, o instituție modernizată cu responsabilități extinse în evaluarea stării de mediu. Până în prezent, activitățile de meteorologie și cele de monitorizare a calității mediului au fost dispersate, ceea ce a dus de deseori la o viziune fragmentată asupra stării și ecosistemelor noastre. Prin integrarea laboratorului de mediu și a personalului specializat, activitățile de monitorizare a calității aerului, apei și a solului vor fi gestionate și prelucrate într-un singur loc, oferind o imagine clară și unitară. Mai mult de atât, laboratorul de referință va fi acreditat pe toate componentele și va presta servicii către mediul de afaceri și cetățeni. În contextul celor expuse, rog susținere. Da, mulțumesc mult. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Și al treilea. [Iordanca-Rodica Iordanov] Continuăm cu proiectul de hotărâre privind organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Prin acest proiect transmitem un mesaj clar: timpul în care statul nu avea instrumente să intervină după ora 17:00 a expirat. Până acum, cei care poluau apele, solul, tăiau ilegal pădurile, profitau de un program de lucru obișnuit. Astfel, instituim centrul operațional de reacție imediată la alertele de mediu, 24 din 7. Vom avea echipe de intervenție în nordul, centrul și sudul țării, disponibile permanent. Natura va fi protejată inclusiv în timpul nopții și în weekend. Introducem o platformă digitală unde fiecare alertă de la cetățeni este înregistrată automat. Vom ști exact cine a intervenit, în cât timp și ce sancțiune s-a aplicat. Reducem timpul de răspuns la sesizări în maxim 24 de ore. Nu vom mai aștepta săptămâni pentru constatări, intervenim înainte ca daunele să fie iremediabile. Este angajamentul nostru ca pădurile, apele, solul și aerul Moldovei să fie protejate în permanență. În contextul celor expuse, rog susținere. Mulțumesc. Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Trei proiecte foarte importante. Vă mulțumesc, domnule ministru. Am făcut un alt proiect important. Domnul ministru Cojuhari, vă rog. [Veronica Mihailov-Moraru] Vă mulțumesc. Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, un sistem eficient de investigare începe cu responsabilități bine stabilite. În cauzele de corupție, criminalitate financiară și criminalitate organizată, fiecare instituție trebuie să aibă un rol clar și instrumente necesare. Prin proiectul pe care îl prezint astăzi, revizuim competențele instituțiilor, astfel încât dosarele complexe să fie investigate de autoritățile specializate, profesionist și, foarte important, în termene rezonabile. Astăzi prezint proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative vizavi de fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, criminalității financiare și criminalității organizate, cunoscut sub numărul unic 281 Ministerul Justiției 2026. Ce presupune acest proiect? Mai exact, Centrul Național Anticorupție își va extinde competența pentru investigarea fraudelor financiare de proporții, inclusiv a celor care afectează fondurile publice, fondurile externe și interesele financiare ale Uniunii Europene. În competența Centrului Național Anticorupție vor intra și cauzele de escrocherie și delapidare comise prin folosirea funcției de serviciu. Atunci când prejudiciul depășește 250 salarii medii lunare pe economie prognozate anual, precum și cauzele de spălare a banilor ca infracțiune autonomă. Procuratura anticorupție se va concentra pe cauzele de corupție la nivel înalt. Demnitari, judecători, procurori, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea Centrului Național Anticorupție și Serviciului Informații Securitate vor fi parte sau subiecți în domeniul de competență a procuraturii anticorupție. Aceștia vor conduce urmărirea penală în toate cauzele instrumentate de către Centrul Național Anticorupție. Procuratura, combaterea criminalității organizate și cauze speciale nu va mai investiga criminalitatea generală, dar se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele de complexitate sporită. Organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne vor fi orientate spre investigarea infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave, iar organele de urmărire penală ale Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile legii și, evident, sub conducerea procurorului. Un alt element important al proiectului este reglementarea și formarea grupurilor de urmărire penală în cauzele complexe, pentru ca procurorii și ofițerii din instituții diferite să poată lucra pertinent asupra analizei datelor și analizei informaționale complexe, atunci când dosarul o cere. Stimați colegi, prin acest proiect, atribuțiile instituțiilor vor fi clare, fraudele financiare vor putea fi investigate eficient de autoritățile specializate, iar cooperarea între instituții va fi organizată. Acest lucru este important mai ales în cauzele care vizează interesele financiare ale statului, fonduri externe, combaterea corupției, combaterea și investigarea criminalității financiare și, evident, prevenirea și combaterea criminalității organizate. Colegi, rog susținerea proiectului și vă mulțumesc mult pentru atenție. Mulțumesc, domnul ministru. Un proiect foarte important pentru noi. Cer și eu susținerea. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Se aprobă. Doamna ministră Plugaru. [Doamna Plugaru] Stimate domnule prim-ministru, stimați colegi, propun spre vot reorganizarea prin fuziunea unor autorități administrative din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Ce ne propunem prin acest proiect este de fapt să fuzionăm unele instituții publice, astfel încât să avem mai puține funcții de conducere și mai multe servicii sociale. Propunem reorganizarea agențiilor teritoriale de asistență socială prin absorbția a 25 de instituții publice care sunt prestatoare de servicii sociale. De fapt, lichidăm 25 de funcții de director, trei funcții de vice-director și 19 funcții de contabil șef și transferăm aceste funcții sau le reorganizăm în funcții care țin de specialist în protecția dreptului copilului, asistent parental profesionist și alte funcții care de fapt sunt necesare pentru prestarea serviciilor sociale. Cu alte cuvinte, mai puțini șefi și mai mulți specialiști care lucrează efectiv cu cetățenii. Vă rog foarte mult să susțineți acest proiect de reorganizare. Mulțumesc. Mulțumesc, doamna ministră. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Perciun. [Dan Perciun] Stimați colegi, actualizăm cadrul normativ privind accesul străinilor la studii în Republica Moldova, extindem prevederile hotărârii de guvern pentru ca să reglementăm mai clar cum pot cetățenii străini să acceadă atât în școlile din țara noastră, dar și în sistemul de cercetare și inovare din Republica Moldova, pentru ca să putem atrage inclusiv cercetători care și-ar dori să activeze pe teritoriul nostru. În același timp, venim cu o modificare expres prin care stabilim că accesul la studii de licență, master și doctorat trebuie să aibă loc prioritar la programe de studiu într-o limbă de circulație internațională. Iar studiile, accesul la studii în limba română poate avea loc strict cu acceptul Ministerului Educației. Încercăm, drept vorbind, să forțăm universitățile să dezvolte programe de studii în limba engleză, franceză, în așa fel încât să atragem și să intrăm într-o competiție internațională reală cu studenți internaționali care vin să învețe aici într-o limbă de circulație internațională și să evităm situațiile când lumea vine la studii în limba română, la un an pregătitor și după aia îi căutăm pe teritoriul Republicii Moldova sau pe teritoriul altor state. Am avut asemenea situații anterior și reglementăm mai clar. Deci, în esență, actualizăm cadrul normativ pentru ca să facilităm accesul, să creăm reguli foarte clare și să evităm anumite riscuri care au mai existat în trecut cu privire la accesul străinilor. În general, internaționalizarea fiind o prioritate majoră la Ministerul Educației și pot să vă spun că în 2025 am avut cel mai mare număr de studenți străini din ultimii ani care au ales să învețe în Republica Moldova. O oportunitate foarte importantă pentru universitățile noastre de a genera venituri. Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Doamna Vărzaru, vă rog. [Doamna Vărzaru] Da. Bună ziua. Stimate domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră prezentul proiect care are ca scop instituirea unui cadru normativ clar și transparent privind gestionarea și distribuirea mijloacelor financiare ale Fondului Cinematografiei. Regulamentul stabilește principiile de distribuire a fondului, procedura de organizare a concursului, criteriile de eligibilitate și condițiile de finanțare. Totodată, regulamentul prevede finanțarea și altor activități din domeniul cinematografiei, precum distribuirea filmelor, dezvoltarea infrastructurii sectoriale, promovarea cinematografiei la nivel național și internațional, instruirea și dezvoltarea profesională, studii de cercetare, popularizarea culturii cinematografice, susținerea talentelor, tinerilor talente și conservarea patrimoniului cinematografic. Astfel, în contextul celor menționate, rugăm susținerea prezentului proiect. Vă mulțumesc. Mulțumesc, doamna Vărzar. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Și iarăși, domnul ministru Perciun. [Dan Perciun] Stimați colegi, avem o noutate foarte bună pentru, în esență, cercetătorii din Republica Moldova. Din anul 2007, deci de 20 de ani, n-au fost actualizate tarifele achitate celor care verifică tezele de doctor și de doctor habilitat sau a celor care se expun pe marginea proiectelor de cercetare înaintate de cercetători. Respectiv, astăzi plăteam 38 de lei pe oră pentru un doctor habilitat implicat în acest proces de verificare și 27 de lei pentru un conferențiar universitar. Vă dați seama că inflația acumulativă în ultimii 20 de ani a depășit 200%. Respectiv, aceste tarife sunt cu mult, mult în urmă de realitățile actuale și este foarte complicat să convingem specialiștii să participe în evaluarea acestor dosare, ceea ce, clar, că reduce din eficiența procesului. Cu această modificare, în esență, majorăm plata cu ora pentru aceste servicii de 5-5,5 ori, deci de la 38 la 178, practic de la 27 la 150 RON pe oră. Sperăm astfel să putem să cooptăm oameni cât mai buni în aceste procese și să ne asigurăm că într-un final proiectele de cercetare pe care le finanțăm sunt merituoase, că titlurile de doctor pe care le acordăm au trecut o evaluare riguroasă și să consolidăm în general procesul de evaluare. Mulțumim pentru susținere și rog promovarea proiectului. Mulțumesc, domnule ministru. Într-adevăr, un proiect foarte important. Rog și eu susținerea. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Se aprobă. Domnul viceprim-ministru Osmochescu. [Oleg Osmochescu] Mersi, domnule prim-ministru. Un proiect de hotărâre de guvern care tinde să ajusteze și va ajusta cadrul normativ la cadrul juridic existent, implicit la noua lege a comunicațiilor electronice, dar și la codul urbanismului și construcțiilor și evidența rețelelor edilitare. E vorba despre regulile prin protecția rețelelor de comunicații electronice și executarea lucrărilor în zone de protecție și pe traseele liniilor de comunicații electronice. Nu facem altceva decât să ajustăm cadrul normativ la cadrul juridic nou. Mersi. Da, mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Doamna Butucel. [Doamna Butucel] Stimate domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, prezint atenției dumneavoastră proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea regulamentului cu privire la utilizarea terenurilor pentru pășuni, fânețe și cosit. Proiectul în cauză are drept scop prevenirea degradării solurilor, vegetației și asigurarea unei utilizări durabile a acestora. Proiectul în cauză are ca obiect reglementarea cerințelor privind organizarea și desfășurarea pășunatului, modul de determinare a suprafeței admisibile și a tehnologiei de pășunat. Aplicării rotației pășunatului pentru menținerea regenerării vegetației, stabilirea măsurilor de protecție a solului și vegetației, precum și delimitarea responsabilităților în procesul de implementare și monitorizare a normelor stabilite de regulamentul în cauză. În concret, proiectul vizează corelarea perioadelor de cosit cu stadiul de dezvoltare a vegetației pentru a spori protejarea stratului vegetal și obținerea de furaje calitative. Adaptarea duratei și intensității pășunatului la condițiile climatice, stabilirea încărcăturii maxime de animale pe hectar diferențiat pe zone, precum și organizarea tehnică a pășunatului prin activități de delimitare, rotație, dar și amenajarea punctelor de adăpare pentru animale. Aprobarea proiectului în cauză va asigura un cadru normativ unitar pentru protecția vegetației și conservarea solului, precum și pentru definirea clară a competențelor autorităților și obligațiilor deținătorilor de animale. În contextul celor expuse mai sus, rog susținerea proiectului. Vă mulțumesc mult. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Și iarăși, domnul viceprim-ministru Osmochescu. [Oleg Osmochescu] Mersi mult. Continuăm cu eficientizarea relațiilor dintre stat și, în cazul nostru, a populației Republicii Moldova. În speță, venim cu propunerea de a aproba conceptul sistemului informațional al registrului de stat al populației și al regulamentului prin modul de ținere a registrului. Principalele noutăți sunt că integrează informațiile despre starea civilă într-un sistem sigur, unic, modernizează sistemul tehnic, introduce noțiunea de persoană non-activă, dar și reglementează atribuirea IDNP-ului pentru cetățenii străini. Mersi mult pentru susținere. Da, mulțumesc mult. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Nosatîi. [Anatolie Nosatîi] Stimați membri ai Guvernului, vă prezint proiectul Hotărârii de Guvern privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul apărării. Inițiativa pornește de la necesitatea actualizării acordului interministerial încheiat în anul 1998, prin extinderea ariilor de cooperare importante în conformitate cu rigorile mediului actual de securitate. Noul cadru va permite consolidarea parteneriatului în domenii comune, cum ar fi politica de apărare și planificarea strategică, instruirea și exerciții militare, educația și cercetarea militară, logistica, securitatea cibernetică, comunicarea strategică, precum și participarea la misiuni și operații internaționale. Această cooperare extinsă dintre Republica Moldova și Polonia va contribui la avansarea procesului de modernizare a Armatei Naționale, sporirea securității naționale și, respectiv, garantarea unui mediu sigur și stabil pentru cetățeni. Prevederile acordului sunt conforme cu Constituția Republicii Moldova, inclusiv cu principiul neutralității permanente, nu contravin angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova și nu necesită modificarea cadrului normativ național. Reieșind din cele expuse, solicit susținerea aprobării proiectului. Mulțumesc, domnule ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul Popușoi. [Mihai Popșoi] Stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării înțelegerii întocmite prin schimb de note între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea tehnică pentru detașarea unui expert în cadrul cabinetului viceprim-ministrului pentru integrare europeană. Înțelegerea reglementează detașarea unui expert german în calitate de consilier principal în politici publice, Senior Policy Advisor, pentru a facilita aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru a sprijini politicile regionale în cadrul cabinetului viceprim-ministrului pentru integrare europeană, prin intermediul Centrului de Operațiuni Internaționale de Pace, numit în continuare ZIF. Asistența tehnică acordată de Guvernul Republicii Federale Germania vizează consolidarea capacității instituționale a cabinetului viceprim-ministrului pentru integrare europeană în procesul de coordonare a agendei de integrare europeană. Sprijinul procesului de implementare a reformelor necesare alinierii la acquis-ul comunitar. Facilitarea transferului de expertiză și bune practici din partea unui stat membru al Uniunii Europene. Înțelegerea se încheie pentru o perioadă de 12 luni. Aceasta poate înceta la finalizarea activității persoanei detașate, care urmează să fie decisă de către partea germană, cu un preaviz de șase săptămâni. Potrivit notei de argumentare, prevederile înțelegerii prin schimb de note nu implică costuri suplimentare pentru Guvernul Republicii Moldova. Vă mulțumesc. Rog sprijinirea proiectului. Mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Și domnul viceprim-ministru Bolea, vă rog. [Vladimir Bolea] Mulțumesc, colegi. Vă prezint proiectul Hotărârii de Guvern privind inițierea negocierilor asupra proiectului de acord între Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina în domeniul serviciilor aeriene și împuternicirea delegației oficiale. Acest acord va stabili reguli clare pentru operarea zborurilor de la siguranță la securitate, până la tarife și resemnarea curselor, creând un cadru previzibil pentru operatori și pasageri. Pentru cetățeni înseamnă mai multe destinații și conexiuni directe din Chișinău. Pentru economie înseamnă creșterea traficului de pasageri, mai mult turism, oportunități comerciale și o piață aeronautică mai competitivă. În același timp, acordul va contribui la consolidarea relațiilor bilaterale și la îmbunătățirea climatului investițional. Precizez că implementarea nu implică costuri bugetare și nu necesită modificări instituționale. Rog să susțineți inițierea acestor negocieri. Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule viceprim-ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Cojuhari. [Veronica Mihailov-Moraru] Mulțumesc. Vă prezint avizul generalizat la inițiativa legislativă înaintată de un grup de deputați. Acesta vizează organizarea și funcționarea Parlamentului. Proiectul codului a fost elaborat pentru a asigura un proces legislativ mai transparent și previzibil, pentru a alinia elaborarea legislației și exercitarea controlului parlamentar la standardele europene, cât și pentru a consolida și eficientiza procedurile legislative. Inițiativa răspunde recomandărilor Comisiei Europene din rapoartele de extindere și este prevăzută în Programul Național de Aderare 2025-2029, precum și în programul legislativ al Parlamentului pentru anul 2026. Proiectul prevede următoarele: integrarea Planului anual de armonizare a legislației UE în programul legislativ al Parlamentului, clarificarea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, eliminarea incompatibilităților prin suspendarea automată a președintelui Parlamentului în cazul exercitării interimat funcției de șef al statului, instituirea unei proceduri prioritare pentru proiectele care transpun legislația Uniunii Europene și alte elemente vizavi de acest standard internațional. Guvernul susține inițiativa legislativă cu luarea în considerare a obiecțiilor și propunerilor formulate în vederea asigurării conformității cu Constituția și normele de tehnică legislativă. Vă mulțumesc și rog susținerea proiectului. Mulțumesc, domnul ministru. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Domnul ministru Gavriliță, înțeleg că aici au mai intervenit niște schimbări. [Andrei Gavriliță] Da, domnule prim-ministru, urmează să le prezint. În primul rând, venim cu avizul pozitiv pentru inițiativa care prevede posibilitatea, în cazul importului temporar al unui vehicul, ca o altă persoană să fie încredințate aceste drepturi în alte persoane, astfel încât să eliminăm necesitatea unui drum până la hotar în asemenea scenarii. Iar în același timp, dacă tot avem modificări legate de Codul Vamal, a fost identificată o problemă sau o deficiență în legătură cu expirarea zonelor economice libere și anume termenul acordat pentru tranziționarea de la regim de antrepozit vamal la antrepozit fiscal. Prin urmare, urmează să dau citire unui unei propuneri de amendament care să extindă acest termen, astfel încât să ne asigurăm că există termen suficient în care foștii rezidenți ai zonelor economice libere pot tranziționa în regimul general în termen suficient. Prin urmare, se propune ca proiectul de lege să fie denumirea să fie completată, să fie legea prin modificarea unor acte normative, în paranteză legea privind la zonele economice libere, Codul contravențional și Codul Vamal. Articolul 1 va avea forma și dau citire. Articolul 7, alineatul 8 din Legea 440 din 2001 cu privire la zonele economice libere, cu modificările ulterioare, cuvintele până la încetarea se substituie cu textul în cel mult 165 zile lucrătoare de la data încetării. Și respectiv, în în prevederile tranzitorii la articolul 4 se completează cu excepția articolului 1 care intră în vigoare la 11 mai 2026. Deci, în această propunere nu facem decât să, și e urgență cumva, nu a fost prevăzută, dar extindem termenul prin care se poate fi asigurată tranziția de la regim de antrepozit vamal la antrepozit fiscal. Prin urmare, rog susținerea dumneavoastră. Mulțumesc domnului ministru. O să o să votăm acum, dar pentru viitor, vă rog foarte foarte mult să evităm așa urgențe. Cât mai puține urgențe, cu atât avem mai mult timp să analizăm toate avizele propuse și toate... [Andrei Gavriliță] De acord. Ok. Cine este pentru? Mulțumesc, se aprobă. Domnul Buzu, vă rog. [Alexei Buzu] Domnule prim-ministru, stimați colegi, propun atenției dumneavoastră avizul Guvernului la proiectul de lege privind participarea Republicii Moldova la grupurile europene de cooperare teritorială și pentru modificarea unor acte normative. Guvernul susține această inițiativă și propune anumite ajustări. Noi credem că Republica Moldova are nevoie de mecanisme eficiente pentru a lucra cu partenerii săi din Uniunea Europeană. Un astfel de mecanism îl reprezintă grupurile europene de cooperare teritorială, un mecanism prin care pot fi, oferă un cadru legal mai previzibil prin care pot fi elaborate proiecte comune, proiecte de dezvoltare transfrontalieră. De aceea, noi credem că acest proiect este unul oportun și guvernul îl susține. Vă mulțumesc mult. Mulțumesc, domnul Buzu. Cine este pentru? Mersi, se aprobă. Și vă rog să continuați. [Alexei Buzu] Da, vă propun atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre prin care aprobăm raportul anual agregat privind controlul de stat pentru anul 2025. După cum bine știți, noi în cadrul guvernului trebuie să ne preocupăm de faptul că regulile de joc sunt respectate, drepturile salariaților sunt respectate, drepturile consumatorilor, dar pe de altă parte să ne asigurăm că oferim și ne asigurăm că aceste reguli de joc sunt realizate fără o presiune birocratică excesivă, nu creează riscuri de corupție. De aceea, anual, pe platforma cancelariei de stat, noi încercăm să analizăm modul în care instituțiile statului realizează această funcție de control. Și pe 2025, raportul arată că presiunea pe mediul de afaceri se reduce, controalele devin mai planificate, mai bazate pe risc. Și în 2025 am continuat să modernizăm controlul de stat, se utilizează mult mai frecvent registrul de stat al controalelor, care permite o evidență electronică a controalelor, monitorizarea activității organelor de control și o mai bună informare a agenților economici. Cu siguranță, avem lecții de învățat și împreună cu colegii noștri din guvern, inclusiv pe parcursul acestui an, ne propunem să modernizăm această funcție. Rog aprobarea. Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnul Buzu. Cine este pentru? Mulțumesc. Se aprobă. Și aici, domnul Cazan, cred că... [Doamna Plugaru] Mai avem un supliment. A, mai avem un supliment. Da, da, da. Corect. Deci, doamna Plugaru. [Doamna Plugaru] Dacă pot să intervin. Mulțumesc mult. Avem o inițiativă legislativă din partea deputaților ca să modificăm legea 121 din 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație. Și modificarea vizează majorarea ajutorului material anual pe care îl acordăm participanților de la cel de-al Doilea Război Mondial. Astfel, cuantumul care este astăzi de 10.000 de lei, propunerea este ca să-l majorăm la 30.000 de lei anual, ceea ce ar reprezenta o recunoaștere un pic mai mare a contribuției istorice a acestor oameni. Este o măsură de respect și responsabilitate față de generația care a contribuit decisiv la apărarea păcii țării noastre. Mersi. Da, mulțumesc mult. E un gest important, în ajunul tuturor evenimentelor care se vor întâmpla. Deci, rog susținerea acestui proiect. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Se aprobă.