--- title: "Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2025" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111395/Sedinta-Curtii-de-Conturi-de-examinare-a-auditului-financiar-asupra-Raportului-Guvernului-privind-executarea-fondurilor-asigurarii-obligatorii-de-asis event_date: 2026-05-15T09:00:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 4912 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111395 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2025 ## Comunicat de presă ## Auditul fondurilor de asigurări medicale pentru anul 2025: gestionarea a peste 17 miliarde de lei și provocările sistemului de sănătate **Chișinău, 15 mai 2026** - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat raportul de audit financiar asupra executării fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2025. Ședința a reunit factori de decizie din cadrul Ministerului Sănătății, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) și manageri ai principalelor instituții medico-sanitare din țară, punând în discuție modul în care au fost administrate resurse financiare în valoare de aproape 17,5 miliarde de lei, destinate garantării accesului cetățenilor la servicii medicale. Potrivit constatărilor prezentate de echipa de audit, raportul Guvernului oferă o imagine corectă și fidelă a situației financiare, în conformitate cu normele de raportare aplicabile. În anul 2025, veniturile totale ale fondurilor au însumat 17,494 miliarde de lei, iar cheltuielile au constituit 17,397 miliarde de lei. Cu toate acestea, misiunea de control a scos la iveală o serie de vulnerabilități sistemice care afectează atât colectarea veniturilor, cât și calitatea și promptitudinea serviciilor medicale prestate cetățenilor. „Misiunea de audit a evaluat atât indicatorii cu valoare semnificativă cantitativă, cât și aspectele calitative aferente asistenței medicale. Deși raportul oferă sub toate aspectele semnificative o imagine corectă, am constatat unele dificultăți și vulnerabilități aferente proceselor de înregistrare și raportare a asistenței medicale, determinate de insuficiența cadrului de reglementare și de mecanismele deficitare de responsabilizare a entităților implicate”, a declarat Evgheni Grosu, auditor public principal în cadrul Direcției generale de audit. Una dintre principalele probleme identificate vizează neîncasarea veniturilor la fondul de asigurări. Deși peste 759.000 de angajați au contribuit prin cota procentuală de 9%, iar 133.000 de persoane au achitat prima în sumă fixă, peste 142.000 de cetățeni obligați să se asigure individual nu și-au onorat obligațiunile. Această situație a generat ratarea unor venituri estimate la 187 milioane de lei. De asemenea, auditorii au atras atenția asupra ponderii mari a transferurilor de la bugetul de stat pentru categoriile asigurate de Guvern (peste 1,5 milioane de persoane), sumă care s-a ridicat la 7,2 miliarde de lei, subliniind discrepanțele dintre contribuțiile per persoană angajată comparativ cu cele achitate de stat. Auditul a scos în evidență și deficiențe în procesul de acreditare a prestatorilor de servicii medicale. La finele anului 2025, 69 de instituții medico-sanitare publice nu dispuneau de certificate de acreditare valabile la expirarea contractelor de prestare a serviciilor, deși au continuat să primească finanțare. Un alt aspect critic abordat în cadrul ședinței a fost accesul pacienților la servicii medicale de înaltă performanță. Datele arată că persoanele asigurate s-au confruntat cu liste lungi de așteptare, termenele ajungând până la 116 zile de la data programării până la prestarea efectivă a serviciului medical. Mai mult, peste 7.700 de servicii au fost anulate din cauza neprezentării pacienților, fenomen care denotă necesitatea unei mai bune comunicări și a unui management eficient al programărilor. În ceea ce privește gestionarea resurselor umane din sistemul de sănătate, auditul a relevat nereguli în evidența timpului de muncă și salarizarea personalului medical. Au fost constatate suprapuneri ale orelor de activitate pentru medicii care activează concomitent în mai multe instituții, generând un volum de muncă nerealist și ridicând semne de întrebare privind calitatea actului medical, precum și posibile conflicte de interese. Prezent la ședință, directorul general al CNAM, Ion Dodon, a apreciat profesionalismul misiunii de audit și a subliniat angajamentul instituției de a remedia problemele depistate. „Constatările auditului sunt corecte și reprezintă o radiografie obiectivă a arhitecturii actuale a sistemului. Ne confruntăm cu provocări reale în ceea ce privește colectarea primelor în sumă fixă și gestionarea eficientă a fluxurilor financiare. Aceste aspecte ne motivează să accelerăm procesul de digitalizare a sistemului de sănătate și să implementăm instrumente moderne de evidență, astfel încât fondurile publice să fie utilizate cu maximă transparență și eficiență în beneficiul pacienților”, a menționat Ion Dodon. Rezultatele și recomandările formulate în urma ședinței Curții de Conturi urmează a fi implementate de către autoritățile vizate, cu scopul de a consolida sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate și de a asigura accesul echitabil, calitativ și în timp util la asistență medicală pentru toți cetățenii Republicii Moldova. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al ședinței este formal și procedural, axat pe probleme și soluții tehnice. Emoțiile pozitive sunt practic absente, cu excepția unor manifestări minore de satisfacție profesională sau optimism prudent legate de rezolvarea problemelor identificate.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este o ședință de audit care discută nereguli financiare, un mediu total inadecvat pentru exprimarea fericirii." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un optimism foarte temperat apare atunci când participanții discută despre soluții viitoare, cum ar fi digitalizarea sistemului de sănătate sau îmbunătățirea metodologiilor, exprimând speranța că acestea vor rezolva problemele. De exemplu, președinta menționează: „Prin urmare, toate acțiunile aduc la rezultate, poate că nu sunt cele dorite, dar sunt rezultate”." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 1, "reason": "Formulele de politețe precum „Vă mulțumesc” sunt folosite frecvent, dar au un caracter procedural și formal, neexprimând o recunoștință profundă. Este o convenție a acestui tip de interacțiune oficială." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Discuția este sobră, tehnică și lipsită de orice urmă de entuziasm. Tonul vorbitorilor este măsurat și serios pe tot parcursul înregistrării." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de dragoste este complet irelevant și absent în contextul unei ședințe a Curții de Conturi." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun moment de bucurie sau veselie în cadrul discuțiilor, care se concentrează exclusiv pe aspecte problematice și administrative." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "O ușoară satisfacție profesională este vizibilă când se menționează că 85% din recomandările auditului precedent au fost implementate. Președinta subliniază acest progres: „Este un pas enorm”, indicând o apreciere a eforturilor depuse de instituțiile auditate." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Natura formală și seriozitatea subiectelor discutate exclud complet prezența umorului sau a amuzamentului." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși se discută despre deficiențe, nereguli și gestionare ineficientă, tonul rămâne strict profesional și controlat. Emoțiile negative nu sunt exprimate deschis, ci pot fi cel mult subînțelese din natura problemelor discutate.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe sau jale în discursul participanților." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Participanții mențin un calm profesional pe tot parcursul ședinței, fără a manifesta furie sau iritare, chiar și atunci când discută despre nereguli grave." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de frică sau teamă în discursul vorbitorilor." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Subiectele, deși se referă la nereguli, sunt tratate într-o manieră factuală, fără a genera reacții de dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O foarte ușoară frustrare poate fi dedusă din discuțiile recurente despre probleme sistemice greu de rezolvat (ex: lipsa medicilor, neplata contribuțiilor), dar nu este exprimată direct. Tonul este mai degrabă orientat spre soluționare decât spre plângere." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și concentrat pe fapte, fără semne de anxietate sau neliniște." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "O dezamăgire de natură profesională este implicită în constatarea problemelor sistemice și a lipsei de conformitate. Afirmația președintei că auditul evaluează „însăși integritatea respectării legii” sugerează o nemulțumire față de situația curentă." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de gelozie este complet irelevant pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă, deoarece întreaga ședință este un exercițiu formal de prezentare a unui raport de audit și de discuție a constatărilor. Comunicarea este factuală, obiectivă și orientată spre informare și soluționare.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul predominant este neutru și obiectiv. Prezentarea auditorului este un exemplu elocvent, bazându-se pe date, cifre și constatări factuale, fără implicare emoțională. Limbajul este tehnic și formal." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este prezentarea și discutarea informațiilor din raportul de audit. Atât prezentarea detaliată a auditorului, cât și răspunsurile la întrebări sunt eminamente informative." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a ședinței constă în sesiunea de întrebări și răspunsuri, unde membrii Curții de Conturi adresează întrebări directe și specifice pentru a elucida problemele constatate. De exemplu: „Care a fost cauza creșterii semnificative a valorii asistenței medicale...?”" }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Președinta ședinței are un rol instructiv, ghidând discuția, stabilind regulile și reamintind scopul auditului. Recomandările formulate în raport au, prin natura lor, un caracter instructiv pentru instituțiile auditate." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Prezentarea raportului de audit urmează o structură narativă, relatând procesul de audit și expunând constatările într-o ordine logică, de la aspecte generale la detalii specifice, creând o poveste a modului în care au fost gestionate fondurile publice." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 1, "reason": "Deși nu este scopul principal, există un element persuasiv subtil. Auditorii și președinta încearcă să convingă instituțiile auditate de necesitatea și importanța implementării recomandărilor pentru a îmbunătăți gestionarea fondurilor publice." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este caracterizată de un grad înalt de formalism, politețe și respect reciproc, conform protocolului unei ședințe oficiale la acest nivel.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Dialogul este extrem de politicos. Se folosesc constant formule de adresare formale („Doamna Președintă”, „Stimați colegi”), se mulțumește pentru intervenții și se menține un ton respectuos pe tot parcursul." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun exemplu de limbaj sau atitudine nepoliticoasă sau grosolană." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul reciproc este evident în modul în care sunt formulate întrebările (critic, dar nu acuzator) și răspunsurile (explicativ, nu defensiv). Se respectă rolul fiecărei instituții în procesul de audit." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discuția este critică, dar complet lipsită de agresivitate. Tonul este calm și profesional." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu se recurge la sarcasm; comunicarea este directă și serioasă." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și tehnic al ședinței exclude prezența umorului." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de ironie în discursul participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Reprezentanții instituțiilor auditate dau dovadă de diplomație, recunoscând problemele identificate, oferind explicații contextuale (lipsa de personal, reforme în curs) și angajându-se să implementeze soluții, evitând o atitudine defensivă." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Ședința abordează în mod inerent probleme sociale, deoarece subiectul principal este gestionarea fondurilor publice de asigurări de sănătate. Temele precum echitatea, accesul la servicii și responsabilitatea socială sunt centrale, deși sunt discutate dintr-o perspectivă administrativ-financiară.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent și irelevant pentru context." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează pe corectitudinea legală și financiară, nu pe concepte de „corectitudine politică” în sensul social modern." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Principiul inclusivității este prezent în discuțiile despre asigurarea accesului la servicii medicale pentru toți cetățenii, inclusiv pentru categoriile vulnerabile acoperite de guvern. Se discută despre solidaritatea socială a sistemului." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Conceptul de diversitate (etnică, de gen etc.) nu este un subiect de discuție în acest context." }, { "name": "Discriminare", "grade": 1, "reason": "Deși termenul nu este folosit, discuțiile despre alocarea inechitabilă a fondurilor sau timpii mari de așteptare pentru unii pacienți ating indirect problema accesului inegal la servicii, o formă de discriminare sistemică." }, { "name": "Advocacy", "grade": 2, "reason": "Curtea de Conturi acționează ca un avocat al interesului public, pledând pentru utilizarea corectă, eficientă și echitabilă a banilor publici. Prin evidențierea neregulilor, se apără drepturile cetățenilor contribuabili." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 3, "reason": "Întreaga discuție se învârte în jurul justiției sociale în domeniul sănătății. Întrebările despre echitatea sistemului (contribuții vs. beneficii), sustenabilitate și accesul la servicii pentru toți cetățenii sunt teme centrale de justiție socială." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Aspectele de sensibilitate culturală nu sunt relevante pentru discuția tehnică și financiară a ședinței." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio este o ședință oficială a Curții de Conturi, un cadru eminamente profesional. Discuțiile sunt structurate, bazate pe date și fapte dintr-un raport de audit, și se concentrează exclusiv pe analiza execuției bugetare, identificarea problemelor și găsirea de soluții. Limbajul, tonul și interacțiunile sunt formale și orientate spre îndeplinirea sarcinii de audit și control.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este formal pe tot parcursul ședinței, utilizându-se formule de adresare corespunzătoare („Doamnă Președintă”, „Stimați membri”, „Onorată asistență”). Prezentarea raportului de audit este structurată și obiectivă, iar întrebările și răspunsurile sunt la subiect, demonstrând un nivel ridicat de profesionalism din partea tuturor participanților." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Auditorul prezintă un raport detaliat, plin de date specifice, demonstrând o înțelegere profundă a sistemului. Membrii Curții de Conturi pun întrebări pertinente care denotă expertiză. Răspunsurile din partea reprezentanților Ministerului Sănătății și CNAM, chiar și atunci când recunosc deficiențe, arată o cunoaștere aprofundată a domeniului și a legislației." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta ședinței conduce discuțiile în mod eficient, menținând ordinea și ghidând agenda. Directorul CNAM și Ministrul Sănătății își asumă responsabilitatea pentru problemele identificate și prezintă viziuni strategice pentru viitor (ex. digitalizarea), demonstrând leadership în cadrul instituțiilor lor." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Ședința este un exercițiu de colaborare constructivă între instituția de audit și entitățile auditate. Deși sunt evidențiate nereguli, tonul nu este acuzator, ci orientat spre soluții. Există un dialog între părți, iar reprezentanții instituțiilor auditate își exprimă deschiderea pentru a implementa recomandările și a colabora pentru îmbunătățirea sistemului." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Scopul central al ședinței este identificarea și rezolvarea problemelor în gestionarea fondurilor publice. Raportul de audit detaliază numeroase disfuncționalități, iar sesiunea de întrebări și răspunsuri este dedicată explorării cauzelor și soluțiilor. Entitățile auditate răspund frecvent prin descrierea măsurilor de remediere deja luate sau planificate." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Ședința servește ca o platformă pentru fundamentarea deciziilor viitoare, nu pentru luarea lor pe loc. Se prezintă constatări și recomandări, iar discuțiile ajută la conturarea acțiunilor viitoare. De exemplu, se discută necesitatea modificării metodologiilor sau accelerarea digitalizării, decizii care vor fi formalizate ulterior." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Discuția atinge tema inovației, în special prin menționarea repetată a digitalizării ca soluție strategică pentru problemele de control și raportare. Ministrul Sănătății subliniază că „proiectul de digitalizare a sistemului de sănătate” și „guvernanța electronică” sunt esențiale pentru a depăși deficiențele actuale, cum ar fi suprapunerea orelor de muncă ale medicilor." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Discuția este axată pe procese instituționale, financiare și administrative, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Orice mențiune despre îmbunătățire sau reflecție se referă la sistem în ansamblu, nu la individ.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 2, "reason": "Conceptul de îmbunătățire este prezent, dar la nivel instituțional. Raportul menționează „îmbunătățirea în timp a proceselor de gestionare”, iar întregul scop al auditului este de a stimula îmbunătățirea sistemului de sănătate și a managementului financiar." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Motivația este implicită (gestionarea corectă a banului public, asigurarea serviciilor medicale), dar nu este discutată ca un factor emoțional sau personal. Este o obligație profesională, nu o sursă de motivație personală." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este tehnic, administrativ și factual. Nu există elemente care să aibă un caracter inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența, ca trăsătură personală sau instituțională de a depăși dificultăți, nu este un subiect de discuție în acest context." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Conceptul de mindfulness este complet absent și irelevant pentru natura formală și tehnică a ședinței." }, { "name": "Reflecție", "grade": 3, "reason": "Moderatoarea încurajează reflecția asupra cauzelor problemelor constatate („să elucidăm cauzele problematicilor”). Sesiunea de întrebări-răspunsuri forțează instituțiile auditate să reflecteze asupra constatărilor și să explice de ce au apărut anumite situații, fiind un exercițiu de auto-evaluare instituțională." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează exclusiv pe dezvoltarea și optimizarea proceselor și sistemelor instituționale, nu pe dezvoltarea personală a participanților." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Întreaga ședință se bazează pe principii etice de management al banului public. Se discută despre integritate, responsabilitate și corectitudine în alocarea și utilizarea fondurilor de asigurări medicale, acestea fiind teme centrale ale auditului public.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Auditul verifică onestitatea raportărilor financiare. Deși concluzia generală este pozitivă, sunt identificate numeroase cazuri de „raportare eronată” sau nereguli (ex. suprapunerea orelor de muncă), ceea ce indică o lipsă de onestitate sau transparență la nivel operațional." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Moderatoarea subliniază că auditul evaluează „însăși integritatea respectării legii”. Sunt discutate situații care ridică semne de întrebare privind integritatea, cum ar fi conflictele de interese (medici care își acordă singuri servicii) sau nerespectarea regimului de muncă." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este o temă centrală. Curtea de Conturi trage la răspundere instituțiile guvernamentale. Reprezentanții acestora își asumă verbal responsabilitatea pentru deficiențe și discută măsuri de remediere. Se vorbește și despre „responsabilizarea” cetățenilor care nu achită contribuțiile." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Sunt atinse subiecte cu implicații etice, precum echitatea sistemului (disparitatea contribuțiilor) sau conflictele de interese. Acestea sunt însă tratate ca probleme administrative și de reglementare, nu ca dileme filozofice profunde." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 1, "reason": "Analiza se bazează pe criterii de audit și conformitate legală, nu pe judecăți morale subiective. Tonul este profesional și obiectiv, evitând condamnările moralizatoare la adresa persoanelor sau instituțiilor." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Principiul corectitudinii (echității) este invocat în întrebarea despre diferențele de contribuție între angajați și persoanele asigurate de guvern. Auditul urmărește „asigurarea corectitudinii prestării și raportării serviciilor medicale”, având ca scop un sistem just pentru toți." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Scopul auditului este de a spori încrederea în gestionarea fondurilor publice. Opinia finală, care atestă o „imagine corectă și fidelă”, susține credibilitatea generală. Totuși, numeroasele nereguli detaliate subminează încrederea în anumite procese operaționale și de control intern." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea pe parcursul întregii ședințe este formală, structurată și directă. Se folosește un limbaj tehnic, specific domeniului financiar-administrativ, dar se depun eforturi pentru a asigura claritatea, având în vedere complexitatea subiectelor discutate.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Constatările din raportul de audit sunt prezentate direct și fără ocolișuri. Întrebările membrilor Curții de Conturi sunt specifice și la obiect (ex: „Care a fost cauza creșterii...?”), iar răspunsurile, deși uneori detaliate, încearcă să abordeze direct problema ridicată." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Stilul de comunicare este predominant direct. Nu se recurge la aluzii, subînțelesuri sau limbaj evaziv. Informațiile sunt transmise într-un mod explicit." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "În ciuda terminologiei tehnice, vorbitorii, în special auditorul și moderatoarea, se străduiesc să structureze informația logic și să o prezinte într-un mod cât mai clar. Sesiunea de Q&A contribuie la clarificarea aspectelor complexe din raport." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Scopul ședinței este de a elimina ambiguitatea prin prezentarea de date concrete și prin solicitarea de clarificări. Se folosesc cifre exacte și definiții precise pentru a asigura o înțelegere comună a problemelor." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Prezentarea inițială a raportului este detaliată și elaborată, deci nu concisă. Totuși, intervențiile moderatoarei și unele răspunsuri din partea oficialilor în timpul sesiunii de Q&A sunt formulate într-un mod mai succint și la obiect." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Prezentarea raportului de audit este extrem de elaborată, acoperind multiple aspecte cu date, cifre și explicații detaliate pentru fiecare constatare. Răspunsurile la întrebări implică adesea explicații elaborate ale contextului legislativ și procedural." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se utilizează constant titluri oficiale și formule de adresare respectuoase. Tonul este sobru și profesional, corespunzător unui eveniment oficial al unei înalte autorități de stat." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate. Limbajul este strict formal, fără utilizarea de argou, expresii colocviale sau un ton personal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează pe un sistem administrativ național și pe proceduri financiare, fără a aborda aspecte culturale sau regionale specifice. Orice mențiune geografică (ex. raioane) are rolul de a specifica eșantionul de audit, nu de a analiza diferențe culturale.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Singura referință vag culturală este mențiunea ministrului sănătății că unii pacienți ar putea prioritiza „sărbătorile” în detrimentul programărilor medicale, dar acest aspect este marginal și nu este dezvoltat." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 1, "reason": "Sunt menționate anumite raioane (ex. Florești, Ungheni, Bălți) unde au fost auditate spitale, dar aceasta se face pentru a oferi specificitate geografică constatărilor, nu pentru a discuta despre particularități sau diferențe regionale." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Tradițiile nu sunt menționate și nu sunt relevante pentru subiectul discuției." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Obiceiurile locale nu sunt un subiect de discuție în acest context formal și tehnic." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului este absentă din discuție." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Patrimoniul cultural sau național nu este un subiect abordat." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Nu există exprimări ale mândriei naționale; discuția este critică și analitică, axată pe probleme administrative." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală este transparentă și constructivă: prezentarea obiectivă a unui raport de audit pentru a identifica deficiențe și a stimula îmbunătățirea managementului fondurilor publice. Credibilitatea sursei (Curtea de Conturi) și a participanților este ridicată.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursul este factual, bazat pe date și cifre din raportul de audit. Nu există nicio încercare de a manipula opinia sau de a distorsiona informațiile." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Curtea de Conturi acționează ca o entitate independentă și neutră. Constatările sunt prezentate obiectiv, pe baza standardelor de audit, fără nicio urmă de părtinire politică sau de altă natură." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa, Curtea de Conturi a Republicii Moldova, este o instituție cu credibilitate maximă în domeniul său. Vorbitorii sunt oficiali de rang înalt (ministru, directori), iar întregul cadru al ședinței este conceput pentru a asigura credibilitate și transparență." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este clară și declarată: auditarea modului de utilizare a banilor publici, identificarea neregulilor și formularea de recomandări pentru a îmbunătăți sistemul. Motivul este asigurarea legalității, eficienței și transparenței în sectorul public." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Deși scopul este claritatea, există momente în care entitățile auditate oferă un context suplimentar pentru constatări (ex. lipsa medicilor), ceea ce poate fi văzut ca o încercare de a nuanța interpretarea auditorilor, dar nu ca o denaturare intenționată a faptelor." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict internă, axată pe problemele administrative și financiare ale sistemului de sănătate din Republica Moldova. Nu există nicio referire la geopolitică sau propagandă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Audit: Angajații subvenționează masiv asistența medicală pentru persoanele asigurate de Guvern, creând un dezechilibru major în fondurile de sănătate Un audit recent al Curții de Conturi asupra execuției fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2025 a scos la iveală un dezechilibru financiar structural semnificativ, care ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a sistemului. Raportul indică o dependență masivă de contribuțiile persoanelor angajate, care subvenționează în mod direct costurile medicale pentru un număr mult mai mare de beneficiari asigurați de către Guvern. Conform datelor prezentate în audit, persoanele angajate, în număr de aproximativ 759.000, reprezintă principala sursă de venit a FAOAM, contribuind cu peste 9,49 miliarde de lei, echivalentul a 54% din veniturile totale. Contribuția medie anuală pentru un angajat se ridică la circa 12.500 de lei. În contrast, cea mai numeroasă categorie de beneficiari, formată din 1,5 milioane de persoane asigurate de Guvern (pensionari, copii, persoane cu dizabilități etc.), a generat contribuții de doar 7,2 miliarde de lei, reprezentând 41% din venituri. Contribuția medie achitată de stat pentru o persoană din această categorie a fost de numai 4.566 de lei pe an. Discrepanța devine și mai evidentă la analiza consumului de servicii. Persoanele asigurate de Guvern, fiind și principalii consumatori de servicii medicale, în special cele spitalicești și de înaltă performanță, au beneficiat de servicii în valoare de peste 9 miliarde de lei. Această sumă depășește cu 1,9 miliarde de lei cuantumul total al primelor achitate de Guvern pentru protecția lor. Acest deficit este acoperit, în esență, prin subvenționare încrucișată din contribuțiile plătite de salariați, un model care, deși funcțional pe termen scurt, pune presiune pe sustenabilitatea financiară a fondurilor de sănătate. Experții Curții de Conturi au subliniat că această situație denotă necesitatea unei analize aprofundate a modelului de finanțare, pentru a asigura un echilibru echitabil între contribuții și consum și pentru a garanta viabilitatea sistemului pentru generațiile viitoare. Discuțiile din cadrul ședinței au reliefat importanța găsirii unor soluții pentru a ajusta acest model, astfel încât să reflecte mai corect costurile reale ale asistenței medicale și să distribuie sarcina financiară într-un mod mai echilibrat. ### Gaură de 187 milioane de lei la fondul de sănătate: Peste 142.000 de persoane nu și-au achitat asigurarea medicală obligatorie Sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală din Republica Moldova se confruntă cu pierderi anuale estimate la 187 de milioane de lei din cauza unui număr mare de persoane care, deși au obligația legală, nu își achită prima de asigurare în mod individual. Un raport de audit al Curții de Conturi pentru anul 2025 arată că peste 142.000 de cetățeni se aflau în situația de neasigurat, în ciuda eforturilor declarate de autorități de a-i responsabiliza. O problemă deosebit de gravă a fost identificată în rândul proprietarilor de terenuri cu destinație agricolă. Din cei 136.000 de proprietari care aveau obligația să achite o primă în sumă fixă, doar 26% s-au conformat. Această categorie reprezintă cel mai numeros grup de persoane care nu și-au respectat obligațiunea de a se asigura individual. Auditul a scos la iveală și o deficiență majoră în procesul de notificare a persoanelor datoare. Din cele peste 142.000 de persoane vizate, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a transmis doar 4.818 notificări prin care îi informa despre obligația de plată. Situația este și mai alarmantă în cazul proprietarilor de terenuri agricole: pentru cei 136.000 de datornici, au fost expediate doar șapte notificări. Această ineficiență a procesului de informare este considerată una dintre cauzele principale ale ratei scăzute de conformare. Reprezentanții CNAM au explicat în cadrul ședinței că, în anii precedenți, un număr mare de notificări trimise prin poștă se întorceau, deoarece destinatarul nu era de găsit, fenomen pus pe seama migrației neoficiale. Din acest motiv, s-a decis reorientarea eforturilor spre campanii de informare în masă și colaborarea cu autoritățile publice locale. Cu toate acestea, cifrele din raportul de audit demonstrează că strategiile actuale sunt insuficiente pentru a rezolva problema. Pierderea veniturilor neîncasate pune o presiune suplimentară pe fondurile de sănătate, care sunt deja tensionate de dezechilibrul dintre contribuțiile plătite și costul serviciilor medicale. Curtea de Conturi a recomandat intensificarea acțiunilor de evidență, identificare și notificare a persoanelor obligate să se asigure, pentru a spori gradul de acoperire și a asigura colectarea integrală a veniturilor cuvenite la buget. ### Nereguli în sistemul medical: Auditul relevă medici care și-au fost propriii pacienți și pontări de ore supra-puse Un audit al Curții de Conturi a identificat nereguli sistemice grave privind respectarea regimului de muncă de către personalul medical, inclusiv suprapuneri de program, conflicte de interese și un control intern managerial deficitar. Aceste constatări, care vizează mai multe instituții medicale de top, inclusiv Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Institutul de Medicină Urgentă, ridică serioase semne de întrebare cu privire la gestionarea resurselor umane și financiare în sistemul de sănătate. Raportul de audit pentru anul 2025 arată că unii medici au exercitat concomitent activități profesionale în mai multe instituții medicale, în același interval de timp. Au fost constatate peste 620 de ore tabelate în mod nereglementar, pentru care s-au achitat salarii nejustificate în valoare de aproximativ 84.000 de lei. Mai mult, au existat cazuri în care medici aflați oficial în concediu, inclusiv medical, au prestat și au fost remunerați pentru servicii medicale. Una dintre cele mai frapante constatări se referă la 55 de cazuri în care medicii au deținut simultan statutul de medic și de pacient, acordându-și singuri îngrijiri medicale spitalicești sau servicii de înaltă performanță. Aceste acțiuni, achitate din fondurile de asigurări medicale, reprezintă un conflict de interese evident, încălcând principiul fundamental al actului medical, care presupune un raport distinct între medic și pacient. Reprezentanții instituțiilor medicale vizate au recunoscut problemele și au menționat că au început să implementeze măsuri de remediere, precum introducerea declarațiilor pe proprie răspundere prin care medicii se angajează să respecte programul de muncă. Totuși, aceștia au subliniat că principala cauză a acestor nereguli este lipsa acută de personal medical specializat. Ministrul Sănătății a confirmat gravitatea situației, afirmând că, deși explicațiile pot exista, ele nu justifică încălcările. Acesta a menționat că soluția pe termen lung constă în digitalizarea completă a sistemului de sănătate, prin crearea unui sistem informațional integrat care ar permite monitorizarea eficientă a timpului de muncă și ar elimina posibilitatea unor astfel de suprapuneri. Până la implementarea acestei soluții, Curtea de Conturi a insistat asupra necesității fortificării controlului intern managerial la toate nivelurile, pentru a asigura o raportare corectă și transparentă și pentru a restabili încrederea în corectitudinea utilizării fondurilor publice.