--- title: "Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 26 mai 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111536/Sedinta-Comisiei-pentru-integrare-europeana-din-26-mai-2026 event_date: 2026-05-26T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 6443 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 26 mai 2026 ## Comunicat de presă ## Progrese în alinierea legislației agricole și energetice la standardele Uniunii Europene, evaluate la Chișinău **Chișinău, 26 mai 2026** - Comisia pentru integrare europeană s-a întrunit marți, 26 mai 2026, pentru a audia rapoartele de progres privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar. Ședința s-a concentrat pe evaluarea stadiului de implementare a proiectelor de lege aferente Capitolelor 11 (Agricultură și dezvoltare rurală), 12 (Siguranță alimentară, politică veterinară și fitosanitară) și 13 (Pescuit), precum și pe aspecte strategice legate de securitatea energetică și ocrotirea sănătății. Pe parcursul reuniunii, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au prezentat stadiul de elaborare a unui pachet complex de legi menite să modernizeze sectorul agroalimentar național. Printre prioritățile discutate s-a numărat modificarea cadrului legal privind organizarea și funcționarea piețelor agricole, obiectivul principal fiind crearea unui sistem informațional integrat. Acest instrument va permite colectarea și analiza datelor referitoare la prețuri, stocuri și volume comercializate, sporind transparența pieței. „Intervenția legislativă este absolut necesară pentru instituirea unui sistem funcțional de monitorizare a piețelor agricole și consolidarea rolului autorităților în colectarea datelor. Acest demers va asigura un cadru normativ clar pentru colaborarea dintre instituțiile publice și operatorii economici, sporind transparența sectorului în conformitate cu angajamentele noastre față de Uniunea Europeană”, a subliniat Adrian Digolean, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. O altă inițiativă legislativă majoră dezbătută a vizat combaterea practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Proiectul, transpus după directivele europene, este conceput pentru a corecta dezechilibrele structurale de putere la negocieri dintre micii furnizori și marii cumpărători, oferind fermierilor instrumente eficiente de protecție, sub stricta monitorizare a Consiliului Concurenței. De asemenea, agenda a inclus actualizarea legii privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, menită să clarifice competențele instituționale și să îmbunătățească mecanismele de control din domeniu. Pentru a facilita implementarea acestor reforme, autoritățile dezvoltă în prezent registre naționale și sisteme digitale complexe de trasabilitate, inclusiv pentru evidența fermierilor și a practicilor agricole durabile. „Proiectele vizează stabilirea domeniului de aplicare clar, instituirea unei liste a practicilor comerciale interzise, dar și a mecanismelor de sesizare și sancționare. Ne dorim să protejăm fermierii de acele dezechilibre care nu pot fi abordate eficient prin instrumentele generale ale dreptului concurenței”, a explicat un reprezentant al direcției de analiză economică pe marginea legii privind practicile comerciale. Pe lângă aspectele agricole, comisia a evaluat progresul proiectelor din domeniul securității energetice, cu accent pe crearea și menținerea stocurilor de urgență pentru produsele petroliere, o măsură preventivă esențială pentru protejarea economiei în eventualitatea unor crize de aprovizionare. Totodată, au fost trecute în revistă modificările propuse la legea ocrotirii sănătății, un alt pas în alinierea politicilor naționale la cerințele și standardele blocului comunitar. Republica Moldova continuă procesul de ajustare normativă, aceste inițiative fiind parte integrantă din Programul Național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029, consolidând astfel parcursul ireversibil de integrare europeană al țării. Toate proiectele legislative discutate urmează să fie transmise spre avizare Comisiei Europene și aprobate de Guvern și Parlament până la finalul anului 2026. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al discuției este profesional și formal. Emoțiile pozitive sunt exprimate rar și într-un mod foarte temperat, de obicei ca formule de politețe sau pentru a indica progresul profesional, fără o intensitate emoțională reală.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Discuția este formală și tehnică, axată pe proiecte legislative. Nu există manifestări de fericire personală." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Există un optimism temperat atunci când se menționează că anumite proiecte se încadrează în termenele stabilite sau că nu există riscuri de neaprobare. De exemplu, replica „ne bucură să auzim asta” denotă o perspectivă pozitivă asupra progresului." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Președintele ședinței își exprimă recunoștința la început: „colegi, vă mulțumesc pentru prezență, vă mulțumesc pentru rapoartele expediate”. Acesta este un gest de politețe profesională, des întâlnit în astfel de contexte." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii au un ton calm și măsurat, specific unui mediu de lucru formal. Nu se observă nicio urmă de entuziasm." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Contextul este o ședință de comisie parlamentară, unde acest tip de emoție nu este relevant sau exprimat." }, { "name": "Bucurie", "grade": 1, "reason": "Expresia „ne bucură să auzim asta” este folosită pentru a exprima satisfacția profesională față de un raport pozitiv, dar nu reflectă o bucurie emoțională profundă." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "Se simte o ușoară satisfacție profesională atunci când se raportează că un proiect este „realizat” sau că „riscuri de neaprobare în termen nu există”." }, { "name": "Amuzament", "grade": 1, "reason": "Un scurt moment de amuzament subtil apare atunci când președintele întreabă despre posibilitatea ratificării unei convenții prin inițiativă legislativă și, după ce primește un răspuns negativ, spune zâmbind „Am primit răspunsul la întrebarea mea, mulțumesc”." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Discuția este în general neutră și constructivă. Emoțiile negative nu sunt exprimate direct, dar se pot deduce din menționarea unor probleme precum întârzierile sau riscurile, reflectând o îngrijorare profesională.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de tristețe în discursul vorbitorilor." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și respectuos pe tot parcursul ședinței. Nu există semne de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă frică. Discuțiile despre riscuri sunt abordate dintr-o perspectivă de management și planificare, nu de teamă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Subiectele discutate și modul de abordare nu conțin elemente care ar putea provoca dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O ușoară frustrare este sugerată de menționarea repetată a întârzierilor cauzate de procese birocratice, cum ar fi „s-ar putea tergiversa procesul de coordonare cu Comisia Europeană” sau „se tergiversează expedierea avizului consultativ”." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Îngrijorarea cu privire la „riscurile de întârziere” și necesitatea de a respecta termenele stricte ale agendei europene introduce un nivel scăzut de anxietate profesională." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Deși se discută despre întârzieri, vorbitorii nu își exprimă dezamăgirea, ci se concentrează pe soluții și pe etapele următoare." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Contextul profesional și formal al ședinței exclude complet manifestarea geloziei." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio reprezintă o ședință de lucru, unde scopul principal este schimbul de informații, clarificarea aspectelor tehnice și luarea de decizii. Prin urmare, tonul este predominant neutru și informativ.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Majoritatea covârșitoare a discursului este neutră, factuală și lipsită de încărcătură emoțională. Vorbitorii prezintă rapoarte, descriu proiecte de lege și stabilesc agenda într-un mod obiectiv." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este de a informa membrii comisiei despre stadiul proiectelor de lege. Se prezintă detalii despre capitolele 11, 12 și 13, gradul de complexitate, riscuri și termene." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Președintele și membrii comisiei adresează constant întrebări pentru a obține clarificări: „Dacă aveți alte propuneri la ordinea de zi?”, „Care este gradul de complexitate a fiecărui proiect de lege?”, „Dacă aveți întrebări la acest proiect de lege, vă rog”." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Președintele oferă instrucțiuni clare participanților, cum ar fi „vă rog să vă prezentați” sau solicitarea de a pregăti o notă informativă despre sistemele informaționale, ceea ce conferă un caracter instructiv anumitor segmente." }, { "name": "Narațiune", "grade": 0, "reason": "Discursul nu are o structură narativă de povestire. Se prezintă fapte și se raportează statusuri, nu se construiește o narațiune." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Există un element persuasiv, în special din partea reprezentanților ministerelor, care argumentează necesitatea și importanța adoptării proiectelor de lege pentru a respecta angajamentele față de UE. Persuasiunea este bazată pe logică și fapte, nu pe emoție." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunile sunt guvernate de un cod de conduită profesional și parlamentar. Se observă un nivel ridicat de politețe și respect reciproc, iar comunicarea este diplomatică și constructivă.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este omniprezentă, prin folosirea constantă a formulelor de adresare formale („Bună dimineața”, „Vă mulțumesc”, „Vă rog”, „Stimate doamne și domni deputați”)." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau comportament grosolan. Toate interacțiunile sunt civilizate." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii se adresează unul altuia cu respect, folosind titlurile corespunzătoare și ascultându-se reciproc fără întreruperi, ceea ce denotă un mediu de lucru respectuos." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate verbală. Dialogul este colaborativ și axat pe rezolvarea problemelor." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este serios și profesional, lipsit de orice urmă de sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 1, "reason": "Apare un singur moment foarte scurt de umor situațional, care destinde puțin atmosfera formală, dar nu este o caracteristică a discuției." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește ironia. Comunicarea este directă și la obiect." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Reprezentanții guvernului abordează cu diplomație subiectele sensibile, precum întârzierile, prezentând faptele într-un mod neutru, fără a acuza alte instituții, și concentrându-se pe procesul de aliniere la normele europene." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Discuția se concentrează exclusiv pe aspecte tehnice, legislative și de procedură legate de integrarea europeană. Problemele sociale precum discursul instigator la ură sau discriminarea nu fac obiectul acestei ședințe.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent din înregistrare." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 1, "reason": "Limbajul folosit este formal și neutru, conform normelor profesionale, dar nu există o discuție explicită despre corectitudinea politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Procesul legislativ descris implică consultarea diferitelor părți interesate („asociațiile de profil”, „sectorul privat”, „operatorii economici”), ceea ce reflectă un principiu de inclusivitate în luarea deciziilor." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Tema diversității nu este abordată în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio mențiune sau indiciu de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii, în special cei din partea ministerelor, susțin adoptarea proiectelor de lege, argumentând importanța lor strategică pentru parcursul european al țării. Este o formă de advocacy instituțional pentru atingerea unor obiective politice." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 0, "reason": "Subiectul justiției sociale nu este discutat în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 2, "reason": "Întregul context al discuției este alinierea la legislația Uniunii Europene, ceea ce implică o sensibilitate și o adaptare la normele și standardele unui spațiu cultural și politic diferit." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga discuție este structurată ca o ședință de lucru formală, axată pe evaluarea progresului în implementarea legislației UE. Se discută despre termene, responsabilități, riscuri și soluții, demonstrând un mediu de lucru extrem de profesionist și orientat pe sarcini.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este formal și respectuos, specific unei ședințe de comisie parlamentară. Se utilizează un limbaj adecvat, se respectă agenda și procedurile, de exemplu, prin aprobarea ordinii de zi și luarea deciziilor prin vot." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii, în special reprezentanții ministerelor, demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației naționale și europene (ex: Regulamentul UE 1308, Directiva 633/2019), a procedurilor tehnice și a stadiului de implementare a proiectelor." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința în mod eficient, stabilește agenda, ghidează discuțiile, solicită clarificări („Dacă puteți să ne spuneți în ce au constat aceste consultări”) și asigură respectarea timpului și a obiectivelor ședinței." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Se menționează constant colaborarea între diferite instituții (ministere, AIPA, ANSA), precum și cu parteneri externi precum Comisia Europeană, Polonia sau Banca Mondială, ceea ce subliniază un efort comun pentru atingerea obiectivelor." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Discuția se concentrează pe identificarea problemelor, cum ar fi întârzierile în avizarea proiectelor („s-ar putea tergiversa procesul de coordonare cu Comisia Europeană”) și pe căutarea de soluții, precum solicitarea de expertiză externă." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "În cadrul ședinței se iau decizii concrete, precum aprobarea unanimă a ordinii de zi și a unui proiect de lege, precum și solicitarea de informații suplimentare despre sistemele informaționale, reflectând scopul practic al întrunirii." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Deși se bazează pe modele europene, implementarea unor sisteme noi, cum ar fi sistemul informațional de monitorizare a piețelor agricole (IACS) sau mecanismul de combatere a practicilor neloiale, reprezintă o inovație pentru administrația publică din Moldova." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict instituțională și tehnică, axată pe procese legislative și administrative. Nu există elemente care să reflecte dezvoltarea personală, motivația individuală sau introspecția.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre îmbunătățirea personală a participanților, ci despre îmbunătățirea cadrului legal și a capacităților instituționale." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Motivația este implicită (aderarea la UE), dar nu este exprimată la nivel personal sau emoțional." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este informativ și procedural, lipsit de elemente inspiraționale." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate dificultăți personale sau moduri de a le depăși la nivel individual." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Atmosfera este concentrată pe sarcini, nu pe stări de prezență conștientă sau meditație." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția se face asupra proceselor și termenelor, nu asupra experiențelor personale." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței nu include și nu atinge în niciun fel teme legate de dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 2, "reason": "Deși scopul final al multor legi discutate este creșterea transparenței și corectitudinii, discuția în sine este tehnică. Aspectele etice sunt prezente implicit, în special prin asumarea responsabilității și raportarea onestă a întârzierilor.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Reprezentanții ministerelor sunt onești în privința stadiului proiectelor, menționând deschis întârzierile și riscurile. De exemplu, se admite că un proiect „este în întârziere” și se explică motivele." }, { "name": "Integritate", "grade": 2, "reason": "Discuția despre proiectul de lege privind combaterea practicilor comerciale neloiale are la bază principiul integrității și al echității în relațiile de afaceri, chiar dacă abordarea este una legală, nu morală." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Participanții își asumă responsabilitatea pentru implementarea sarcinilor. Întregul format al ședinței este un exercițiu de responsabilitate instituțională față de planul de aderare la UE." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezentate sau dezbătute dileme etice. Discuțiile se mențin în plan legislativ și procedural." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 0, "reason": "Nu se emit judecăți morale; evaluările se fac pe baza conformității cu legislația și a respectării termenelor." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 1, "reason": "Tema corectitudinii este atinsă indirect prin discuția despre legea ce vizează practicile comerciale neloiale, având ca scop echilibrarea puterii de negociere între furnizori și cumpărători." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 1, "reason": "Prin transparența cu care se discută problemele și prin eforturile de aliniere la standardele UE, se construiește un cadru de încredere, dar acest aspect nu este un subiect explicit de discuție." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și structurat, adecvat contextului unei ședințe parlamentare. Se pune accent pe claritate și pe transmiterea de informații tehnice precise, deși uneori detaliile fac discursul mai elaborat.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Întrebările sunt specifice (ex: „Care este gradul de complexitate al fiecărui proiect de lege?”), iar răspunsurile sunt factuale, fără ocolișuri." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu se utilizează un limbaj indirect sau aluziv. Toate mesajele sunt transmise explicit." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari, explicând acronime (IACS, Lpis) și concepte complexe. Președintele intervine frecvent pentru a solicita lămuriri și a asigura înțelegerea comună." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Se evită ambiguitatea, scopul fiind precizia în descrierea actelor normative, a termenelor și a responsabilităților." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Majoritatea intervențiilor sunt concise, deși natura tehnică a subiectelor necesită uneori explicații detaliate pentru a oferi contextul complet." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Atunci când se discută despre sisteme informatice complexe sau despre implicațiile unor noi cadre legale, vorbitorii oferă explicații elaborate pentru a asigura o înțelegere corectă și completă." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Limbajul este strict formal pe tot parcursul înregistrării, folosindu-se formule de adresare oficiale („Stimate doamne și domni deputați”) și un vocabular tehnic-juridic." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs, tonul fiind unul sobru și profesional." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Discuția este centrată pe un proces administrativ și legislativ național (Republica Moldova) în contextul integrării europene. Referințele culturale sau regionale sunt absente, cu excepția menționării colaborării cu Polonia ca exemplu de bună practică.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Formatul ședinței (structură, ierarhie, limbaj formal) reflectă normele culturii administrative și politice din regiune, dar nu este un subiect de discuție în sine." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre diferențe regionale în interiorul țării sau în Europa." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu are legătură cu tradițiile culturale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Contextul este unul multicultural (relația Moldova-UE), dar tema nu este abordată în mod direct." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se fac referiri la patrimoniul cultural." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Discursul este pragmatic și tehnic, fără a conține exprimări de mândrie națională sau patriotism." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală a tuturor participanților este clară și transparentă: evaluarea progresului în vederea aderării la UE. Discuția este constructivă, bazată pe fapte și date, iar sursele (reprezentanții guvernului) sunt credibile în acest context.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă de manipulare. Comunicarea este deschisă și onestă, inclusiv în ceea ce privește dificultățile întâmpinate." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Discuția este de natură tehnică și apolitică. Nu există semne de partizanat politic sau părtinire în favoarea unui anumit grup." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii sunt secretari de stat și directori din ministerele de resort, adică persoanele direct responsabile de implementarea politicilor discutate. În acest context, credibilitatea lor este maximă." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este de a raporta progresul, de a identifica blocajele și de a accelera procesul de aliniere la legislația UE. Motivul este atingerea obiectivului strategic de integrare europeană a Republicii Moldova." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 0, "reason": "Nu există încercări de a interpreta eronat faptele. Dimpotrivă, se caută clarificarea tuturor aspectelor tehnice pentru a evita neînțelegerile." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția este pur tehnică și administrativă, fără nicio conotație sau mesaj de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Moldova va implementa un sistem informațional pentru monitorizarea piețelor agricole, inspirat din modelul polonez Republica Moldova intenționează să dezvolte un nou sistem informațional pentru monitorizarea piețelor agricole, o măsură menită să alinieze țara la reglementările Uniunii Europene și să sporească transparența în sector. Discuțiile au avut loc în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, unde reprezentanții Ministerului Agriculturii au prezentat un proiect de lege ce vizează modificarea legislației privind organizarea și funcționarea piețelor produselor agricole și agroalimentare. Noul sistem va permite colectarea și analiza datelor esențiale de pe piață, precum prețurile, stocurile, volumele de produse comercializate și mișcarea mărfurilor. Obiectivul principal este crearea unui cadru juridic necesar pentru un sistem funcțional de monitorizare, conform angajamentelor asumate de Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Proiectul de lege transpune articolele 223 și 224 din Regulamentul UE nr. 1308/2013. Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii, Andrei Dîngulean, proiectul este în proces de avizare interinstituțională și se confruntă cu riscul unor posibile tergiversări în procesul de coordonare cu Comisia Europeană. Termenul prevăzut pentru aprobarea în Guvern este octombrie 2026, iar în Parlament – decembrie 2026. În cadrul dezbaterilor, s-a subliniat că, pentru dezvoltarea acestui sistem, autoritățile moldovenești au studiat experiența altor state europene, având consultări și un schimb de experiență aprofundat cu experți din Polonia. Acest model de bune practici va sta la baza construirii sistemului informațional din Moldova, care va juca un rol crucial în raportarea datelor către structurile europene și în asigurarea unei funcționalități predictibile a pieței agricole naționale. Implementarea unui astfel de mecanism este considerată un pas important în modernizarea sectorului agricol și în pregătirea pentru integrarea deplină în piața unică europeană. ### Un nou proiect de lege urmărește combaterea practicilor comerciale neloiale în lanțul agroalimentar Autoritățile din Republica Moldova lucrează la un nou proiect de lege menit să combată practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Inițiativa legislativă, discutată în Comisia pentru integrare europeană, are ca scop transpunerea Directivei UE 633/2019 și corectarea dezechilibrelor structurale de putere de negociere dintre furnizori și cumpărători. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și se află în prezent în proces de avizare, înregistrând deja întârzieri. Potrivit reprezentanților ministerului, întârzierile au fost cauzate de necesitatea unor avizări repetate și de transmiterea tardivă a avizelor în etapele de consultare interinstituțională. Domeniul este considerat relativ nou pentru Ministerul Agriculturii, necesitând un efort suplimentar de documentare și consolidare a expertizei instituționale. Noua lege va institui o listă a practicilor comerciale interzise, precum și a celor permise doar în condiții strict definite prin contracte scrise. De asemenea, va reglementa limitarea reducerilor comerciale aplicate de cumpărătorii cu putere mare de negociere. Responsabilitatea pentru aplicarea legii va reveni Consiliului Concurenței, care va acționa în calitate de autoritate de aplicare, având competența de a stabili sancțiuni pentru încălcarea prevederilor. Un element important al noii legi este introducerea mecanismului de autosesizare a Consiliului Concurenței, pe lângă sesizările depuse de furnizorii afectați. Această măsură a fost luată în considerare deoarece, deși legislația anterioară viza astfel de practici, în ultimii trei ani nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea furnizorilor, chiar dacă existau indicii indirecte privind existența practicilor neloiale în sector. Inițial, implementarea se va face cu resursele existente ale Consiliului Concurenței, pentru a nu crea presiune financiară suplimentară asupra bugetului de stat, însă nu este exclusă suplinirea capacităților instituției pe viitor. ### Moldova va crea stocuri de urgență de produse petroliere pentru 90 de zile, printr-un mecanism hibrid Republica Moldova va institui un mecanism național pentru asigurarea stocurilor de urgență de produse petroliere, o măsură menită să prevină și să gestioneze eficient eventuale disfuncționalități majore în aprovizionare. Un proiect de lege în acest sens, prezentat de Ministerul Energiei, a fost susținut în primă lectură de Comisia parlamentară pentru integrare europeană. Proiectul propune un model hibrid, în care obligația de stocare va fi împărțită în mod egal (50/50) între o entitate centrală de stocare (ECS), care va fi creată sau desemnată de Guvern, și companiile private importatoare de produse petroliere. Până în anul 2034, țara urmează să constituie stocuri echivalente cu 90 de zile de importuri nete, dintre care cel puțin jumătate vor fi păstrate fizic pe teritoriul Republicii Moldova. Implementarea obligațiilor pentru agenții economici va fi treptată. În primul an, aceștia vor trebui să asigure 35% din obligația de stocare, crescând la 50% în al doilea an, 75% în al treilea și ajungând la 100% începând cu 2031. Pentru a nu afecta micii operatori, importatorii cu un volum mai mic de 10.000 de tone pe an vor fi scutiți de această obligație. Costurile pentru constituirea stocurilor de stat sunt estimate la aproximativ 17 milioane de euro anual, începând, cel mai probabil, cu 2027. Aceste fonduri vor fi colectate printr-o contribuție specială, care va fi inclusă în formula de calcul a prețurilor la pompă. Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Energiei, Vitalie Mîța, acest proiect de lege a înlocuit o altă condiționalitate din agenda de reforme a UE, fiind esențial pentru obținerea suportului financiar extern. Autoritățile au dat asigurări că, deși crearea stocurilor implică investiții majore, mecanismul este conceput pentru a nu bloca activitatea operatorilor economici. Entitatea centrală de stocare va putea utiliza inițial capacitățile comerciale existente, urmând ca ulterior să investească în construcția de noi depozite. Stocurile vor fi considerate „vii”, fiind reînnoite periodic pentru a evita degradarea și pentru a asigura intervenția rapidă în situații de criză.