--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 5 iunie 2026. Subiectul „Învățământul pre-universitar din Republica Moldova”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111590/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---5-iunie-2026--Subiectul--invatamantul-pre-universitar-din-Republica-Moldova- event_date: 2026-06-05T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1746 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111590 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 5 iunie 2026. Subiectul „Învățământul pre-universitar din Republica Moldova” ## Comunicat de presă ## Republica Moldova se Confruntă cu Provocări Demografice Majore ### Efecte asupra Sistemului Educațional **Republica Moldova** se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări demografice din istoria sa recentă, iar efectele acesteia vor fi resimțite tot mai puternic în sistemul educațional. **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, a spus vineri, 5 iunie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale *„Analize economice cu Veaceslav Ioniță”*, că în următorii ani numărul elevilor va înregistra o scădere accentuată, pe fondul prăbușirii natalității și al migrației interne din mediul rural către centrele urbane. > „Până în anul 2017, în Republica Moldova erau mai mulți elevi la sate decât la orașe. Astăzi situația este inversă, iar tendința se va accentua. În următorii ani vom vedea o migrare și mai puternică a elevilor către orașe, în timp ce multe școli rurale vor rămâne fără copii”, a declarat expertul. ### Schimbări Majore în Structura Populației Școlare - În ultimul deceniu, numărul total al elevilor s-a menținut relativ stabil, în jurul a 335 de mii de copii. - Structura teritorială a populației școlare s-a modificat profund: - Anul de studii 2015–2016: 177,5 mii de elevi în sate și 157 de mii în orașe. - Anul 2025–2026: 139,2 mii de elevi în mediul rural și 195,5 mii în mediul urban. ### Creșterea Numărului de Elevi în Chișinău **Municipiul Chișinău** concentrează cea mai mare parte a acestei creșteri. În ultimii zece ani, numărul elevilor din capitală a crescut cu peste 29 de mii, ajungând la aproximativ 110 mii de copii. Potrivit estimărilor: - În următorii doi ani, numărul elevilor din Chișinău ar putea deveni egal cu numărul total al elevilor din toate satele Republicii Moldova. - Peste trei-patru ani, numărul elevilor din Chișinău îl va depăși pe cel din mediul rural. ### Provocări Viitoare în Sistemul Educațional Expertul atrage atenția că adevărata provocare urmează să se manifeste în următorii ani, când generațiile foarte mici de copii născuți în ultimul deceniu vor intra în sistemul educațional. - Numărul copiilor cu vârsta de până la șase ani a scăzut de la 258,1 mii în anul 2015 la 167,5 mii în anul 2025. - Până în 2030, ar putea ajunge la doar 138,6 mii. > „În perioada 2011–2015 s-au născut 197 de mii de copii, iar în perioada 2021–2025 doar 126 de mii. Avem cu peste 71 de mii de copii mai puțini. Este cea mai redusă natalitate înregistrată vreodată în Republica Moldova”, a subliniat Veaceslav Ioniță. ### Consecințele asupra Rețelei Școlare - În anul de studii 1990–1991, Republica Moldova avea 1.640 de școli; în prezent, au rămas doar 1.173. - În ultimii 35 de ani, aproape 470 de instituții de învățământ au fost închise din cauza reducerii numărului de copii. - În ultimul deceniu, în mediul rural au fost închise 137 de școli. Datele analizate de expert arată că numeroase instituții de învățământ funcționează mult sub capacitatea proiectată. Media națională de ocupare a școlilor este de doar 52,2%, iar în multe localități clădirile școlare sunt aproape goale. > „Școlile construite pentru generații numeroase de copii au devenit prea mari pentru realitățile demografice actuale. Astăzi avem localități unde în școală învață mai puțin de zece copii. Din cinci locuri disponibile într-o clasă, în medie doar unul este ocupat”, a explicat expertul. ### Concentrarea Elevilor în Centrele Urbane Potrivit lui **Veaceslav Ioniță**, cele mai mari concentrări de elevi la toate treptele de învățământ se regăsesc în: - **Municipiul Chișinău** - Principalele centre urbane ale țării: Bălți, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat, Soroca și Durlești. Fenomenul este și mai pronunțat la nivel liceal, unde aproximativ 40% dintre liceenii țării sunt concentrați în capitală. ### Avertisment și Necesitatea Adaptării Expertul avertizează că sistemul educațional va trebui să se adapteze rapid la noile realități demografice, în condițiile în care declinul natalității și depopularea satelor vor continua să reducă numărul elevilor și să transforme profund harta educațională a Republicii Moldova. ## Noutăți ### Colaps demografic iminent în școlile din Moldova: Numărul elevilor va scădea sub 250.000 în următorii 7 ani Republica Moldova se află în pragul unui colaps demografic în sistemul de învățământ pre-universitar, cu o prognoză sumbră pentru următorii șapte ani. După o perioadă de aproximativ un deceniu (2016-2026) în care numărul total de elevi a rămas relativ stabil în jurul a 334.000, țara se pregătește pentru o scădere dramatică, a avertizat expertul economic Veaceslav Ioniță. Cauza principală a acestui declin accelerat este un factor pur demografic: natalitatea extrem de scăzută din ultimii ani. Potrivit analizei, generația de copii care finalizează acum studiile este semnificativ mai numeroasă decât cea care urmează să intre în clasa întâi. Datele arată că în următorii șapte ani, sistemul educațional va fi părăsit de o generație de aproximativ 276.000 de tineri, în timp ce în școli vor intra doar circa 189.000 de copii născuți recent. Această diferență de aproape 90.000 de persoane va duce la o contracție fără precedent a populației școlare. Expertul estimează că, până în anul 2033, numărul total al elevilor din Republica Moldova va coborî sub pragul de 250.000. Această prognoză se bazează exclusiv pe datele privind natalitatea și nu ia în calcul factorul suplimentar al migrației, care ar putea agrava și mai mult situația. Perioada de stabilitate numerică, pe care Ioniță a numit-o un „răgaz de zece ani”, a luat sfârșit, iar societatea trebuie să se pregătească pentru impactul acestei noi realități. Această scădere a numărului de elevi vine după un declin masiv înregistrat după anii '90. Dacă în anul de vârf 1997-1998 în școli învățau aproximativ 653.000 de elevi, până în 2016 numărul acestora aproape s-a înjumătățit. Viitorul declin va pune o presiune enormă pe sistemul de învățământ, forțând autoritățile să reevalueze rețeaua de școli, finanțarea per elev și strategiile educaționale pe termen lung. Criza demografică nu mai este o amenințare îndepărtată, ci o certitudine matematică ale cărei efecte vor fi resimțite acut în fiecare comunitate din țară. ### Două realități educaționale: Satele Moldovei se golesc de elevi, în timp ce școlile din Chișinău sunt supraaglomerate În spatele unei aparente stabilități a numărului total de elevi din ultimul deceniu, sistemul de învățământ din Republica Moldova a suferit o transformare internă radicală, care a adâncit decalajul dintre mediul urban și cel rural. O analiză economică prezentată de Veaceslav Ioniță dezvăluie o migrație internă masivă a populației școlare, creând două realități paralele: școli rurale din ce în ce mai goale și instituții supraaglomerate în Chișinău și alte mari orașe. Dacă acum zece ani, numărul elevilor din sate îl depășea pe cel din orașe, astăzi situația s-a inversat dramatic. În ultimul deceniu, școlile rurale au pierdut aproximativ 38.000 de elevi, o cifră echivalentă cu închiderea a circa 200 de școli de dimensiuni medii. În același timp, municipiul Chișinău a înregistrat o creștere de 29.000 de elevi. Acest aflux a pus o presiune imensă pe infrastructura școlară a capitalei, care ar fi necesitat construcția a 30 de școli noi pentru a face față cererii, lucru care nu s-a întâmplat. Consecința directă este supraaglomerarea claselor și funcționarea multor școli din Chișinău la o capacitate de peste 100%. Acest fenomen de „relocare” a elevilor din sate în orașe este determinat de migrația internă a familiilor în căutarea unor oportunități economice și a unei educații considerate de o calitate superioară, în special la nivel liceal. Expertul avertizează că tendința se va accelera, ajungându-se la o situație fără precedent. Prognoza indică faptul că, în doar doi sau trei ani, numărul elevilor din municipiul Chișinău va fi mai mare decât numărul total al elevilor din toate satele Republicii Moldova la un loc. Această polarizare extremă ridică probleme sociale și logistice majore. Pe de o parte, în zonele rurale, școlile devin pustii și ineficiente din punct de vedere economic, riscând închiderea și privând comunitățile de un pilon social esențial. Pe de altă parte, în Chișinău, calitatea procesului educațional este amenințată de numărul prea mare de elevi per clasă și de infrastructura depășită. Această fractură educațională reflectă o problemă mai largă de dezvoltare inegală a țării și necesită intervenții politice urgente pentru a asigura un acces echitabil la o educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de locul de trai. ### Criza școlilor-fantomă: Sute de instituții de învățământ din Moldova funcționează aproape goale Republica Moldova se confruntă cu o criză economică și administrativă majoră în sistemul de învățământ, generată de sute de „școli-fantomă” care funcționează la o capacitate extrem de redusă, generând costuri uriașe pentru un număr infim de elevi. O analiză detaliată a expertului economic Veaceslav Ioniță scoate la iveală o ineficiență sistemică, în special în zonele rurale afectate de depopulare. Datele prezentate sunt alarmante. Aproximativ 29 de școli din țară operează la mai puțin de 10% din capacitatea lor proiectată. În termeni practici, acest lucru înseamnă că într-o clasă dotată cu 20 de locuri învață, în medie, un singur elev. Situația este la fel de problematică și pentru un alt grup de 142 de școli, care funcționează la o capacitate de utilizare între 10% și 20%. În total, aproape 400 de școli, reprezentând aproape jumătate din localitățile țării care dispun de o instituție de învățământ, au un grad de încărcare sub 30%. Această subutilizare a infrastructurii școlare are consecințe economice grave. Statul continuă să suporte cheltuieli semnificative pentru întreținerea unor clădiri enorme, pentru încălzire, personal administrativ și didactic, în timp ce numărul beneficiarilor direcți, elevii, este extrem de mic. În unele cazuri, în școli cu mai puțin de 10 elevi în total, costul per elev atinge niveluri nesustenabile. Expertul a ilustrat absurdul situației prin calcularea spațiului școlar care revine unui elev în unele localități rurale, acesta depășind 100 de metri pătrați – suprafața unui apartament generos. Paradoxal, în timp ce sute de școli rurale sunt practic goale, instituțiile din Chișinău sunt supraaglomerate, cu un grad de ocupare de peste 100%. Această discrepanță subliniază eșecul politicilor de a adapta rețeaua școlară la noile realități demografice și la migrația internă. Menținerea școlilor-fantomă în funcțiune reprezintă o risipă de resurse publice care ar putea fi redirecționate către îmbunătățirea calității educației în școlile aglomerate sau către crearea unor centre educaționale regionale, mai eficiente. Criza eficienței infrastructurii școlare impune decizii administrative dificile, dar necesare, privind optimizarea rețelei școlare. Fără o reformă curajoasă, bazată pe date, sistemul de învățământ riscă să se prăbușească sub propria greutate economică, eșuând să ofere o educație de calitate atât în satele pustii, cât și în orașele arhipline.