---
title: "Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul 2025; auditul conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2025; și auditul rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111511/Sedinta-Curtii-de-Conturi-de-examinare-a-auditului-Raportului-Guvernului-privind-executarea-bugetului-de-stat-in-anul-2025--auditul-conformitatii-asup
event_date: 2026-05-26T09:00:00+00:00
location: "Online"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 8345
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111511
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Curții de Conturi de examinare a auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul 2025; auditul conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2025; și auditul rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2025

## Comunicat de presă

## Curtea de Conturi a auditat executarea bugetului de stat pentru anul 2025: venituri excedentare, dar vulnerabilități la capitolul investiții și gestionarea patrimoniului

**Chișinău, 26 mai 2026** - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat în cadrul unei ședințe publice, rezultatele celor mai importante misiuni de audit financiar și de conformitate privind anul bugetar 2025. Rapoartele au vizat executarea bugetului de stat, managementul datoriei publice, al garanțiilor de stat, precum și rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor. Deși datele arată o colectare peste așteptări a veniturilor și o menținere a datoriei de stat în limite sigure, auditorii au scos în evidență restanțe majore în valorificarea împrumuturilor externe destinate investițiilor și deficiențe în înregistrarea patrimoniului public.

Conform datelor prezentate de echipa de audit, exercițiul bugetar pentru anul 2025 s-a încheiat cu o executare a veniturilor în proporție de 108%, cumulând circa 76,4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au atins nivelul de 98%, reprezentând 92,1 miliarde de lei. Deficitul bugetar înregistrat a fost de aproximativ 15,7 miliarde de lei, cu o diminuare de 2,5 miliarde față de nivelul precizat inițial. O creștere semnificativă s-a atestat la capitolul granturilor primite, care au însumat 4,5 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult comparativ cu anul 2024.

În ceea ce privește managementul datoriei de stat, la finele anului 2025, aceasta a constituit 138,5 miliarde de lei (51,9 miliarde datorie internă și 80,9 miliarde datorie externă). Ponderea datoriei în Produsul Intern Brut (PIB) s-a situat la 39,2%, un indicator care indică o creștere lentă, dar care se menține sub pragurile critice. Totuși, auditul a semnalat o problemă sistemică persistentă: valorificarea întârziată a mijloacelor financiare din împrumuturile externe contractate pentru proiecte investiționale. 

„Deși se atestă o creștere a veniturilor și o menținere a datoriei de stat în limite de siguranță macroeconomică, nevalorificarea la timp a fondurilor externe generează riscuri și costuri suplimentare. În prezent, pentru zeci de proiecte investiționale nefinalizate statul este obligat să achite comisioane de angajament pentru sumele nedebursate, punând o presiune inutilă pe bugetul de stat”, a menționat echipa de audit în cadrul ședinței.

Un alt aspect nevralgic constatat vizează rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, pentru care Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve. Principalele cauze care au stat la baza acestei decizii includ deficiențele în evaluarea și înregistrarea contabilă a bunurilor imobile și a terenurilor proprietate publică. Printre cele mai mari neconcordanțe se numără lipsa reflectării valorii reale a terenurilor fondului forestier, a infrastructurii căilor ferate și a instalațiilor de tensiune înaltă. Mai mult, au fost constatate restanțe semnificative la capitolul recuperării creanțelor băncilor aflate în proces de lichidare și ale beneficiarilor de credite recreditate de stat.

Auditorii au mai atras atenția asupra lipsei de interconexiune între sistemele informaționale ale statului. S-a constatat că Serviciul Fiscal de Stat nu dispune de un mecanism automatizat de preluare a datelor privind amenzile contravenționale, procesul bazându-se încă pe transmiterea datelor pe suport de hârtie, fapt ce limitează controlul asupra încasărilor integrale la buget.

„Miza reală a acestor misiuni de audit depășește simpla constatare a cifrelor; este vorba despre protejarea binelui comun și a resurselor fiecărui cetățean. Este esențial ca instituțiile responsabile să treacă de la o evidență pasivă la acțiuni proactive, asigurând corectitudinea datelor, accelerarea proiectelor de infrastructură și eficiența maximă a banilor publici”, a subliniat conducerea Curții de Conturi pe parcursul deliberărilor.

În urma examinării, Curtea de Conturi a formulat un șir de recomandări către Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat și alte autorități de resort. Acestea vizează remedierea deficiențelor contabile, urgentarea implementării sistemelor informaționale interoperabile și crearea unor mecanisme stricte de monitorizare a proiectelor finanțate din surse externe, astfel încât pierderile financiare cauzate de întârzieri să fie minimizate în anii următori.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este formal, tehnic și axat pe auditul financiar, lipsind în mare parte exprimarea emoțiilor pozitive. Se observă doar formule de politețe care denotă o oarecare recunoștință formală.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul ședinței Curții de Conturi, axat pe analiza rapoartelor de audit și identificarea problemelor, nu oferă niciun prilej sau manifestare de fericire."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși reprezentanții ministerelor menționează planuri de acțiune viitoare, tonul general este unul de constatare a problemelor, nu de optimism. Discuțiile se concentrează pe riscuri și deficiențe, ceea ce limitează orice sentiment optimist."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 2,
        "reason": "Există manifestări formale de recunoștință, specifice unui cadru oficial, precum „Vă mulțumesc frumos” sau „Și noi vă mulțumim”. Acestea sunt parte a etichetei profesionale, nu o expresie a unei recunoștințe profunde."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectele discutate sunt de natură tehnică și financiară (buget, datorii, audit), iar tonul este sobru și profesional, fără nicio urmă de entuziasm din partea participanților."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția este strict profesională și se concentrează pe aspecte financiare și administrative, fără nicio conotație sau exprimare a sentimentului de dragoste."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element în discurs care să indice bucurie. Ședința are un caracter serios, de analiză critică a gestiunii fondurilor publice."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 1,
        "reason": "Deși se menționează implementarea parțială a unor recomandări anterioare, accentul cade pe problemele nerezolvate și pe deficiențele persistente, ceea ce nu lasă loc pentru exprimarea satisfacției."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Cadrul formal și subiectele serioase abordate în cadrul ședinței exclud complet prezența amuzamentului sau a umorului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Deși tonul este controlat, se resimte o îngrijorare și o frustrare subtilă legată de persistența unor probleme financiare și administrative, cum ar fi datoria publică în creștere și neimplementarea unor proiecte.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este profesional și analitic, fără a conține elemente care să exprime tristețe sau melancolie."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Interacțiunile sunt formale și respectuoase. Chiar și în fața unor deficiențe grave, nu există manifestări de furie sau iritare, tonul rămânând calm și profesional."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu se exprimă frică directă, dar discuțiile despre riscurile asociate cu datoria publică și dependența de finanțări externe pot sugera o îngrijorare latentă privind viitorul financiar al țării."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul folosit este neutru și tehnic, fără a conține expresii sau intonații care să sugereze dezgust față de subiectele sau persoanele discutate."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "O frustrare subtilă este evidentă în menționarea repetată a problemelor care „persistă” și a deficiențelor care „s-au menținut”. Întrebările membrilor Curții subliniază lipsa de progres în anumite domenii, cum ar fi recuperarea creanțelor sau debursarea granturilor."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 2,
        "reason": "Preocuparea față de sustenabilitatea financiară a statului este un element central. Termeni precum „dependența persistentă”, „riscuri bugetare majore” și „presiune constantă pe bugetul de stat” denotă o stare de îngrijorare și anxietate cu privire la stabilitatea economică."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Se poate percepe o ușoară dezamăgire în tonul cu care se discută despre nivelul redus de valorificare a surselor externe sau despre eșecul implementării unor proiecte de investiții, deși aceasta este exprimată într-un mod foarte măsurat și profesional."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul și contextul ședinței nu au nicio legătură cu sentimentul de gelozie."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este predominant neutru, informativ și interogativ, reflectând natura unei ședințe oficiale de audit. Tonul este formal și axat pe prezentarea de date și clarificarea aspectelor tehnice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 5,
        "reason": "Majoritatea discursului este prezentat într-un ton neutru, obiectiv și factual. Se folosește un limbaj tehnic, specific domeniului financiar-contabil, fără implicare emoțională evidentă."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al ședinței este de a informa participanții cu privire la rezultatele auditului. Prezentările sunt pline de date statistice, cifre și constatări factuale, având un caracter pur informativ."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "O parte semnificativă a ședinței este dedicată întrebărilor și răspunsurilor. Membrii Curții de Conturi adresează întrebări directe și punctuale reprezentanților ministerelor pentru a obține clarificări și explicații."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Recomandările Curții de Conturi și concluziile președintei au un caracter instructiv, având rolul de a ghida ministerele în vederea remedierii deficiențelor. De exemplu, se subliniază necesitatea „alinierii procesului la standardele de bună guvernanță”."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Prezentarea rapoartelor de audit urmează o structură narativă, expunând contextul, metodologia, constatările principale și concluziile, creând astfel o poveste a procesului de audit și a rezultatelor sale."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 2,
        "reason": "Curtea de Conturi încearcă să convingă entitățile auditate de necesitatea implementării recomandărilor. Prin evidențierea riscurilor și a impactului negativ al deficiențelor, discursul capătă o nuanță persuasivă."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 5,
    "reason": "Atitudinea generală este una de politețe, respect și diplomație, corespunzătoare unui cadru instituțional formal. Interacțiunile sunt constructive și profesioniste.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 5,
        "reason": "Întreaga ședință se desfășoară într-un cadru de politețe maximă. Se folosesc formule de adresare formale („Stimată doamnă președinte”, „Onorați invitați”) și de mulțumire, menținându-se un decor profesional."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun fel de limbaj sau atitudine grosolană. Toate interacțiunile sunt civilizate și respectuoase."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 5,
        "reason": "Participanții manifestă un respect profund față de funcțiile și instituțiile pe care le reprezintă. Dialogul este constructiv, iar criticile sunt formulate într-un mod care nu lezează demnitatea interlocutorilor."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este calm și controlat, fără nicio manifestare de agresivitate verbală sau atitudinală, chiar și atunci când se discută despre probleme grave."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și serios al ședinței exclude utilizarea sarcasmului."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectele tehnice și importanța mizei financiare nu lasă loc pentru umor."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se identifică nicio formă de ironie în discursul participanților."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 4,
        "reason": "Constatările critice sunt prezentate într-o manieră diplomatică, folosind un limbaj profesional pentru a semnala problemele fără a crea conflicte. Răspunsurile ministerelor sunt, de asemenea, diplomatice, recunoscând problemele și propunând soluții."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul abordează indirect teme de justiție socială prin prisma impactului gestiunii banilor publici asupra cetățenilor și pledează pentru o bună guvernanță.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul discuției nu are nicio legătură cu discursul instigator la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul respectă normele de comunicare profesională, dar nu abordează în mod specific teme legate de corectitudinea politică."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema inclusivității nu este abordată în mod direct în cadrul acestei ședințe."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema diversității nu este un subiect de discuție în acest context."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de discriminare în discurs."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 3,
        "reason": "Curtea de Conturi joacă un rol de advocacy pentru transparență, responsabilitate și eficiență în utilizarea banilor publici. Întreaga ședință este un exercițiu de responsabilizare a guvernului, pledând pentru o mai bună administrare."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este tema centrală, justiția socială este atinsă indirect prin discuțiile despre impactul datoriei publice asupra cetățenilor („datoria de stat pe cap de locuitor”), gestionarea ajutoarelor umanitare și importanța „protejării binelui comun și a resurselor fiecărui cetățean”."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 0,
        "reason": "Discuția nu implică aspecte legate de sensibilitatea culturală."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este o ședință oficială a Curții de Conturi, cu o agendă clară, prezentări detaliate bazate pe audituri, întrebări tehnice și răspunsuri de la instituțiile vizate. Discuția este structurată, formală și axată pe identificarea problemelor și soluțiilor în managementul finanțelor publice, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare spre sarcini.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este formală, utilizând titluri și formule de politețe („Onorați invitați”, „Stimați membri”). Ședința urmează o procedură strictă, incluzând aprobarea ordinii de zi prin vot, prezentarea rapoartelor și o sesiune de întrebări și răspunsuri, reflectând un mediu profesional riguros."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a finanțelor publice, legislației și standardelor de audit (INTOSAI). Prezentările și răspunsurile conțin date specifice, analize detaliate și terminologie specializată („debursare”, „recreditare”, „conturi bilanțiere”), indicând un nivel înalt de competență tehnică."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Președinta Curții de Conturi conduce ședința în mod eficient, stabilește agenda, moderează discuțiile, oferă cuvântul participanților și sintetizează aspectele cheie. Intervențiile sale asigură menținerea ordinii și concentrarea pe obiectivele ședinței, demonstrând un lideriat clar."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Formatul ședinței, bazat pe dialog între Curtea de Conturi și reprezentanții ministerelor și agențiilor auditate, indică un spirit de colaborare. Instituțiile răspund la constatări, oferă clarificări și discută măsurile de remediere, având ca scop comun îmbunătățirea managementului public."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al ședinței este de a analiza deficiențele identificate în rapoartele de audit și de a discuta soluțiile. Întrebările vizează cauzele problemelor (ex. nevalorificarea granturilor, recuperarea creanțelor) și măsurile necesare pentru remedierea acestora, având o abordare constructivă."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 4,
        "reason": "Ședința începe cu un proces decizional formal – votarea ordinii de zi. Întregul eveniment este orientat spre luarea unor decizii informate, bazate pe probele de audit, care se vor materializa în hotărâri ale Curții de Conturi cu recomandări specifice pentru instituțiile statului."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 2,
        "reason": "Discuția se concentrează mai mult pe conformitate și remedierea deficiențelor decât pe inovație. Totuși, se menționează implementarea unor sisteme informatice noi (ex. registrul amenzilor) și adaptarea la noi cadre strategice (Planul de creștere al Moldovei), indicând o deschidere moderată spre modernizare."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul este strict instituțional și profesional, axat pe auditul finanțelor publice. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală sau inspirația, cu excepția unei reflecții instituționale asupra performanței trecute.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 2,
        "reason": "Discuția este centrată pe îmbunătățirea proceselor instituționale, a managementului financiar și a conformității legale, nu pe autoperfecționarea personală. Obiectivul este eficientizarea activității statului."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt prezente discursuri sau elemente menite să motiveze audiența la nivel personal. Motivația participanților este de natură profesională, derivând din obligațiile de serviciu."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul este tehnic, faptic și analitic, lipsit de orice tentă inspirațională. Scopul este informarea și analiza critică, nu inspirarea emoțională."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 1,
        "reason": "Se discută despre provocări sistemice și persistența unor probleme (ex. datoria publică, recuperarea creanțelor), ceea ce implică necesitatea unei reziliențe instituționale pentru a le gestiona, dar conceptul nu este abordat la nivel personal."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există nicio referire la concepte de mindfulness, meditație sau conștientizare personală. Atenția este complet orientată spre date obiective și proceduri."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 4,
        "reason": "Întregul proces de audit este un exercițiu de reflecție asupra performanței financiare a guvernului în anul precedent. Se analizează cauzele eșecurilor și se reflectează asupra modului de a le preveni în viitor, fiind un element central al ședinței."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul și tonul discuției nu abordează în niciun fel dezvoltarea personală a indivizilor."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Misiunea Curții de Conturi este fundamental etică, axată pe asigurarea responsabilității, transparenței și corectitudinii în utilizarea banilor publici. Discuția evidențiază aceste principii prin analiza critică a rapoartelor guvernamentale și prin solicitarea de răspundere din partea instituțiilor.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul auditului este de a oferi o „imagine corectă și fidelă” a execuției bugetare. Prezentarea deficiențelor și a discrepanțelor demonstrează un angajament pentru onestitate și transparență în raportarea financiară."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Curtea de Conturi acționează ca un pilon al integrității în sectorul public. Prin identificarea abaterilor de la cadrul legal și a managementului ineficient, ședința subliniază importanța integrității în gestionarea resurselor statului."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Un laitmotiv al ședinței este tragerea la răspundere a instituțiilor. Președinta subliniază că „responsabilitatea publică ne obligă”, iar întrebările adresate ministerelor cer asumarea responsabilității pentru neregulile constatate și prezentarea măsurilor de remediere."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuția se concentrează pe aspecte de neconformitate tehnică, legală și procedurală, mai degrabă decât pe dileme etice complexe. Problemele sunt prezentate ca fiind rezultatul unor deficiențe sistemice sau erori, nu al unor alegeri morale dificile."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este profesional și evită judecățile de valoare sau condamnările morale. Critica este constructivă și orientată spre soluții, nu spre blamarea persoanelor sau instituțiilor."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 5,
        "reason": "Principiul corectitudinii este esențial. Auditul verifică dacă raportările financiare sunt corecte și dacă fondurile publice au fost utilizate în mod just și conform legii. Întreaga ședință este un exercițiu de asigurare a corectitudinii în administrația publică."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin activitatea sa de supraveghere și prin transparența cu care prezintă problemele, Curtea de Conturi își consolidează rolul de sursă credibilă și contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este extrem de formal, direct și structurat, adecvat unei ședințe a unei instituții supreme de audit. Limbajul este tehnic, precis și orientat spre claritate și concizie, eliminând orice formă de ambiguitate sau informalitate.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Constatările sunt prezentate fără ocolișuri, iar întrebările sunt specifice și țintite. De exemplu, întrebările vizează direct cauzele nivelului scăzut de debursare sau motivele depășirii plafoanelor de datorie."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se utilizează un limbaj indirect sau aluziv. Toate mesajele sunt explicite și clare, pentru a evita orice neînțelegere într-un context tehnic și juridic."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 4,
        "reason": "În ciuda complexității subiectelor, vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari. Raportoarea structurează prezentarea pe capitole, iar președinta reia și clarifică ideile principale pentru a asigura înțelegerea corectă a problemelor."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Limbajul este precis, tehnic și bazat pe date concrete și referințe legale, cu scopul de a elimina orice ambiguitate. Nu există loc pentru interpretări subiective."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 4,
        "reason": "Prezentările sunt dense, dar structurate pentru a fi concise. Raportoarea menționează că va face o „prezentare succintă”, iar intervențiile sunt, în general, concentrate pe esențial pentru a respecta timpul alocat."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 4,
        "reason": "Răspunsurile la întrebări sunt elaborate, oferind detalii tehnice, justificări și planuri de acțiune. De exemplu, reprezentanții ministerelor elaborează pe larg asupra măsurilor luate pentru a remedia deficiențele semnalate."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc constant titluri oficiale („doamnă președintă”, „domnule ministru”), formule de adresare respectuoase și un limbaj specific mediului instituțional-administrativ."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există absolut niciun element de informalitate în discurs sau interacțiuni. Tonul este sobru și profesional pe tot parcursul ședinței."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 1,
    "reason": "Evenimentul se desfășoară în contextul instituțional al Republicii Moldova, iar normele de comunicare și procedurile reflectă cultura administrativă locală. Nu există însă discuții despre tradiții, obiceiuri sau alte aspecte culturale specifice.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 2,
        "reason": "Stilul formal și ierarhic al ședinței, respectul pentru proceduri și autoritate sunt caracteristice normelor culturale din spațiul administrativ post-sovietic și est-european, inclusiv din Republica Moldova."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 1,
        "reason": "Discuția se referă la bugetul de stat și la instituții naționale. Deși se menționează autoritățile locale, nu se abordează diferențe sau specificități culturale regionale."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul este strict tehnic și financiar, fără nicio referire la tradiții culturale sau istorice."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu sunt menționate sau discutate obiceiuri locale."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este relevantă și nu este abordată în cadrul acestei ședințe."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 1,
        "reason": "Se menționează „patrimoniul public al statului” în contextul evidenței contabile a bunurilor imobile, dar abordarea este strict administrativ-financiară, nu culturală."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este critic și analitic, concentrat pe probleme și soluții, fără a conține exprimări de mândrie națională sau patriotism."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția generală a ședinței este clară și transparentă: exercitarea controlului public asupra finanțelor statului, asigurarea responsabilității și îmbunătățirea guvernanței. Sursa (Curtea de Conturi) este una de înaltă credibilitate, iar discursul este lipsit de partizanat sau propagandă.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este bazat pe fapte, date și documente de audit. Nu există nicio dovadă de utilizare a unor tactici manipulative sau a unui limbaj menit să inducă în eroare."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 0,
        "reason": "Curtea de Conturi este o instituție independentă, iar analiza prezentată pare obiectivă, criticând diverse ministere și agenții pe baza performanței, fără a sugera vreo afiliere sau părtinire politică."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "Fiind o instituție supremă de audit a statului, care operează conform standardelor internaționale, Curtea de Conturi are o credibilitate foarte ridicată. Informațiile prezentate sunt considerate oficiale și de încredere."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția explicită și implicită este de a asigura buna gestionare a banilor publici, de a spori transparența și de a trage la răspundere instituțiile statului. Motivul este de a servi interesul public, un aspect fundamental al misiunii Curții."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Departe de a prezenta informații eronate, scopul ședinței este tocmai de a corecta și evidenția interpretările sau raportările inexacte din documentele guvernamentale. Auditul identifică discrepanțe pentru a le remedia."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși sunt menționate entități internaționale precum UE sau BERD, referirile sunt strict în contextul acordurilor de finanțare, împrumuturilor și standardelor de conformitate. Nu există niciun element de propagandă geopolitică."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Proiecte de infrastructură de milioane de euro, blocate de birocrație și absorbție redusă a fondurilor

Proiecte de infrastructură esențiale pentru securitatea energetică, reforma justiției și protecția mediului în Republica Moldova, finanțate din împrumuturi externe, stagnează din cauza unor rate extrem de scăzute de debursare a fondurilor, a relevat un audit al Curții de Conturi. În cadrul ședinței de examinare a rapoartelor pe anul 2025, au fost prezentate cazuri critice în care gradul de utilizare a banilor este sub 2%, deși termenele limită se apropie rapid.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple este **proiectul de interconectare a rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România (Faza a II-a)**, unde nivelul de debursare este de doar 1,3%, cu un termen limită stabilit pentru 30 iunie 2026. La fel de problematic este și proiectul de **construcție a penitenciarului din Chișinău**, cu un grad de absorbție de 1,9% și un termen deja prelungit de trei ori, care expiră la finalul anului 2028. În domeniul mediului, **proiectul de management al deșeurilor solide** înregistrează o rată de debursare de 18,8%, cu termenul limită în octombrie 2028.

Reprezentanții ministerelor vizate au invocat o serie de motive pentru aceste întârzieri. Ministerul Energiei a explicat că, în cazul proiectului de interconectare, abia recent s-a obținut avizul de neobiecție de la BERD pentru desemnarea câștigătorului licitației, iar semnarea contractului este estimată pentru mijlocul lunii iunie 2026. Pentru modernizarea stației electrice Bălți, procedura de licitație este încă în desfășurare. În ceea ce privește proiectul termoenergetic din Bălți, implementarea este blocată de lipsa unei decizii din partea Consiliului Municipal Bălți privind aprobarea listei blocurilor beneficiare.

La rândul său, Ministerul Justiției a menționat că pentru construcția penitenciarului se preconizează demararea lucrărilor abia în 2027, după un proces complex de organizare a licitațiilor și elaborare a documentației. O altă cauză a întârzierilor, menționată de Serviciul Vamal în contextul modernizării posturilor vamale, a fost necesitatea reevaluării proiectelor în urma semnării acordului cu România privind controlul coordonat, care a amânat activitățile de dezvoltare a infrastructurii pe sensul de intrare în Moldova.

Curtea de Conturi a subliniat că aceste stagnări nu doar că amână beneficiile pentru cetățeni, dar generează și costuri suplimentare pentru bugetul de stat sub formă de comisioane de angajament plătite pentru fondurile neutilizate, vulnerabilizând poziția statului în raport cu partenerii de dezvoltare.

### Restanțe de 2,5 miliarde de lei la bugetul de stat: Curtea de Conturi semnalează o creștere alarmantă și sisteme de colectare ineficiente

Restanțele la bugetul de stat au atins o cifră îngrijorătoare de **2,5 miliarde de lei** în anul 2025, în creștere cu aproape 16% (343 milioane de lei) față de anul precedent, conform unui raport de audit al Curții de Conturi. Această dinamică negativă, cuplată cu o rată redusă de recuperare a datoriilor, pune o presiune semnificativă asupra finanțelor publice.

Principala pondere a restanțelor, de aproximativ 71,5% sau **1,8 miliarde de lei**, este gestionată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). Auditul a scos la iveală o problemă sistemică majoră: evidența organului fiscal reflectă doar plățile efectiv încasate, nu și sumele calculate la buget de către alte autorități cu statut de administratori de venituri. Această lacună face imposibilă o monitorizare completă și o urmărire eficientă a tuturor datoriilor către stat.

O altă deficiență critică este nefuncționalitatea deplină a **Sistemului Informațional Automatizat „Registrul amenzilor contravenționale”**, lansat încă din 2023. Sistemul, menit să asigure evidența calculării și achitării amenzilor, nu este încă interconectat corespunzător cu sistemele altor autorități, ceea ce duce la discrepanțe în date. De exemplu, auditul a constatat o divergență de circa 0,6 milioane de lei între datele privind ajutoarele umanitare raportate de Serviciul Vamal și cele ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

În replică, reprezentanții SFS au explicat că o mare parte din creșterea restanțelor (44%) provine din calcule efectuate în urma controalelor fiscale, multe dintre acestea fiind contestate în instanță, ceea ce suspendă acțiunile de încasare silită. Instituția a menționat că lucrează la dezvoltarea unui modul specializat pentru monitorizarea prescripțiilor și că a inițiat un plan de acțiuni pentru a remedia deficiențele.

Serviciul Vamal a atribuit o parte din creșterea restanțelor mecanismului care permite agenților economici autorizați să amâne plata drepturilor de import, ceea ce a generat o creștere de peste 200 de milioane de lei la finalul anului. Totodată, Ministerul Muncii a anunțat că elaborează un proiect de modificare a legii ajutoarelor umanitare pentru a obliga distribuitorii să raporteze trimestrial utilizarea fondurilor.

Curtea de Conturi a concluzionat că, fără un sistem integrat și funcțional de trasabilitate a veniturilor, statul pierde resurse importante, afectând direct capacitatea de a finanța servicii publice esențiale.

### Dependența de datorii pe termen scurt pune presiune pe bugetul de stat, avertizează Curtea de Conturi

Structura datoriei de stat a Republicii Moldova prezintă riscuri semnificative de refinanțare, cu o pondere alarmantă de **94,9%** a împrumuturilor pe termen scurt în totalul datoriei interne, depășind cu mult plafonul de 90% stabilit în programul de management al datoriei. Această constatare a fost făcută de Curtea de Conturi în cadrul ședinței de examinare a auditului privind managementul datoriei de stat pentru anul 2025.

Potrivit raportului, această dependență de împrumuturi pe termen scurt obligă statul la refinanțări frecvente, creând o presiune constantă asupra bugetului și o vulnerabilitate la fluctuațiile pieței. „Acest fapt relevă că aproape toată datoria internă trebuie refinanțată în fiecare an”, a subliniat unul dintre membrii Curții în timpul ședinței.

În replică, reprezentanții Ministerului Finanțelor au recunoscut problema structurală, dar au subliniat că aceasta nu depinde exclusiv de acțiunile ministerului, ci și de o piață de capital subdezvoltată. S-a menționat că 70% din valorile mobiliare de stat sunt deținute de băncile comerciale, în lipsa altor jucători importanți, precum fondurile de pensii private, care ar putea asigura investiții pe termen lung.

Pentru a diminua riscul de refinanțare, Ministerul Finanțelor a anunțat că intenționează să întreprindă mai multe acțiuni. Printre acestea se numără **extinderea maturității portofoliului de datorie internă** prin lansarea, în luna mai, a subscrierilor continue pentru platforma de retail. Această măsură ar permite cetățenilor să investească pe termen mai lung, contribuind la stabilitatea financiară. De asemenea, ministerul a menționat că a atras deja un investitor instituțional – o companie de pensii private – care a început să investească în valori mobiliare de stat, cu perspectiva de a-și mări portofoliul.

Un alt plan vizează consolidarea dialogului cu dealerii primari și cu Banca Națională pentru a oferi preferințe de a investi în instrumente pe termen mai lung. Totodată, se lucrează la operaționalizarea Bursei Internaționale Chișinău, care ar urma să fie funcțională din toamna acestui an, pentru a conecta piața de retail cu cea a valorilor mobiliare de stat și a diversifica instrumentele financiare.

Curtea de Conturi a insistat asupra necesității unei tranziții ferme către instrumente de datorie pe termen mediu și lung pentru a securiza resursele publice și a asigura sustenabilitatea bugetară.