--- title: "Consultări publice despre calcularea încasarea redevenței de la superficiari, organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111532/Consultari-publice-despre-calcularea-incasarea-redeventei-de-la-superficiari--organizate-de-Comisia-pentru-economie--buget-si-finante event_date: 2026-05-26T15:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 9, biroul 915" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 3264 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Consultări publice despre calcularea încasarea redevenței de la superficiari, organizate de Comisia pentru economie, buget și finanțe ## Comunicat de presă ## Clarificarea legislației privind calcularea redevenței pentru terenuri, prioritate pe agenda Comisiei pentru economie, buget și finanțe **Chișinău, 26 mai 2026** - Comisia pentru economie, buget și finanțe a organizat marți, 26 mai 2026, consultări publice complexe menite să soluționeze blocajele legislative și practice apărute în procesul de calculare și încasare a redevenței de la superficiari. Discuțiile au reunit reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Agenției Relații Funciare și Cadastru, Agenției Proprietății Publice, precum și experți evaluatori, având ca scop identificarea unui mecanism clar, echitabil și eficient de valorificare a terenurilor aflate în proprietatea statului și a autorităților publice locale. Principalul subiect pe ordinea de zi a fost ambiguitatea generată de prevederile Codului Civil și ale legislației conexe, care stipulează că plata anuală pentru dreptul de superficie nu poate fi mai mică decât valoarea de piață a terenului. Participanții la discuții au subliniat că aplicarea acestei norme este grav îngreunată de lipsa capacităților tehnice și umane. În prezent, în Republica Moldova activează sub 100 de evaluatori independenți certificați, un număr insuficient pentru volumul uriaș de terenuri publice ce necesită expertiză. De asemenea, costurile rapoartelor de evaluare depășesc adesea valoarea redevenței însăși, generând dificultăți majore atât pentru instituțiile de stat, care nu dispun de bugete pentru aceste servicii, cât și pentru agenții economici. „Scopul acestei ședințe este să facem claritate, să fim la unison cu procesul de aplicare a legii și să ne asigurăm că autoritățile dispun de capacitatea necesară pentru a percepe aceste plăți într-un mod care să nu blocheze activitatea agenților economici. Este un instrument legal pe care statul trebuie să îl folosească eficient”, a declarat vicepreședinta Comisiei pentru economie, buget și finanțe. O altă provocare majoră semnalată în cadrul consultărilor vizează discrepanțele dintre autoritățile publice locale în stabilirea cotelor de redevență, care variază arbitrar, uneori ajungând la procente disproporționate față de valoarea de piață. Totodată, au fost reliefate dificultățile privind proprietățile în condominiu, în special calcularea redevenței pentru terenurile aferente spațiilor comerciale amplasate la parterul blocurilor locative. Din partea experților în evaluare s-a punctat necesitatea unor standarde unitare. Reprezentanții sectorului au explicat că, deși legea impune stabilirea redevenței pe baza unui raport de evaluare, evaluatorii determină strict valoarea de piață a terenului, și nu cuantumul specific al redevenței sau chiriei. Lipsa unei metodologii de calcul care să lege aceste două concepte lasă loc de interpretări și litigii. Pentru a debloca situația, participanții au convenit asupra necesității revizuirii urgente a cadrului normativ, în special a prevederilor referitoare la redevența pentru condominiu și a metodelor acceptate pentru stabilirea bazei de calcul. Soluțiile pe termen mediu și lung vizează crearea unui registru național al prețurilor bunurilor imobile și dezvoltarea unui sistem informatic de evaluare masivă a terenurilor de către Agenția Relații Funciare și Cadastru. Acest sistem ar oferi prețuri de referință regionale, eliminând astfel necesitatea și costurile contractării evaluatorilor privați pentru fiecare parcelă în parte. Comisia pentru economie, buget și finanțe reprezintă structura de lucru a Parlamentului responsabilă de examinarea și perfecționarea politicilor legislative din sectorul economic și fiscal. Prin activitatea sa, comisia urmărește asigurarea unui cadru normativ predictibil și funcțional, capabil să protejeze patrimoniul statului și, în același timp, să stimuleze un mediu de afaceri echitabil și transparent pe întreg teritoriul țării. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Discuția are un ton predominant serios, tehnic și axat pe rezolvarea problemelor. Emoțiile pozitive sunt practic absente, deoarece participanții se concentrează pe dificultățile și neclaritățile cadrului legal, nu pe aspecte care ar genera bucurie sau optimism.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de fericire. Contextul este o ședință de lucru formală, axată pe probleme legislative și financiare." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un grad redus de optimism este sugerat de scopul întâlnirii de a găsi soluții constructive („să venim cu îmbunătățiri”, „să facem claritate”). Totuși, tonul general este dominat de îngrijorare și de complexitatea problemelor, nu de un optimism evident." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Nu sunt exprimate sentimente de recunoștință în cadrul discuțiilor. Interacțiunile sunt profesionale și la obiect." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este măsurat, profesional și analitic. Nu există manifestări de entuziasm din partea niciunui vorbitor." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet inadecvat pentru contextul discuției, care este unul tehnic și legislativ." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element care să indice bucurie. Discuția se concentrează exclusiv pe probleme și neajunsuri." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Întreaga discuție este generată de o insatisfacție profundă față de cadrul legal actual, descris ca fiind neclar, un „blocaj real” și generator de „abuzuri”." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Subiectul este tratat cu maximă seriozitate, fără nicio tentă de amuzament sau umor." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 3, "reason": "Emoțiile negative sunt prezente, dar exprimate într-un mod profesional, ca îngrijorări și frustrări legate de un cadru legal defectuos și de dificultățile practice de implementare. Acestea subliniază urgența și gravitatea problemei discutate.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu se identifică tristețe în discursul participanților." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Deși există dezacorduri și frustrare, acestea nu escaladează în furie. Tonul rămâne controlat și profesional." }, { "name": "Frică", "grade": 1, "reason": "O formă de teamă este exprimată prin cuvântul „îngrijorare”, în special legat de posibilitatea ca anumite entități să exploateze lacunele legii (cazul condominiilor) pentru a nu plăti redevența, cauzând prejudicii bugetului." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există expresii de dezgust. Criticile sunt formulate în termeni tehnici și legali." }, { "name": "Frustrare", "grade": 3, "reason": "Este sentimentul negativ predominant, derivat din „neclaritatea” legii, considerată un „blocaj real” și „absurdă”. Participanții sunt frustrați de incapacitatea de a aplica legea corect și eficient și de volumul mare de muncă generat de aceste neajunsuri." }, { "name": "Anxietate", "grade": 2, "reason": "Anxietatea este prezentă sub forma îngrijorării față de consecințele legale și financiare ale situației actuale, cum ar fi riscul proceselor de judecată, aplicarea neunitară a legii și incapacitatea de a colecta veniturile cuvenite." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 2, "reason": "Se simte o dezamăgire față de calitatea procesului legislativ, menționându-se că problema a apărut dintr-o „eroare” sau un amendament introdus în ultimul moment, fără consultări adecvate. Acest lucru reflectă o dezamăgire față de modul în care a fost creată problema." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din discuție." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă, reflectând natura ședinței: o consultare publică tehnică, unde scopul principal este schimbul de informații, analiza problemelor și identificarea de soluții într-un mod structurat și profesional.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general al discuției este neutru, formal și profesional. Participanții expun fapte, citează legi și descriu probleme tehnice într-o manieră obiectivă." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Discuția este extrem de informativă. Participanții oferă constant date despre cadrul legal (Legea 1125, Codul Civil), statistici (numărul de evaluatori), proceduri de evaluare și cazuri concrete pentru a-și susține argumentele." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Dialogul este puternic interogativ. Se pun numeroase întrebări pentru a explora problemele și a căuta soluții: „cum calculăm această redevență?”, „cât de real este?”, „care e totuși soluția?”. Întrebările structurează întreaga dezbatere." }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Anumite segmente au un caracter instructiv, în care unii participanți explică celorlalți prevederi legale specifice, standarde de evaluare sau complexitatea anumitor proceduri, cu scopul de a crea o înțelegere comună a problemei." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Vorbitorii folosesc scurte narațiuni pentru a exemplifica problemele, cum ar fi relatarea unui caz în care o primărie a impus o redevență de 50% sau povestea modului în care a fost adoptat amendamentul problematic la lege." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Fiecare participant încearcă să convingă audiența de validitatea punctului său de vedere și de necesitatea adoptării anumitor soluții. Se folosesc argumente logice și exemple practice pentru a persuada comisia să acționeze." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunile dintre participanți sunt guvernate de norme de politețe și respect reciproc, specifice unui mediu profesional. Chiar și în momentele de dezacord, tonul rămâne civilizat și diplomatic, concentrat pe subiectul discuției.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Politețea este evidentă pe tot parcursul ședinței, de la prezentările inițiale („Bună ziua”, „să ne prezentăm”) până la formulările folosite în timpul dezbaterilor („dacă e posibil”, „vă rog”)." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de grosolănie sau limbaj neadecvat. Discuția este complet profesională." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Participanții manifestă respect reciproc, ascultându-se unii pe alții, fără a se întrerupe în mod agresiv și construind pe ideile exprimate anterior. Formatul consultării în sine promovează respectul pentru opinii diverse." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate verbală. Dezacordurile sunt exprimate calm și argumentat." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Contextul serios și tehnic al discuției nu lasă loc pentru sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește umorul. Toți participanții sunt concentrați pe gravitatea problemei." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de ironie în discursul participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Diplomația este folosită pentru a media discuția și a o menține constructivă. Moderatoarea, în special, utilizează un limbaj diplomatic pentru a enunța problemele și a ghida participanții spre identificarea de soluții comune." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 2, "reason": "Deși discuția este în principal tehnică, ea atinge indirect teme legate de buna guvernare, echitatea fiscală și participarea publică. Acestea sunt abordate nu ca probleme sociale în sine, ci ca principii care stau la baza rezolvării problemei legislative.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Conceptul de corectitudine politică nu este relevant pentru această discuție tehnică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Principiul inclusivității este aplicat prin însuși formatul de „consultări publice”, care reunește reprezentanți din diverse instituții (Parlament, Guvern, agenții, sector privat) pentru a contribui la procesul decizional." }, { "name": "Diversitate", "grade": 2, "reason": "Există o diversitate de perspective profesionale și instituționale, esențială pentru abordarea completă a unei probleme complexe care implică aspecte legale, de evaluare, administrative și financiare." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre discriminare pe criterii sociale. Discuția se referă la aplicarea uniformă a legii pentru toți subiecții vizați." }, { "name": "Advocacy", "grade": 3, "reason": "Participanții acționează ca avocați ai intereselor instituțiilor pe care le reprezintă sau ai unei cauze mai largi – cea a unui cadru legal clar și funcțional. Ei argumentează pentru schimbări legislative și soluții practice." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 1, "reason": "Tema este atinsă indirect, prin prisma justiției fiscale. Preocuparea pentru colectarea corectă a veniturilor la buget și eliminarea posibilităților de evaziune prin lacune legislative ține de principiul echității fiscale." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Subiectul discuției nu implică aspecte de sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga discuție este un exemplu de ședință de lucru profesională, axată pe identificarea și rezolvarea unei probleme legislative și administrative specifice. Tonul este formal, participanții sunt experți în domeniu, iar scopul este elaborarea unor soluții concrete.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Interacțiunea este extrem de profesională. Participanții se prezintă cu funcțiile și instituțiile pe care le reprezintă, limbajul este formal și tehnic, iar discuția este structurată și se concentrează strict pe subiectul consultărilor." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Participanții demonstrează o cunoaștere aprofundată a cadrului legal (Codul Civil, legi specifice), a procedurilor de evaluare și a problemelor practice, cum ar fi numărul limitat de evaluatori sau costurile implicate. Argumentele sunt susținute de referințe la acte normative și situații concrete." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Vicepreședinta comisiei, Victoria Belous, conduce ședința în mod eficient. Ea stabilește contextul, formulează clar problemele principale, ghidează discuția, solicită opinii de la toți actorii relevanți și sintetizează concluziile și pașii următori." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Ședința este un act de colaborare interinstituțională, reunind reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului (Ministerul Finanțelor) și agențiilor specializate (Cadastru, Proprietăți Publice) pentru a găsi o soluție la o problemă comună. Se observă un schimb activ de informații și opinii." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Discuția este în întregime orientată spre rezolvarea problemelor. Se identifică cauzele (neclarități în lege, dificultăți practice), se analizează consecințele (ineficiență, costuri, potențiale abuzuri) și se propun diverse soluții, de la modificări legislative la automatizarea proceselor." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Deși ședința are un caracter consultativ și nu se iau decizii finale, se conturează o direcție clară. Moderatoarea concluzionează asupra necesității de a veni cu propuneri concrete de modificare a legii și de a stabili o metodologie clară, indicând un proces decizional în desfășurare." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Participanții discută soluții moderne pentru a depăși blocajele actuale, cum ar fi elaborarea unui soft pentru evaluarea în masă, automatizarea procesului de încasare a plăților și crearea unui registru al prețurilor, ceea ce denotă o gândire inovatoare în contextul administrației publice." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Discuția este axată pe probleme instituționale și legislative, nu pe aspecte de dezvoltare personală. Tonul este tehnic și impersonal.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 2, "reason": "La nivel instituțional, întregul demers vizează îmbunătățirea cadrului legal și a proceselor administrative pentru a le face mai clare, corecte și eficiente. Este o formă de îmbunătățire colectivă, nu individuală." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există referiri la motivația personală a participanților. Motivația este implicită și de natură profesională: rezolvarea unei probleme de serviciu." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este pragmatic și analitic, lipsit de elemente inspiraționale sau emoționale." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu se pretează la discuții despre reziliență personală." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuția este orientată spre exterior, spre rezolvarea unei probleme practice, fără elemente de introspecție sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 1, "reason": "Participanții reflectează asupra deficiențelor legislației actuale și a eșecurilor din trecut (de exemplu, o normă declarată neconstituțională) pentru a învăța din greșeli și a propune soluții mai bune." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Contextul este pur profesional și nu abordează teme legate de dezvoltarea personală a indivizilor." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 3, "reason": "Discuția atinge aspecte etice importante, precum corectitudinea, responsabilitatea publică și prevenirea abuzurilor, care decurg din neclaritatea legii.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Participanții sunt onești în legătură cu problemele existente, recunoscând deschis că legea este neclară, că „probabil s-a admis o eroare” la redactare și că sistemul actual este ineficient." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Căutarea unei soluții care să asigure transparență, uniformitate în aplicare și predictibilitate demonstrează un angajament față de integritatea instituțională și buna administrare." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Prin organizarea și participarea la aceste consultări, oficialii își exercită responsabilitatea de a corecta un cadru legal defectuos care afectează atât veniturile publice, cât și mediul de afaceri." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Se ridică explicit o dilemă etică: posibilitatea ca legea ambiguă să fie folosită ca „un instrument legal” pentru a presa sau a închide abuziv anumiți agenți economici, ceea ce reprezintă o preocupare majoră." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Există o judecată morală implicită împotriva unui sistem care permite situații absurde, cum ar fi stabilirea unei redevențe de 50% din valoarea de piață, și se caută o soluție justă." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "O temă centrală a discuției este necesitatea de a stabili o metodă de calcul corectă și echitabilă a redevenței, care să nu dezavantajeze nici statul, nici superficiarii." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Scopul final de a avea o lege clară și o metodologie predictibilă este de a crea un sistem demn de încredere pentru toți actorii implicați." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, tehnic și direct, adecvat contextului unei consultări publice pe o temă legislativă complexă.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii sunt foarte direcți în exprimarea problemelor, folosind formulări clare precum „e un blocaj real”, „asta e un absurd” sau menționând că legea „lasă loc de interpretare”." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Comunicarea este în general directă. Elementele de comunicare indirectă sunt minime, tonul fiind unul de lucru, pragmatic." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Deși subiectul principal este „neclaritatea” legii, vorbitorii depun eforturi pentru a-și expune argumentele cât mai clar posibil, iar moderatoarea sintetizează periodic problemele pentru a menține claritatea discuției." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Ambiguitatea este subiectul discuției, nu o caracteristică a stilului vorbitorilor. Aceștia încearcă să elimine ambiguitatea, nu să o creeze." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Stilul variază. Unele intervenții sunt concise și la obiect, în timp ce altele sunt mai elaborate pentru a explica detaliile tehnice și juridice complexe, ceea ce este necesar în context." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Multe argumente sunt elaborate, conținând detalii despre procesele de evaluare, referințe la articole de lege și exemple practice, reflectând natura tehnică a subiectului." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este extrem de formală. Se folosesc titluri oficiale („doamna vicepreședinte”, „domnule consilier”), un limbaj specializat și un ton respectuos pe tot parcursul ședinței." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate. Contextul este strict profesional." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Discuția atinge aspecte legate de diferențele regionale în aplicarea legii, dar în rest, contextul cultural este limitat la normele administrative locale.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Ședința respectă normele culturale ale unei întâlniri de lucru din administrația publică din Republica Moldova, caracterizată prin formalism și o abordare birocratică, procedurală." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Un punct important al discuției îl reprezintă diferențele dintre aplicarea legii în municipiul Chișinău și în „localitățile rurale”, unde costul unui raport de evaluare poate depăși venitul anual din redevență, evidențiind o problemă regională specifică." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre tradiții." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu are legătură cu multiculturalismul." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre patrimoniu cultural." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de mândrie națională în discurs." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală a participanților este constructivă, transparentă și orientată spre găsirea unei soluții funcționale și corecte pentru o problemă de interes public.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă de manipulare. Dialogul este deschis, onest și colaborativ, fiecare parte contribuind cu expertiza sa la rezolvarea problemei." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 1, "reason": "Deși participanții reprezintă instituții cu perspective diferite, nu se observă un partizanat politic sau o părtinire negativă. Scopul pare a fi unul comun – buna administrare, nu avantajarea unui anumit grup." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursele sunt extrem de credibile. Participanții sunt oficiali de rang înalt și experți din cadrul comisiilor parlamentare, ministerelor și agențiilor de stat direct responsabile de acest domeniu." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția, declarată explicit, este de a „face claritate”, de a uniformiza aplicarea legii și de a asigura un mecanism eficient și corect de calcul și încasare a redevențelor. Motivul este buna guvernare." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Departe de a promova interpretări inexacte, participanții lucrează activ pentru a le elimina. Ei identifică punctele din lege care permit interpretări diferite tocmai pentru a le corecta." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul este de natură pur tehnică și administrativă, internă, fără nicio conotație geopolitică sau de propagandă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Haos legislativ în calcularea redevențelor funciare: Autoritățile, paralizate de o normă „absurdă” Un vid legislativ și o serie de norme contradictorii blochează în prezent capacitatea autorităților publice locale și centrale de a colecta redevențele pentru terenurile proprietate publică. Aceasta a fost concluzia principală a consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, la care au participat reprezentanți ai ministerelor, agențiilor de stat și ai primăriilor. Problema centrală, descrisă de participanți drept un „blocaj real” și o normă „absurdă”, provine din articolul 29 al Legii 1125 pentru punerea în aplicare a Codului Civil. Acesta stipulează că redevența anuală pentru un teren trebuie să fie **cel puțin egală cu valoarea de piață a terenului**, o condiție considerată inaplicabilă și ilogică, deoarece ar însemna ca un agent economic să plătească anual echivalentul întregului preț al terenului pe care îl folosește. Victoria Belous, vicepreședinta comisiei, a subliniat la începutul ședinței că scopul este de a aduce claritate, deoarece „atunci când citești, apar neclarități”. Reprezentanții autorităților au explicat că această normă a apărut în urma unui amendament de ultim moment, neconsultat public, la un proiect de lege promovat de Ministerul Agriculturii. Intenția ar fi fost stabilirea unei redevențe de minim 2% din valoarea de piață, însă textul final a ieșit într-o formă care paralizează întregul proces. Acest haos este amplificat de existența altor acte normative care oferă metode de calcul total diferite. Unele legi fac referire la un procent din prețul normativ, altele la prețuri de referință calculate conform unor anexe specifice. Această lipsă de uniformitate lasă autoritățile locale (APL) și Agenția Proprietății Publice (APP) într-un impas, neștiind ce cadru legal să aplice pentru a stabili și a încasa corect aceste taxe. „Nici agenția, nici autoritățile publice locale nu pot să calculeze și să înmâneze o plată egală cu valoarea de piață”, a subliniat un participant. Fără o intervenție legislativă urgentă pentru a corecta această aberație și a unifica metodologia de calcul, bugetele publice locale și cel de stat vor continua să piardă sume importante, iar securitatea juridică a contractelor de superficie rămâne precară. ### Criză de implementare: Lipsa evaluatorilor și costurile exorbitante blochează colectarea redevențelor Chiar dacă problemele legislative privind calculul redevențelor funciare ar fi rezolvate, aplicarea legii în practică se lovește de un zid de impedimente logistice și financiare. În cadrul consultărilor publice, s-a conturat imaginea unei crize sistemice, cauzată de lipsa acută de evaluatori autorizați și de costurile disproporționate ale evaluărilor individuale. Potrivit datelor prezentate, în Republica Moldova există doar aproximativ 100 de evaluatori independenți activi. Acești experți sunt deja supra-solicitați, având în sarcină și evaluările necesare pentru toate contractele de ipotecă din sectorul bancar, un volum de muncă descris ca fiind „enorm”. În acest context, devine practic imposibilă realizarea evaluărilor anuale pentru toate terenurile proprietate publică. Spre exemplu, doar municipiul Chișinău are aproximativ 4.000 de astfel de contracte, iar capacitatea evaluatorilor este complet depășită. O altă problemă majoră este costul. Un singur raport de evaluare poate costa între 2.000 și 5.000 de lei, sau chiar mai mult. În multe cazuri, în special în localitățile rurale, costul evaluării anuale depășește valoarea redevenței care ar urma să fie încasată. „Primarii spun că nu este convenabil să faci un raport, cât e un raport și ce câștigă ei”, a menționat un reprezentant al autorităților locale. Astfel, procesul devine ineficient din punct de vedere economic, descurajând primăriile să inițieze demersurile de colectare. Ca soluție, a fost propusă implementarea unui sistem de **evaluare în masă**, similar celui utilizat pentru impozitarea bunurilor imobile. Aceasta ar presupune stabilirea unor zone valorice și a unor coeficienți care să permită un calcul automatizat și mult mai ieftin. Totuși, legea actuală nu prevede posibilitatea evaluării în masă pentru stabilirea redevențelor, ci doar pentru impozitare. Participanții au convenit că este necesară o modificare legislativă care să permită această abordare, pentru a debloca situația și a crea un mecanism funcțional și eficient pentru autoritățile publice locale, care în prezent nu au nici resursele umane, nici cele financiare pentru a aplica legea în forma sa actuală. ### Portița „condominiului”: Cum evită entitățile comerciale plata redevențelor pentru terenuri publice O portiță legislativă legată de definirea condominiilor permite în prezent unor entități comerciale să evite plata redevențelor pentru terenurile proprietate publică pe care le utilizează. Această problemă, cu implicații serioase asupra bugetelor locale, a fost un subiect central al discuțiilor de la Parlament. Problema a apărut după ce legislația a fost modificată. Inițial, condominiile, înțelese ca blocuri locative, erau scutite de la plata redevenței pentru terenul aferent. Ulterior, definiția legală a condominiului a fost extinsă, permițând și asociațiilor de proprietari, care pot fi persoane juridice, să se încadreze în această categorie. Această modificare a deschis o cutie a Pandorei. Acum, entități cu scop pur comercial, precum complexe de oficii, depozite sau magazine, se pot organiza sub forma unei „asociații de proprietari” (condominiu) și, în baza legii, pot solicita scutirea de la plata redevenței. „Putem să ajungem în situația când un teren pe care sunt amplasate oficii, comercial, depozite, să vină cu solicitare să nu plătească redevența”, a avertizat un reprezentant al Agenției Proprietății Publice. Situația este și mai complicată în cazul clădirilor cu destinație mixtă, o realitate frecventă în Chișinău și alte orașe, unde parterul blocurilor locative este ocupat de spații comerciale (magazine, farmacii, bănci). Deși la etaje locuiesc cetățeni, la parter se desfășoară activitate economică pe un teren public. Conform legii, dacă se stabilește un condominiu pentru întreaga clădire, entitatea comercială de la parter ajunge, de facto, să nu plătească nimic pentru folosirea terenului. Autoritățile se confruntă cu o dificultate majoră în a calcula și a impune plata redevenței în astfel de cazuri, deoarece cadrul legal este neclar și interpretabil. „Cum se calculează? E o problemă foarte mare. Practic, noi nu am putut să ne clarificăm cum se face asta”, a recunoscut un reprezentant al Primăriei Chișinău. Această lacună legislativă duce la pierderi de venituri pentru bugetele publice și creează o situație de inechitate fiscală, unde afacerile profită de o excepție menită să protejeze locatarii.