--- title: "Ședință festivă dedicată aniversării a 65 de ani de la fondarea AȘM și împlinirii a 80 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic în Republica Moldova" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111574/Sedinta-festiva-dedicata-aniversarii-a-65-de-ani-de-la-fondarea-ASM-si-implinirii-a-80-de-ani-de-la-crearea-primelor-institute-de-cercetare-de-tip-aca event_date: 2026-06-12T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 1, Academia de Științe a Moldovei, Sala Azurie" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 10124 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111574 publisher: Privesc.Eu --- # Ședință festivă dedicată aniversării a 65 de ani de la fondarea AȘM și împlinirii a 80 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic în Republica Moldova ## Comunicat de presă # Academia de Științe a Moldovei a marcat 65 de ani de la fondare printr-o ședință festivă cu participare internațională Vineri, 12 iunie 2026, comunitatea științifică din Republica Moldova s-a reunit la Chișinău pentru o ședință festivă de o importanță istorică, dedicată aniversării a 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) și împlinirii a 80 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic. Evenimentul a adus laolaltă savanți de renume mondial, oficialități de stat și parteneri academici, subliniind rolul fundamental al cercetării în modernizarea societății și în procesul de integrare europeană. La eveniment au fost prezenți oaspeți de onoare de talie internațională, printre care profesorul Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, profesorul Klaus Mainzer, președintele Academiei Europene de Științe și Arte, și profesorul Peter Gluckman, președintele Consiliului Științific Internațional. Discuțiile au vizat provocările globale actuale, precum revoluția inteligenței artificiale, schimbările climatice, securitatea energetică și necesitatea combaterii dezinformării printr-o voce științifică lucidă, echilibrată și responsabilă. „În acești 65 de ani, generații întregi de savanți au înțeles că știința nu este un lux, ci o forță prin care o societate se poate ridica, se poate moderniza și se poate apăra de ignoranță, fals și înapoiere. Astăzi, în fața provocărilor fără precedent, știința nu mai poate fi tratată ca un domeniu secundar”, a declarat Președintele Academiei de Științe a Moldovei în discursul său inaugural, evidențiind necesitatea ca deciziile publice să fie fundamentate pe dovezi științifice. Un moment central al ședinței a fost reafirmarea legăturilor profunde cu Academia Română. Oficialii prezenți au subliniat apartenența la același spațiu spiritual, cultural și științific, o colaborare instituțională care s-a intensificat remarcabil în ultimii ani prin proiecte comune și prin crearea unor punți solide între malurile Prutului. Totodată, reprezentanții Guvernului au reiterat importanța strategică a investițiilor în știință. S-a accentuat faptul că cercetarea și inovația nu sunt doar instrumente de cunoaștere, ci piloni esențiali pentru prosperitatea națională, competitivitatea economică și alinierea Republicii Moldova la standardele și valorile Uniunii Europene. În semn de înaltă prețuire pentru devotamentul față de știință, în cadrul ceremoniei au fost acordate diplome de excelență și medalii aniversare unor personalități marcante. Aceste distincții au onorat academicieni, cercetători, scriitori și artiști consacrați, recunoscuți pentru contribuția lor inestimabilă la patrimoniul național și la menținerea unei culturi românești vibrante. **Despre Academia de Științe a Moldovei** Fondată în anul 1961, Academia de Științe a Moldovei este cel mai înalt for științific al țării. Instituția are misiunea de a promova cercetarea fundamentală și aplicativă, de a susține inovația și creația intelectuală, reprezentând potențialul științific al Republicii Moldova la nivel național și internațional. Academia joacă un rol vital în coordonarea activităților de cercetare și în formarea noilor generații de specialiști. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 4, "reason": "Evenimentul este o ședință festivă, iar discursurile și atmosfera generală sunt pline de recunoștință, optimism și satisfacție pentru realizările academice. Aplauzele frecvente și tonul solemn, dar cald, al vorbitorilor contribuie la un sentiment general pozitiv.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 4, "reason": "Starea de fericire este evidentă din contextul festiv și din expresii precum „salută cu nețărmurită bucurie proclamarea independenței”. Atmosfera este una de celebrare, marcată de aplauze și un ton pozitiv general." }, { "name": "Optimism", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii exprimă un optimism puternic față de viitorul științei, colaborarea dintre academii și parcursul european al Moldovei. Fraze precum „privim... cu responsabilitate spre viitor” și menționarea proiectelor comune subliniază această perspectivă pozitivă." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 5, "reason": "Recunoștința este un sentiment dominant, exprimat explicit și repetat față de fondatorii academiei, membrii săi, oaspeții de onoare și partenerii internaționali. Expresii ca „ne înclinăm cu profund respect” și „evocăm cu recunoștință” sunt frecvente." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 3, "reason": "Deși tonul este preponderent formal, prezența unor invitați de talie mondială, precum laureați ai Premiului Nobel, și reacțiile publicului (aplauze susținute) creează o atmosferă de entuziasm și mândrie pentru importanța evenimentului." }, { "name": "Dragoste", "grade": 3, "reason": "Sentimentul este exprimat sub forma patriotismului și a afecțiunii pentru cultura și limba comună românească. Se subliniază „apartenența la același spațiu spiritual și științific românesc” și rolul academiei în promovarea limbii române." }, { "name": "Bucurie", "grade": 4, "reason": "Bucuria este menționată direct („nețărmurită bucurie”) și este omniprezentă în atmosfera de sărbătoare. Muzica solemnă (imnurile) și aplauzele contribuie la acest sentiment festiv." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 4, "reason": "Se manifestă o satisfacție evidentă față de realizările istorice ale academiei și față de succesul colaborărilor recente. Fraze precum „avem onoarea de a-l avea alături” și menționarea parteneriatelor de succes denotă un sentiment de împlinire." }, { "name": "Amuzament", "grade": 1, "reason": "Un scurt moment de amuzament apare în timpul deschiderii cadoului oferit de Academia Română, când vorbitorul glumește pe seama dificultății de a-l desface („Nu știu dacă e mai greu pachetul sau scaunul”). Este un moment singular de relaxare." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Emoțiile negative sunt aproape absente, evenimentul având un caracter festiv. Ele apar doar ca referințe la dificultățile istorice sau la provocările globale actuale, dar sunt prezentate într-un context constructiv, ca un apel la acțiune.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 1, "reason": "O ușoară notă de tristețe este evocată la menționarea dificultăților istorice, precum „procese brutale de sovietizare, rusificare” și „destine despărțite cândva de istorie”, dar nu este un sentiment persistent." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare de furie în discursuri. Tonul este calm, respectuos și diplomatic." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă frică. Provocările sunt prezentate ca obstacole ce pot fi depășite prin știință." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de dezgust în limbajul folosit." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Nu este un sentiment dominant. Se menționează provocări precum „răspândirea dezinformării”, dar sub forma unui îndemn la acțiune, nu a unei plângeri." }, { "name": "Anxietate", "grade": 1, "reason": "Sunt menționate provocări globale precum „confruntări geopolitice, schimbări climatice, pandemii”, ceea ce poate sugera o îngrijorare, însă discursul se concentrează pe rolul științei ca soluție, atenuând anxietatea." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă dezamăgire în cadrul discursurilor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent din contextul evenimentului." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Componenta neutră/contextuală este foarte puternică, deoarece evenimentul constă în principal din discursuri oficiale, cu un conținut bogat în informații istorice, realizări și planuri de viitor, prezentate într-un mod narativ și persuasiv.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "O mare parte din discursuri, în special cele cu caracter istoric și de prezentare a realizărilor, au un ton neutru, formal și obiectiv, specific unui eveniment academic solemn." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Discursurile sunt extrem de informative, oferind date detaliate despre istoria Academiei de Științe a Moldovei, colaborările sale, membrii de onoare și realizările concrete. De exemplu, discursul președintelui Academiei Române este un expozeu istoric." }, { "name": "Interogativ", "grade": 0, "reason": "Componenta interogativă este practic inexistentă. Discursurile sunt declarative și afirmative." }, { "name": "Instructiv", "grade": 0, "reason": "Discursurile nu au un caracter instructiv; scopul lor este de a informa, celebra și a convinge, nu de a oferi instrucțiuni." }, { "name": "Narațiune", "grade": 4, "reason": "Istoria academiei este prezentată ca o poveste, o narațiune despre evoluție, dificultăți și succese. Se folosesc expresii precum „În acești 65 de ani, generații întregi de savanți...”, creând un fir narativ." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Discursurile au un puternic caracter persuasiv, având ca scop convingerea autorităților și a societății de importanța fundamentală a științei și a necesității de a o susține. Fraza „un apel către autorități... să acordăm științei locul pe care îl merită” este un exemplu clar." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este un exemplu de interacțiune socială formală, caracterizată printr-un nivel foarte înalt de politețe, respect și diplomație. Limbajul este protocolar, iar atitudinea generală este una de colaborare și prețuire reciprocă.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este la cel mai înalt nivel. Vorbitorii folosesc constant formule de adresare protocolare și respectuoase, precum „Excelențele Voastre”, „Distinși ambasadori”, „Onorată asistență”, reflectând solemnitatea evenimentului." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Acest sentiment este complet absent. Întregul eveniment este caracterizat de un limbaj și un comportament extrem de civilizat." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul este o valoare centrală a evenimentului, manifestat față de instituție, fondatori, membri, invitați și parteneri. Expresii ca „ne înclinăm cu profund respect” și aplauzele pentru fiecare vorbitor demonstrează acest lucru." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de agresivitate verbală sau atitudinală." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Sarcasmul este complet absent din discursurile formale." }, { "name": "Umor", "grade": 1, "reason": "Există un singur moment scurt de umor relaxat, în timpul desfacerii unui cadou, ceea ce arată că, deși formal, evenimentul permite mici momente de destindere." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Ironia nu este prezentă în discursuri." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Discursurile, în special cele care abordează colaborările internaționale (cu România, Japonia etc.), sunt formulate într-un limbaj diplomatic, menit să consolideze relațiile și parteneriatele." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 4, "reason": "Discursurile abordează teme sociale importante, precum rolul științei în dezvoltarea societății, necesitatea investițiilor în educație și cercetare (advocacy), și importanța identității culturale și a colaborării internaționale (inclusivitate, sensibilitate culturală).", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul este formal, respectuos și incluziv, evitând orice expresie care ar putea fi considerată ofensatoare, ceea ce se aliniază cu principiile corectitudinii politice." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 4, "reason": "Se pune un accent puternic pe incluziune, prin menționarea și recunoașterea tuturor participanților: academicieni, profesori, studenți, parteneri internaționali și publicul larg. Colaborarea dintre diverse instituții și țări este un pilon al discursurilor." }, { "name": "Diversitate", "grade": 3, "reason": "Evenimentul promovează diversitatea prin prezența invitaților din diferite țări și domenii științifice. Discursurile acoperă o gamă largă de subiecte, de la științe exacte la cele umaniste, reflectând diversitatea academică." }, { "name": "Discriminare", "grade": 1, "reason": "Discriminarea este menționată doar în context istoric, cu referire la perioadele de „sovietizare și rusificare”. Evenimentul în sine promovează unitatea și colaborarea, fiind opus discriminării." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment reprezintă un act de advocacy pentru știință. Discursurile sunt un apel direct către autorități și societate pentru a acorda științei finanțarea, respectul și rolul central pe care le merită în dezvoltarea țării." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Tema este atinsă indirect, prin sublinierea rolului academiei în lupta împotriva „ignoranței, falsului și înapoierii” și în apărarea „adevărului istoric”, contribuind astfel la o societate mai dreaptă." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 4, "reason": "Evenimentul demonstrează o înaltă sensibilitate culturală, celebrând moștenirea lingvistică și culturală comună cu România și manifestând respect față de oaspeții internaționali, precum ambasadorul Japoniei." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Evenimentul este o ședință festivă academică, cu un caracter extrem de formal și profesional. Discursurile sunt structurate, axate pe istoria, realizările și viitorul instituțiilor științifice, subliniind colaborarea, inovația și rolul științei în rezolvarea problemelor societății. Toți vorbitorii sunt lideri în domeniile lor și demonstrează un nivel înalt de competență.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Întregul eveniment se desfășoară într-un cadru formal, solemn și protocolar. Limbajul folosit de vorbitori este elevat și respectuos (ex: „Excelențele Voastre”, „distinși ambasadori”), specific unui mediu academic de înalt nivel." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii, inclusiv președinți de academii și un laureat al Premiului Nobel, demonstrează o cunoaștere aprofundată a domeniilor lor, a istoriei instituțiilor și a provocărilor științifice actuale, cum ar fi inteligența artificială sau editarea genetică." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Președinții academiilor și ministrul își asumă roluri de lideri, prezentând viziuni strategice, subliniind importanța colaborării și făcând apel la acțiune pentru sprijinirea științei. Discursurile lor au un caracter programatic și vizionar." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Colaborarea este o temă centrală, evidențiată în mod repetat, în special între Academia de Științe a Moldovei și Academia Română („Consiliul Academic Român”), dar și cu organisme internaționale. Prezența oaspeților străini subliniază acest aspect." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Discursurile poziționează știința ca fiind instrumentul esențial pentru rezolvarea problemelor globale majore, precum schimbările climatice, pandemiile sau dezinformarea. Se subliniază că știința este „o forță prin care o societate se poate ridica”." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Se pledează constant pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi științifice. Președintele AȘM menționează necesitatea unor „politici publice fundamentate pe dovezi”, iar ministrul leagă decizia strategică de integrare europeană de investiția în cunoaștere." }, { "name": "Inovație", "grade": 5, "reason": "Inovația este prezentată ca un motor al progresului. Discursurile celebrează realizările științifice și inovațiile trecute și prezente (de la școli științifice la tehnologii ARNm și AI) și subliniază rolul lor în dezvoltarea societății." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 4, "reason": "Evenimentul, prin natura sa aniversară, este un prilej de reflecție asupra trecutului și viitorului. Discursurile sunt menite să inspire și să motiveze comunitatea științifică, evidențiind reziliența în fața dificultăților istorice și importanța misiunii lor.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 3, "reason": "Deși nu este tema centrală, ideea de îmbunătățire continuă este prezentă implicit prin apelurile la adaptare la noile provocări globale și tehnologice și la consolidarea performanței științifice." }, { "name": "Motivație", "grade": 4, "reason": "Discursurile au un puternic caracter motivațional, celebrând realizările savanților și subliniind importanța muncii lor pentru societate. Recunoașterea publică a meritelor servește drept un factor de motivare pentru comunitatea academică." }, { "name": "Inspirație", "grade": 4, "reason": "Prezența unor personalități de talie mondială, precum laureatul Nobel Randy Schekman, și evocarea istoriei de rezistență culturală și științifică sunt menite să inspire, în special tinerii cercetători." }, { "name": "Reziliență", "grade": 4, "reason": "Reziliența este o temă importantă, în special în discursurile președinților academiilor, care evocă perioadele istorice dificile (perioada sovietică) și capacitatea comunității științifice de a supraviețui și de a păstra „flacăra cunoașterii” aprinsă." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Această dimensiune nu este prezentă. Discursurile sunt orientate spre exterior, către realizări instituționale și provocări sociale, nu spre stări interioare de conștientizare personală." }, { "name": "Reflecție", "grade": 5, "reason": "Caracterul aniversar al evenimentului impune un ton reflexiv. Discursul președintelui AȘM este o meditație explicită asupra trecutului, prezentului și viitorului instituției, subliniind lecțiile învățate și datoriile față de viitor." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 3, "reason": "Accentul este pus pe dezvoltarea instituțională, dar aceasta este văzută ca fiind dependentă de dezvoltarea personală a membrilor săi. Apelul la susținerea tinerilor cercetători este, în esență, un apel la sprijinirea dezvoltării lor personale și profesionale." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursurile sunt puternic ancorate în valori etice și morale. Se pune un accent deosebit pe responsabilitatea socială a oamenilor de știință, pe integritatea în fața presiunilor ideologice și pe datoria de a apăra adevărul științific și istoric.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Onestitatea și căutarea adevărului sunt prezentate ca valori fundamentale ale științei. Vorbitorii subliniază datoria Academiei de a „apăra adevărul” și de a combate dezinformarea, promovând o comunicare onestă cu publicul." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Se aduce un omagiu integrității savanților care au rezistat presiunilor ideologice din trecut și au apărat „adevărul istoric” și „valorile autentice”, acest concept fiind un pilon al discursurilor." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Responsabilitatea este tema etică dominantă. Președintele AȘM folosește frecvent cuvântul, subliniind datoria față de societate, față de înaintași și față de generațiile viitoare. Știința este prezentată ca o misiune cu o profundă responsabilitate socială." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Discursul laureatului Nobel, Randy Schekman, atinge tangențial dilemele etice legate de noile tehnologii (AI, vaccinuri), menționând scepticismul public și nevoia de a adresa aceste preocupări, fără a le analiza în profunzime." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Discursurile, în special cel al președintelui Academiei Române, conțin judecăți morale clare cu privire la istorie, condamnând procesele de „sovietizare și rusificare” și afirmând imperativul moral al apărării identității culturale românești." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 2, "reason": "Deși nu este un subiect central, apelul la recunoașterea și susținerea adecvată a științei („să acordăm științei locul pe care îl merită”) poate fi interpretat ca o cerere de corectitudine în alocarea resurselor și a prestigiului social." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Consolidarea încrederii publice în știință este o preocupare majoră. Se discută despre necesitatea ca oamenii de știință să fie o sursă credibilă de informații, mai ales în contextul actual al dezinformării." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, elaborat și clar, corespunzător solemnității unui eveniment academic de înaltă ținută. Mesajele sunt transmise direct, deși cu o anumită prudență diplomatică în abordarea subiectelor sensibile.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii își exprimă ideile în mod direct și neechivoc, fie că este vorba de felicitări, de prezentarea unor realizări sau de apeluri la acțiune și sprijin pentru comunitatea științifică." }, { "name": "Indirect", "grade": 3, "reason": "Există un grad de comunicare indirectă, în special în referirile la contextul istoric și politic. Critica perioadei sovietice este formulată diplomatic, prin expresii precum „destine despărțite cândva de istorie”." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Discursurile sunt bine structurate, logice și clare. Chiar și subiectele științifice complexe sunt prezentate într-o manieră accesibilă pentru un public larg, demonstrând o mare claritate în exprimare." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Nu există ambiguitate în mesajele transmise. Scopul evenimentului și intențiile vorbitorilor sunt exprimate limpede." }, { "name": "Concizie", "grade": 1, "reason": "Discursurile sunt elaborate și detaliate, nu concise. Lungimea și complexitatea lor sunt adecvate pentru o ceremonie festivă, unde se dorește acoperirea unei game largi de subiecte." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Stilul este unul elaborat, cu un vocabular bogat și fraze complexe. Vorbitorii dezvoltă pe larg ideile, oferind detalii istorice, exemple și viziuni de viitor, specific discursului academic formal." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. De la formulele de adresare la tonul general și vestimentația probabilă, totul indică un eveniment protocolar, solemn și de înaltă ținută." }, { "name": "Informalitate", "grade": 1, "reason": "Aproape inexistentă. Singurul moment de relaxare este scurta încurcătură legată de desfacerea unui cadou, un detaliu minor într-un context altfel complet formal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 5, "reason": "Dimensiunea culturală și regională este esențială pentru înțelegerea evenimentului. Discursurile sunt profund ancorate în contextul identității naționale românești, al patrimoniului comun și al relației speciale dintre Republica Moldova și România, totul fiind plasat într-un cadru internațional și multicultural.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 5, "reason": "Evenimentul respectă cu strictețe normele culturale ale unei ceremonii academice solemne, incluzând intonarea imnurilor, discursuri formale și un ton general de respect și celebrare a valorilor științifice și naționale." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 5, "reason": "Relația dintre cele „două maluri ale Prutului” este o temă centrală. Discursurile abordează explicit atât unitatea culturală și lingvistică, cât și separarea istorică, subliniind eforturile de apropiere și convergență academică." }, { "name": "Tradiții", "grade": 4, "reason": "Evenimentul în sine este o celebrare a tradiției instituționale. Se aduce un omagiu fondatorilor și înaintașilor, subliniind continuitatea unei tradiții științifice și culturale de-a lungul deceniilor." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 1, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale specifice, discursul fiind centrat pe cultura națională și academică în sens larg." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 4, "reason": "Evenimentul are o dimensiune multiculturală evidentă, prin prezența ambasadorilor și a invitaților internaționali. Se subliniază universalitatea științei și dorința de integrare în „marile fluxuri internaționale ale cunoașterii”." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 5, "reason": "Conceptul de patrimoniu (științific, cultural, lingvistic) este un pilon al discursurilor. Se vorbește despre „moștenirea culturală și lingvistică comună” și despre datoria de a o proteja și îmbogăți." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 5, "reason": "Există un sentiment puternic de mândrie, atât instituțională, cât și națională. Se celebrează realizările savanților moldoveni și români și se afirmă cu demnitate „potențialul creator al Republicii Moldova în lume”." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală a evenimentului este pozitivă și transparentă: celebrarea unei aniversări, promovarea științei și consolidarea colaborărilor. Totuși, aceasta se manifestă într-un cadru geopolitic și cultural clar definit, promovând o viziune pro-europeană și pro-românească.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discursurile sunt persuasive, dar nu manipulative. Orice apel la emoție sau retorică este făcut în mod deschis, în scopul celebrării și susținerii unei cauze comune, fără agende ascunse." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 3, "reason": "Există o părtinire clară și asumată în favoarea integrării europene și a unității culturale românești. Acestea nu sunt prezentate ca opțiuni neutre, ci ca obiective strategice și valori fundamentale, ceea ce constituie o formă de partizanat cultural și politic." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Credibilitatea vorbitorilor este extrem de ridicată. Aceștia sunt lideri ai celor mai înalte foruri științifice naționale și internaționale, un ministru și un laureat al Premiului Nobel, ceea ce conferă o autoritate maximă mesajelor transmise." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este explicită și pozitivă: celebrarea, omagierea, consolidarea colaborării și pledoaria pentru viitorul științei. Motivele sunt nobile, vizând progresul societății prin cunoaștere și educație." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Vorbitorii nu încearcă să interpreteze greșit faptele, ci, dimpotrivă, încearcă să corecteze ceea ce ei consideră a fi interpretări inexacte din trecut (ex: teza limbii moldovenești), prezentând propria versiune ca fiind cea corectă." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 4, "reason": "Evenimentul are o încărcătură geopolitică semnificativă. Accentul pe „calea europeană”, parteneriatul strategic cu România și respingerea moștenirii sovietice constituie o formă de diplomație publică și promovare a unui anumit vector geopolitic, fiind o manifestare de soft power." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Academia de Științe a Moldovei la 65 de ani: O punte între trecut și viitorul provocator al științei Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a marcat vineri, într-o ședință festivă, împlinirea a 65 de ani de la fondare, un eveniment ce a reunit personalități marcante ale lumii academice naționale și internaționale. Președintele AȘM, academicianul Ion Tighineanu, a deschis evenimentul cu un discurs ce a subliniat rolul fundamental al instituției în dezvoltarea societății moldovenești, evocând transformarea sa dintr-un instrument ideologic în perioada sovietică într-un bastion al valorilor identitare și al excelenței științifice. În alocuțiunea sa, președintele Tighineanu a menționat că, de la fondarea sa în 1961, Academia a fost „martor și participant activ la transformările societății”. El a evidențiat contribuțiile AȘM la formarea școlilor științifice, susținerea creației intelectuale, promovarea culturii și a limbii române și apărarea adevărului istoric. „În acești 65 de ani, generații întregi de savanți au înțeles că știința nu este un lux, ci o forță prin care o societate se poate ridica, se poate moderniza și se poate apăra de ignoranță, fals și înapoiere”, a declarat academicianul. Discursul a abordat și provocările contemporane cu care se confruntă lumea, de la confruntări geopolitice și schimbări climatice la insecuritatea energetică și dezinformare. În acest context, Ion Tighineanu a subliniat că știința nu mai poate fi tratată ca un domeniu secundar, iar una dintre misiunile fundamentale ale Academiei este consolidarea valorii cercetării la nivel național și conectarea acesteia la fluxurile internaționale ale cunoașterii. A fost menționată și colaborarea strânsă cu Academia Română, precum și prezența unor invitați de talie mondială, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, ca o confirmare a prestigiului internațional al instituției. Evenimentul a fost un prilej de a onora memoria fondatorilor și a personalităților care au contribuit la prestigiul Academiei, dar și un apel către autorități și întreaga societate de a acorda științei „locul pe care îl merită în dezvoltarea Republicii Moldova”. Președintele AȘM a reafirmat angajamentul instituției de a rămâne un spațiu al excelenței, un garant al rigorii și o punte între cercetarea națională și știința mondială, pregătită să contribuie la procesul de convergență academică în beneficiul viitorului european comun. ### Parteneriat Academic Consolidat: Academia Română și AȘM marchează o nouă etapă de colaborare Prezența președintelui Academiei Române, academicianul Marius Andruh, la ședința festivă a Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) a subliniat legăturile istorice și colaborarea tot mai strânsă dintre cele două foruri științifice. În discursul său, Andruh a evidențiat că, deși înființate la momente diferite, cele două academii sunt unite de un ideal comun, care datează încă de la fondarea Societății Literare Române în 1866. „Chiar dacă datele de înființare separă în timp cele două academii prin 95 de ani, ele sunt legate mult mai profund prin idealul întemeietorilor Academiei Române”, a afirmat Marius Andruh. El a reamintit că trei dintre cei 21 de membri fondatori ai Academiei Române proveneau din Basarabia: Alexandru Hâjdeu, Constantin Stamate și Ion Străjescu. Această moștenire comună, a continuat el, a fost consolidată de-a lungul anilor, numeroși savanți și personalități culturale din Basarabia devenind membri ai Academiei Române, inclusiv după 1990. Un moment cheie în recenta consolidare a relațiilor a fost înființarea, la 26 martie 2026, a Consiliului Academic Român, sub egida Academiei Române. Acest consiliu, care include AȘM și academiile de ramură din România, are ca misiune principală „consolidarea colaborării academice în spațiul românesc”. Prezența la eveniment a președinților academiilor de științe juridice și a altor reprezentanți de rang înalt din România a marcat importanța acestui nou organism. Președintele Andruh a evocat și momentele dificile prin care a trecut cultura română din Basarabia în perioada sovietică, menționând procesele de rusificare și impunerea unei identități artificiale. Cu toate acestea, a subliniat el, „identitatea românească a supraviețuit prin literatură, teatru și rezistență intelectuală”, aducând un omagiu unor scriitori precum Grigore Vieru, Ion Druță și academicianului Mihai Cimpoi. La finalul discursului, într-un gest simbolic, președintele Academiei Române a înmânat o diplomă de excelență și o operă de artă din partea instituției pe care o conduce, ca semn al solidarității și al continuității procesului de apropiere dintre cele două maluri ale Prutului. ### Laureatul Nobel Randy Schekman la Chișinău: Între progresele revoluționare ale științei și scepticismul public Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină, profesorul Randy Schekman, a transmis un mesaj puternic despre rolul științei în societate în cadrul ședinței festive a Academiei de Științe a Moldovei. Vizibil emoționat, profesorul american și-a început discursul amintind de vizita sa anterioară în Republica Moldova, când, cu sprijinul președintelui AȘM, a reușit să ajungă în satul Lipcani, locul de naștere al bunicilor săi, care au emigrat în Statele Unite în 1927. „A fost prima dată în aproape 100 de ani când cineva din familie s-a întors în patria noastră”, a mărturisit Schekman. În discursul său, laureatul Nobel a abordat dualitatea percepției publice asupra științei, menționând că există atât „vești bune, cât și vești proaste”. Pe de o parte, progresele rapide în domenii precum biotehnologia oferă soluții revoluționare la probleme care au afectat omenirea de secole. El a dat exemplul tehnologiei ARN mesager (ARNm), utilizată în vaccinurile anti-COVID-19, care a fost recent aplicată cu succes pentru a corecta o boală genetică fatală la un copil, salvându-i viața. Aceeași tehnologie, a explicat el, este acum testată pentru a trata permanent nivelurile ridicate de colesterol, eliminând necesitatea medicamentației zilnice. Pe de altă parte, profesorul Schekman a avertizat asupra „neînțelegerii publice” și a scepticismului larg răspândit, alimentat de „frică, politică și ignoranță”. El a menționat că, în ciuda faptului că vaccinurile au salvat milioane de vieți, scepticismul persistă. În acest context, a subliniat responsabilitatea comunității științifice de a combate dezinformarea. „Este responsabilitatea noastră, ca oameni de știință, și responsabilitatea voastră, ca membri ai acestei organizații, să contracarăm acest lucru prin educație publică”, a declarat el. Profesorul Schekman a vorbit și despre potențialul inteligenței artificiale de a crea noi molecule proteice și materiale farmaceutice, dar și despre pericolele pe care le poate aduce tehnologia, făcând o paralelă cu dezvoltarea bombei nucleare. Cu toate acestea, el a încheiat într-o notă optimistă, subliniind că aceeași cercetare fundamentală care a dus la arme nucleare promite acum o sursă de energie nelimitată prin fuziune nucleară. Mesajul său a fost un apel la unitate și responsabilitate, încurajând oamenii de știință să colaboreze pentru a folosi puterea cunoașterii în beneficiul întregii planete.