---
title: "Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111394/Sedinta-Curtii-de-Conturi-de-examinare-a-auditului-financiar-asupra-Raportului-Guvernului-privind-executarea-bugetului-asigurarilor-sociale-de-stat-in
event_date: 2026-05-12T09:00:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 6167
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111394
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2025

## Comunicat de presă

## Curtea de Conturi a auditat bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2025: cheltuielile sunt în creștere, iar dependența de transferurile de stat se menține

**Chișinău, 12 mai 2026** - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat rezultatele auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2025. Ședința a avut drept scop evaluarea modului în care au fost administrați banii publici destinați protecției sociale, evidențiind atât gradul înalt de executare a bugetului, cât și o serie de vulnerabilități sistemice care generează plăți neconforme și restanțe la încasări.

Conform datelor prezentate de echipa de audit, în anul 2025, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au însumat 49,2 miliarde de lei, înregistrând un nivel de executare de 99,6%. Sursa principală de finanțare a rămas contribuția de asigurări sociale de stat, care a constituit 28,1 miliarde de lei (57,1% din totalul veniturilor). Pe de altă parte, cheltuielile au atins cifra de 48,5 miliarde de lei, marcând o creștere semnificativă, de 6,3 miliarde de lei, comparativ cu anul 2024. 

Auditul a scos în evidență faptul că, deși încasările din contribuții au crescut, bugetul asigurărilor sociale rămâne dependent de bugetul de stat pentru menținerea sustenabilității financiare. În anul 2025, a fost necesar un transfer de 4,1 miliarde de lei cu destinație generală pentru acoperirea deficitului bugetar, o sumă totuși în scădere față de anii precedenți.

„Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2025 oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă. Totuși, auditul a identificat unele deficiențe și vulnerabilități în execuția bugetului, cum ar fi neasigurarea acoperirii integrale a cheltuielilor cu venituri proprii, majorarea creanțelor agenților economici aflați în proces de insolvabilitate și generarea de plăți neconforme cauzate de primirea tardivă a informațiilor privind decesul beneficiarilor”, a subliniat Viorica Rățoi, auditoare publică principală în cadrul Curții de Conturi.

Printre problemele majore identificate se numără acumularea restanțelor la contribuțiile de asigurări sociale, suma ajungând la aproape 500 de milioane de lei, dintre care o mare parte aparține companiilor aflate în procedură de insolvabilitate. De asemenea, auditorii au atras atenția asupra unei practici îngrijorătoare a unor angajatori care, la finele anului, au redus regimul de activitate al angajaților, declarând salarii sub minimul pe economie, acțiune ce a diminuat încasările la buget cu peste 14 milioane de lei.

O altă vulnerabilitate majoră o reprezintă acordarea plăților sociale necuvenite. Raportul indică faptul că lipsa unui mecanism funcțional de raportare imediată a deceselor beneficiarilor, în special a celor aflați peste hotare, a dus la achitarea neconformă a pensiilor și a altor alocații. La fel, erorile din registrele informaționale au generat plăți eronate în acordarea compensațiilor pentru energie și a suportului financiar unic.

Prezentă la ședință, conducerea Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) a recunoscut deficiențele semnalate și a prezentat acțiunile de remediere deja inițiate.

„Apreciem efortul și profesionalismul misiunii de audit. Vreau să remarc că toate recomandările înaintate anterior de Curtea de Conturi au fost implementate integral de instituția noastră. Rămânem dedicați procesului de eficientizare, iar digitalizarea completă a serviciilor, extinderea interoperabilității bazelor de date și îmbunătățirea schimbului de informații cu alte instituții ale statului reprezintă soluțiile de bază pentru a exclude factorul uman, a recupera debitele și a garanta corectitudinea fiecărei plăți sociale”, a declarat Elena Țîbîrnă, director general al Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În urma audierilor, Curtea de Conturi a formulat un nou set de recomandări menite să îmbunătățească disciplina financiară a angajatorilor, să consolideze mecanismele de recuperare a plăților necuvenite și să accelereze integrarea sistemelor informaționale de stat, asigurând astfel o utilizare riguroasă și transparentă a fondurilor publice destinate cetățenilor.

**Context:** 

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) reprezintă principalul instrument financiar prin care statul garantează cetățenilor dreptul la protecție socială, acoperind riscuri precum bătrânețea, șomajul, boala sau invaliditatea. Acesta asigură plata pensiilor, a indemnizațiilor, a ajutoarelor sociale și a altor prestații destinate categoriilor vulnerabile, funcționând pe principiul solidarității și contributivității. Administrarea eficientă a acestui buget este vitală pentru stabilitatea socioeconomică a țării.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Emoțiile pozitive sunt exprimate la un nivel redus și în principal sub formă de politețe formală (recunoștință) și satisfacție profesională. Tonul general al ședinței este serios și axat pe probleme, lăsând puțin loc pentru exprimarea unor emoții pozitive puternice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este o ședință de audit formală și tehnică. Tonul este serios și profesional, lipsit de orice expresie a fericirii."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 1,
        "reason": "Există un optimism foarte temperat, manifestat prin speranța că dialogul interinstituțional va duce la soluționarea problemelor. De exemplu, „Sperăm că după intervențiile în cadrul de reglementare... vor fi clarități”. Cu toate acestea, accentul principal rămâne pe deficiențele existente."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 3,
        "reason": "Expresiile de recunoștință sunt folosite în mod constant ca o formă de politețe formală între participanți. Exemplele includ „Vă mulțumesc frumos”, „Și noi vă mulțumim”, „Mulțumesc, doamna președintă”, reflectând eticheta profesională a ședinței."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este constant profesional și măsurat, fără semne de entuziasm sau excitație din partea vorbitorilor."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul discuției și cadrul formal al ședinței exclud complet manifestarea acestui sentiment."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există manifestări de bucurie; discuția este concentrată pe aspecte tehnice, financiare și pe deficiențele identificate în audit."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Se manifestă o satisfacție moderată față de munca depusă și colaborare. Reprezentanta CNAS își mulțumește echipei pentru profesionalism, iar președinta Curții de Conturi își exprimă satisfacția față de dialogul constructiv dintre instituții („Mă bucură faptul că instituțiile sunt antrenate în acest dialog continuu”)."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și subiectul serios al discuției nu lasă loc pentru amuzament sau umor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, dar exprimate subtil și profesional, sub formă de îngrijorare, frustrare și dezamăgire față de problemele sistemice, birocrație și lipsa de progres în anumite domenii.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul discuției este profesional și axat pe fapte, fără a exprima tristețe personală sau colectivă."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Interacțiunile sunt controlate și diplomatice. Nu există nicio manifestare de furie, chiar și atunci când se discută despre probleme grave sau recurente."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se exprimă frică, ci mai degrabă o îngrijorare profesională (anxietate) cu privire la sustenabilitatea sistemului."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul folosit este formal și obiectiv, fără a conține expresii care să indice dezgust."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "Se resimte o frustrare legată de lentoarea proceselor legislative și de problemele recurente. Reprezentanta CNAS menționează că propunerile legislative nu sunt „auzite la timp” și că unele proiecte stagnează de peste doi ani, ceea ce denotă o frustrare clară față de birocrație."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o îngrijorare evidentă (anxietate) cu privire la sustenabilitatea financiară a bugetului de asigurări sociale. Raportul subliniază dependența continuă de bugetul de stat, ceea ce reprezintă un risc major și un motiv de preocupare pentru viitorul sistemului."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Se conturează o ușoară dezamăgire față de neimplementarea unor recomandări din auditurile anterioare. Faptul că se menționează o recomandare „care a rămas neimplementată” sugerează o lipsă de progres în anumite zone, ceea ce poate fi dezamăgitor pentru auditori."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul discuției."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Aceasta este categoria dominantă, deoarece ședința este, prin natura sa, un eveniment formal, axat pe prezentarea și analiza obiectivă a datelor. Tonul general este informativ, interogativ și neutru, specific unui proces de audit instituțional.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte a discursului, în special prezentarea raportului de audit, este livrată într-un ton neutru, obiectiv și factual, concentrându-se pe date și constatări fără implicare emoțională."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al ședinței este de a informa participanții cu privire la rezultatele auditului. Întreaga discuție este saturată de date, cifre, referințe la legi și constatări factuale (ex: „au însumat 28,1 miliarde lei”, „au avut o pondere de peste 98%”)."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "O componentă esențială a ședinței este sesiunea de întrebări și răspunsuri, unde membrii Curții de Conturi adresează întrebări specifice pentru a clarifica problemele și a solicita planuri de acțiune. De exemplu: „Care este cauza neaprobării raportului...?” sau „Ce măsuri veți întreprinde...?”."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Recomandările Curții de Conturi și intervențiile președintei au un caracter instructiv, oferind direcții clare pentru remedierea deficiențelor. Se subliniază necesitatea unor acțiuni concrete, cum ar fi „se necesită un dialog constructiv” sau „trebuie să avem o abordare corectă”."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezentarea raportului de audit urmează o structură narativă logică: se introduce contextul și metodologia, se prezintă constatările detaliate și se încheie cu concluzii și recomandări."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Curtea de Conturi încearcă să convingă entitățile auditate să adopte recomandările, folosind argumente bazate pe date și analize pentru a demonstra necesitatea și urgența schimbărilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Atitudinea socială predominantă este una de profesionalism ridicat, caracterizată prin politețe, respect reciproc și diplomație. Interacțiunile sunt formale și constructive, reflectând protocolul unei ședințe interinstituționale la nivel înalt.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Limbajul este extrem de politicos pe tot parcursul ședinței. Se folosesc formule de adresare formale („Doamnă președintă”, „Stimați membri”, „Onorată asistență”) și expresii de curtoazie („Vă mulțumesc”, „Vă rog”)."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau comportament nepoliticos. Toate interacțiunile sunt civilizate și profesionale."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Participanții manifestă un respect reciproc evident, ascultându-se cu atenție, adresându-se cu titlurile corespunzătoare și recunoscând rolurile și responsabilitățile fiecăruia. Acesta este un element fundamental al decorului ședinței."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuțiile sunt constructive, fără confruntări sau ton agresiv, chiar și atunci când se abordează subiecte sensibile sau critice."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și serios al ședinței exclude utilizarea sarcasmului."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există momente de umor; tonul rămâne strict profesional pe tot parcursul înregistrării."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se folosește ironia ca formă de comunicare; toate declarațiile sunt directe și la obiect."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Criticile și problemele sunt prezentate într-o manieră diplomatică, ca „deficiențe” sau „problematici”, pentru a menține un dialog constructiv. Răspunsurile instituțiilor auditate sunt, de asemenea, formulate cu grijă pentru a evita conflictul."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 3,
    "reason": "Discuția abordează probleme sociale fundamentale, în special cele legate de justiția socială și funcționarea corectă a sistemului de protecție socială. Se pune un accent puternic pe impactul deficiențelor administrative asupra drepturilor cetățenilor și pe necesitatea unor reforme sistemice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest tip de discurs este complet absent."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul nu este abordat direct în discuție."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Tema incluziunii este prezentă implicit, deoarece sistemul de asigurări sociale este menit să protejeze toți cetățenii, inclusiv grupurile vulnerabile menționate în raport (familii cu copii, persoane cu dizabilități). Discuția vizează asigurarea accesului acestora la drepturile cuvenite."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este un punct central al discuției, care se concentrează pe aspecte financiare și administrative."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre discriminare în mod direct, deși eșecul sistemului de a servi anumiți beneficiari ar putea fi interpretat ca o formă de inechitate."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 3,
        "reason": "Participanții susțin activ anumite cauze. Curtea de Conturi pledează pentru o mai bună guvernanță. Reprezentanta CNAS pledează ferm pentru obținerea dreptului de inițiativă legislativă pentru a rezolva problemele mai eficient, menționând că „solicită să i se acorde atribuțiile privind înaintarea de proiecte de acte legislative”."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 4,
        "reason": "Întreaga ședință se concentrează pe asigurarea funcționării echitabile a sistemului de asigurări sociale. Se subliniază în mod repetat cum erorile administrative sau legislative afectează direct „drepturile sociale acordate cetățenilor” și cum „beneficiarii pierd acest drept”, ceea ce plasează justiția socială în centrul dezbaterii."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Acest aspect nu este relevant pentru discuția în cauză."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întreaga înregistrare audio este o ședință oficială a Curții de Conturi, un cadru eminamente profesional. Discuțiile sunt structurate, formale și se concentrează exclusiv pe analiza tehnică a unui raport de audit financiar, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare spre sarcini.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Interacțiunea este extrem de formală, utilizând titluri oficiale („doamnă președintă”, „stimați membri”). Agenda este respectată cu strictețe, iar limbajul este tehnic și adecvat contextului unei instituții de audit, reflectând un mediu profesional riguros."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Atât raportorul, cât și reprezentanții instituțiilor auditate demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației, a datelor bugetare și a problemelor specifice. Se citează cifre exacte, legi (ex. Legea 156, Legea 489) și rapoarte, ceea ce denotă un nivel înalt de expertiză."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 4,
        "reason": "Președinta Curții de Conturi conduce ședința în mod eficient, stabilește ordinea de zi, moderează discuțiile, oferă cuvântul și sintetizează concluziile. Acest rol de coordonare și ghidare a dezbaterilor este o manifestare clară a leadershipului."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Sesiunea de întrebări și răspunsuri evidențiază un dialog interinstituțional. Reprezentanții ministerelor și ai agențiilor răspund la constatările auditului și menționează eforturi comune, cum ar fi colaborarea dintre Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor pentru raționalizarea cheltuielilor."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul scop al ședinței este identificarea și discutarea soluțiilor pentru deficiențele constatate în raportul de audit. Se discută probleme concrete (ex. datele istorice eronate, neîncasarea contribuțiilor) și se caută mecanisme de remediere."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Ședința este un proces decizional. Se votează ordinea de zi, iar scopul final este aprobarea raportului de audit. Discuțiile și răspunsurile oferite de instituții sunt menite să informeze decizia finală a membrilor Curții."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Se menționează soluții inovatoare pentru problemele administrative, cum ar fi „procesul amplu de digitalizare a serviciilor sociale” pentru a reduce erorile umane și implementarea sistemului M-Connect pentru recepționarea automată a datelor despre decese."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discuția este axată pe performanța instituțională și pe procese administrative, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Orice mențiune despre îmbunătățire se referă la sisteme și proceduri, nu la calități personale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 4,
        "reason": "Există un accent puternic pe îmbunătățirea instituțională. Auditul propune recomandări pentru a corecta deficiențele, iar instituțiile discută despre implementarea acestora și despre ajustarea cadrului normativ pentru a eficientiza procesele."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 1,
        "reason": "Motivația exprimată este de natură profesională și legală – îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, asigurarea sustenabilității bugetului și respectarea legii. Nu sunt prezente elemente de motivație personală."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este tehnic, analitic și factual. Nu are scopul de a inspira audiența la nivel personal sau emoțional."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se discută despre reziliența personală. Contextul nu este adecvat pentru manifestarea acestei emoții."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul și formatul ședinței nu includ și nu permit exprimarea unor concepte legate de mindfulness."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 3,
        "reason": "Procesul de audit este, în esență, o formă de reflecție instituțională asupra performanței financiare. Răspunsurile la întrebări implică o analiză a cauzelor problemelor, ceea ce denotă un proces de reflecție asupra acțiunilor trecute."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Focusul este strict instituțional, pe proceduri, legi și bugete. Nu există nicio discuție despre creșterea sau dezvoltarea personală a participanților."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 4,
    "reason": "Tema centrală a ședinței este auditul finanțelor publice, un domeniu care implică în mod direct responsabilitate, transparență și corectitudine în gestionarea banilor cetățenilor. Discuțiile abordează direct sau indirect aceste aspecte etice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Opinia de audit, care afirmă că raportul oferă „o imagine corectă și fidelă”, este o declarație de onestitate. Prezentarea deficiențelor într-un mod transparent contribuie la acest scor."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul exercițiu al Curții de Conturi are la bază principiul integrității în sectorul public. Discuțiile despre „salariile în plic” și evaziunea de la plata contribuțiilor abordează direct probleme de integritate ale unor agenți economici."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Responsabilitatea este un pilon al discuției. Instituțiile sunt chemate să răspundă pentru execuția bugetară. Se discută despre cine este responsabil pentru implementarea recomandărilor și pentru corectarea erorilor, subliniind importanța asumării răspunderii."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Raportul menționează că politicile preferențiale (ex. pentru parcurile IT) „dezechilibrează principiile sistemului public de asigurări sociale”, ridicând o dilemă etică între stimularea unui sector economic și principiul echității în sistemul de pensii."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși limbajul este profesional, există o judecată morală implicită atunci când se discută despre impactul negativ al neplății contribuțiilor asupra drepturilor la pensie ale cetățenilor, subliniind incorectitudinea situației pentru beneficiari."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 4,
        "reason": "Un obiectiv major al auditului este asigurarea corectitudinii în aplicarea legii și în calcularea prestațiilor. Discuțiile despre drepturile beneficiarilor, stagiul de cotizare și diferențele de contribuții sunt centrate pe principiul corectitudinii."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Curtea de Conturi se poziționează ca o sursă credibilă de informații, iar scopul auditului este de a oferi o evaluare demnă de încredere a rapoartelor guvernamentale. Credibilitatea datelor și a instituțiilor este un subiect central."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Comunicarea este extrem de formală și structurată, specifică unei ședințe a unei înalte autorități de stat. Limbajul este tehnic, direct și orientat spre claritate, evitând orice formă de informalitate sau ambiguitate deliberată.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Constatările auditului sunt prezentate direct, fără ocolișuri. Întrebările sunt adresate punctual instituțiilor responsabile, iar răspunsurile, deși uneori detaliate, încearcă să abordeze direct problema ridicată."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 1,
        "reason": "Stilul este predominant direct. Nu se folosesc aluzii sau un limbaj indirect pentru a critica. Problemele sunt numite clar, deși într-un limbaj diplomatic și profesional."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii, în special raportorul, depun un efort considerabil pentru a prezenta informații complexe (cifre, legi, proceduri) într-un mod cât mai clar și structurat, pentru a fi înțelese de toți participanții."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "Scopul principal este de a elimina ambiguitatea din rapoartele financiare. Deși unele răspunsuri pot părea birocratice, intenția generală este de a oferi clarificări, nu de a crea confuzie."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezentarea raportului este o sinteză concisă a unui document voluminos. Intervențiile de deschidere și închidere sunt, de asemenea, scurte. Totuși, răspunsurile la întrebări tehnice necesită adesea elaborare."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Răspunsurile la întrebări și justificările tehnice sunt elaborate, pline de detalii și referințe la date și legi. Prezentarea auditului, deși sumară, este elaborată în argumentarea constatărilor."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se utilizează formule de adresare oficiale, un ton sobru și un vocabular specializat, corespunzător rangului instituției și solemnității ședinței."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există absolut niciun element de informalitate în discurs. Comunicarea respectă cu strictețe protocolul oficial."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 1,
    "reason": "Discuția se desfășoară într-un cadru instituțional național (Republica Moldova) și reflectă normele de comunicare profesională și administrativă specifice acestui spațiu, fără a aborda teme culturale sau regionale distincte.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Modul formal și ierarhic de desfășurare a ședinței, respectul pentru protocol și utilizarea titlurilor oficiale sunt manifestări ale normelor culturale din mediul administrativ și profesional din Republica Moldova."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul este bugetul național de asigurări sociale. Nu se fac referiri la diferențe sau specificități regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul este unul tehnic și administrativ, fără nicio legătură cu tradițiile culturale sau populare."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt menționate sau discutate obiceiuri locale. Discuția este despre proceduri standardizate la nivel național."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este abordată în cadrul acestei ședințe tehnice."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția nu are legătură cu patrimoniul cultural sau istoric."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este unul critic-constructiv, axat pe identificarea problemelor, nu pe exprimarea mândriei naționale."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală a tuturor participanților este clară și transparentă: îndeplinirea mandatului legal. Curtea de Conturi își propune să auditeze și să raporteze obiectiv, iar instituțiile auditate intenționează să explice și să justifice acțiunile lor, în conformitate cu rolurile lor oficiale.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este bazat pe fapte, date și documente de audit. Nu există nicio dovadă de utilizare a unor tactici manipulative pentru a distorsiona realitatea."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 1,
        "reason": "Curtea de Conturi acționează ca o entitate independentă. Deși instituțiile auditate își apără în mod natural activitatea, nu există semne de partizanat politic. Părtinirea este instituțională, nu politică, și este contrabalansată de rolul obiectiv al auditului."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Curtea de Conturi este, prin definiție, o sursă de înaltă credibilitate în ceea ce privește finanțele publice. Întregul proces de audit este conceput pentru a asigura și a consolida această credibilitate."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția este transparentă: evaluarea corectitudinii execuției bugetului de asigurări sociale. Motivul este asigurarea responsabilității, a transparenței și a bunei guvernanțe în folosirea banului public, în interesul cetățenilor."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 3,
        "reason": "Unul dintre scopurile auditului este tocmai de a combate interpretările inexacte. Raportul subliniază riscurile generate de datele eronate (ex. cele din 1999-2002) și necesitatea de a avea informații corecte pentru a evita decizii greșite."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția este strict de natură internă, axată pe probleme administrative și financiare ale Republicii Moldova. Nu există nicio componentă de propagandă geopolitică."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Bugetul de asigurări sociale, dependent de stat: Raportul de raționalizare a cheltuielilor, blocat de un an

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) rămâne profund dependent de transferurile de la bugetul de stat, în ciuda unei creșteri a veniturilor din contribuții în anul 2025. Potrivit raportului de audit al Curții de Conturi, BASS a necesitat transferuri de peste 4 miliarde de lei pentru a-și acoperi deficitul, semnalând o problemă structurală de sustenabilitate. Această situație persistă chiar dacă numărul persoanelor asigurate a crescut cu peste 18.000, iar volumul contribuțiilor a înregistrat o majorare de 3,3 miliarde de lei față de anul precedent. 

În cadrul ședinței Curții de Conturi, s-a relevat că un raport esențial privind raționalizarea cheltuielilor sociale, elaborat în urma unui exercițiu realizat în colaborare cu Fondul Monetar Internațional, nu a fost aprobat de Guvern, deși a trecut mai bine de un an de la finalizarea sa. Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale au admis că nu au fost de acord cu toate recomandările din raport, dar au menționat că au transmis o scrisoare către Ministerul Finanțelor în martie 2026 cu măsurile pe care le consideră acceptabile. Aceștia susțin că politicile actuale de formalizare a muncii și de reformare a instituțiilor din subordine contribuie deja la creșterea veniturilor la buget. 

De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor a subliniat că nu are niciun impediment în aprobarea raportului și că responsabilitatea finală aparține Ministerului Muncii, ca autoritate care formulează politicile în domeniu. „Ministerul Finanțelor nu este instituția care va impune măsuri de politici,” a declarat Vasile Botică, reprezentantul ministerului, adăugând că așteaptă o ședință comună pentru a discuta divergențele. 

Această blocare a raportului de raționalizare menține o incertitudine asupra viitoarelor reforme menite să asigure echilibrul financiar al BASS. Curtea de Conturi a reiterat importanța unui dialog constructiv între instituții pentru a transforma creșterea numărului de contribuabili într-o stabilitate financiară durabilă. Fără măsuri concrete de eficientizare a cheltuielilor, sistemul de asigurări sociale riscă să rămână dependent de infuzii anuale masive de la bugetul de stat, punând presiune pe finanțele publice ale țării.

### Erori de date din 1999-2002 afectează pensiile a mii de cetățeni. Autoritățile nu au găsit o soluție

Mii de pensionari actuali și viitori riscă să aibă pensiile calculate incorect din cauza unor erori semnificative în baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), datând din perioada 1999-2002. Raportul de audit al Curții de Conturi pentru anul 2025 a scos la iveală că, în ciuda unei recomandări anterioare, problema rămâne nerezolvată, generând riscuri calitative asupra corectitudinii stabilirii drepturilor la pensie. 

Auditorii au analizat un eșantion de peste 220.000 de înregistrări din perioada respectivă și au identificat mii de abateri. Peste 2.500 de contribuții au fost declarate sub nivelul legal, în timp ce peste 1.100 au fost declarate peste nivelul legal de 1%. Deși reprezentanții CNAS au afirmat în cadrul ședinței că pensiile sunt calculate pe baza contribuției efectiv achitate, și nu a venitului declarat, Curtea de Conturi susține că aceste discrepanțe „mențin în sistem informații eronate care stau la baza determinării prestațiilor sociale”. 

Problema principală constă în lipsa unui mecanism funcțional de corectare a acestor date istorice. Angajatorii care au depus declarațiile eronate în urmă cu peste 20 de ani au refuzat să depună declarații corectate, iar autoritățile nu au pârghii legale pentru a-i constrânge. Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat au recunoscut că nu au competența de a efectua controale pentru perioade care depășesc termenul de prescripție. 

În timpul ședinței, s-a menționat că problema este una „tehnică și complexă”, dat fiind că în perioada 1999-2004, peste șase milioane de declarații anuale au fost recepționate pe suport de hârtie, înainte de digitalizarea sistemului. Cu toate acestea, lipsa unei soluții după atâția ani subminează integritatea bazei de date a CNAS și, implicit, încrederea cetățenilor în sistemul public de pensii. Curtea de Conturi a insistat asupra necesității ca instituțiile vizate, inclusiv Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, să colaboreze pentru a institui un mecanism clar de corectare, pentru a garanta că fiecare cetățean primește pensia calculată corect, pe baza contribuțiilor reale.

### Val de procese împotriva Casei de Asigurări Sociale: Numărul litigiilor s-a dublat, generând costuri suplimentare

Numărul litigiilor intentate împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) a înregistrat o creștere alarmantă, dublându-se într-un singur an. Potrivit raportului de audit al Curții de Conturi, dacă la începutul anului 2024 existau 1.342 de dosare pe rolul instanțelor, la începutul lui 2025 numărul acestora a ajuns la 2.955. 

Principalul motor al acestei explozii de procese a fost decizia Guvernului de a indexa pensiile cu 15% la 1 aprilie 2023, printr-o derogare de la legea care prevedea o indexare corelată cu inflația, ce ar fi trebuit să fie de aproximativ 30%. Această măsură a determinat mii de pensionari să conteste în instanță corectitudinea indexării. Reprezentanții CNAS au confirmat în cadrul ședinței că, deși instituția câștigă majoritatea acestor procese, volumul mare de muncă și costurile asociate reprezintă o presiune semnificativă. 

Chiar și în cazurile pierdute, hotărârile nefavorabile au generat cheltuieli suplimentare de peste 214.000 de lei pentru bugetul de stat. Pe lângă disputele privind indexarea, un număr semnificativ de litigii vizează stabilirea și recalcularea pensiilor militarilor, o problemă cauzată de o legislație învechită și neclară, datând din 1993. Reprezentanții CNAS au subliniat că se adresează frecvent comisiilor parlamentare pentru a obține clarificări privind aplicarea anumitor norme, dar procesul este anevoios. 

Auditul a evidențiat că performanța juridică a unei instituții nu ar trebui măsurată doar prin procesele câștigate, ci și prin capacitatea de a preveni apariția acestora. În acest sens, Curtea de Conturi a subliniat necesitatea unui dialog constructiv între CNAS, Ministerul Muncii și alte autorități pentru a clarifica normele legislative ambigue și a reduce astfel numărul de litigii. Reprezentanții CNAS au solicitat, de asemenea, acordarea atribuțiilor de a înainta direct proiecte de acte legislative, considerând că acest lucru ar accelera procesul de modernizare a cadrului legal și ar preveni situații similare în viitor.