--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 12 iunie 2026. Subiectul „Locuințe date în exploatare în Republica Moldova”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111624/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---12-iunie-2026--Subiectul--Locuinte-date-in-exploatare-in-Republica-Moldova- event_date: 2026-06-12T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1621 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111624 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 12 iunie 2026. Subiectul „Locuințe date în exploatare în Republica Moldova” ## Comunicat de presă ## Piața Imobiliară din Republica Moldova: Un Blocaj Fără Precedent ### Volumul Locuințelor Date în Exploatare la Cel Mai Scăzut Nivel din Ultimele Șapte Decenii Declarațiile au fost făcute vineri, 12 iunie 2026, de către **Veaceslav Ioniță**, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”. --- ### Decline Drastic al Pieței Imobiliare Potrivit expertului, după un vârf de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, piața a intrat într-un proces accentuat de declin. În 2025 au fost dați în exploatare doar 333 de mii de metri pătrați, iar în primele trei luni ale anului 2026 doar 17 mii de metri pătrați. Calculat în valoare anuală, primul trimestru al anului curent indică un nivel de doar 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus din istoria Republicii Moldova. > „Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară”, a subliniat Veaceslav Ioniță. ### Cauzele Dificultăților Expertul a remarcat că dificultățile sunt generate de: - Reducerea numărului de autorizații de construcție - Încetinirea activității în sector - Problemele întâmpinate de companii în procesul de dare în exploatare a locuințelor În municipiul Chișinău, unde în anul 2025 au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați, în primul trimestru al anului 2026 au fost înregistrați doar 5 mii de metri pătrați. În termeni anualizați, capitala a ajuns la un minim istoric de 117 mii de metri pătrați. > „Pe piață există tranzacții de vânzare-cumpărare, însă problema majoră este numărul mic de locuințe noi date în exploatare. Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat expertul. ### Impactul Asupra Populației Datele prezentate arată că, raportat la populație, în Republica Moldova se dau în exploatare tot mai puține locuințe. Dacă acum 70 de ani se dădeau în exploatare în medie aproximativ 40 de metri pătrați la 100 de locuitori, în 2025 indicatorul a coborât la 10 metri pătrați, iar în primul trimestru al anului 2026 la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată. ### Prăbușirea Pieței de Apartamente În ceea ce privește apartamentele, Veaceslav Ioniță a evidențiat că piața din Chișinău s-a prăbușit în ultimii trei ani. Dacă în anii 1980 se dădeau anual în exploatare circa 8.000 de apartamente, iar în 2021 aproximativ 6.700, în primul trimestru al anului 2026 numărul anualizat a coborât la circa 1.000 de apartamente. În ultimii trei ani au fost date în exploatare aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an, 2023, când au fost finalizate circa 4.900 de apartamente. ### Schimbări în Distribuția Geografică Expertul a mai remarcat și o schimbare neobișnuită în distribuția geografică a construcțiilor. Deși în ultimii 15 ani Chișinăul a concentrat circa 85% din valoarea totală a construcțiilor rezidențiale și 70% din suprafața construită, în prezent suprafața locuințelor date în exploatare în afara capitalei a devenit mai mare decât cea din municipiu, o situație rar întâlnită până acum. Analiza ultimilor cinci ani arată că municipiul Chișinău rămâne lider la construcția de locuințe, cu 63,2% din totalul suprafeței construite la nivel național, fiind urmat de raioanele Orhei, Ialoveni, Strășeni, Criuleni și Cahul. Totodată, raportat la numărul de locuitori, Chișinăul înregistrează cea mai mare suprafață construită – 48,1 metri pătrați la 100 de locuitori, peste media națională de 23 de metri pătrați. ### Nivelul Redus al Investițiilor Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra nivelului redus al investițiilor în construcțiile rezidențiale comparativ cu alte state europene. În anul 2025, construcțiile rezidențiale reprezentau doar 1,4% din PIB-ul Republicii Moldova, față de 3% în România și 5% media din Uniunea Europeană. > „Republica Moldova investește de două ori mai puțin decât România și de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene în construcții rezidențiale. Acest lucru arată că sectorul se află într-o situație dificilă și că sunt necesare măsuri urgente pentru deblocarea pieței imobiliare”, a concluzionat expertul. ### Concluzie și Perspective Potrivit lui Veaceslav Ioniță, fără intervenții care să faciliteze procesul de autorizare și dare în exploatare a locuințelor, tendința de scădere a construcțiilor rezidențiale va continua și în perioada următoare, amplificând deficitul de locuințe noi și dificultățile cu care se confruntă sectorul. ## Noutăți ### Piața imobiliară din Moldova, în colaps: Numărul de locuințe noi a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 70 de ani Republica Moldova se confruntă cu un blocaj fără precedent pe piața imobiliară, numărul locuințelor date în exploatare atingând un minim istoric, în special în municipiul Chișinău. Potrivit analistului economic Veaceslav Ioniță, datele pentru primul trimestru al anului indică o prăbușire dramatică, situație nemaiîntâlnită în ultimii 70 de ani. Într-o analiză recentă, expertul a dezvăluit că, în valoare anuală, la nivel național au fost date în exploatare doar **237.000 de metri pătrați** de locuințe. Cifra este alarmant de mică în comparație cu perioadele anterioare. Spre exemplu, în perioada sovietică (1956-1990), anual se dădeau în exploatare între 1,1 și 1,8 milioane de metri pătrați. Chiar și în anii recenți, recordul post-independență fiind în 2021, cifrele erau substanțial mai mari. Situația este deosebit de gravă în capitală, unde se înregistrează o scădere de aproape șase ori a numărului de apartamente noi, comparativ cu acum cinci ani. Analistul descrie fenomenul drept un „blocaj” complex, care se manifestă pe trei niveluri esențiale ale procesului de construcție. Primul este cel al **autorizațiilor de construcție**, unde procedurile au devenit mai complicate și mai lente. Al doilea vizează **procesul de construcție** propriu-zis, care este de asemenea îngreunat. Etapa finală, **darea în exploatare**, s-a transformat într-un obstacol major pentru dezvoltatori, companiile întâmpinând dificultăți enorme în finalizarea birocratică a proiectelor. Acest blocaj sistemic are consecințe directe asupra pieței: un număr mult mai mic de locuințe noi intră pe piață, ceea ce pune presiune pe stocul existent și poate influența prețurile pe termen mediu și lung. „Noi n-am avut așa un blocaj pe piața imobiliară în ultimii 70 de ani”, a subliniat Ioniță. Expertul avertizează că această situație demonstrează o fragilitate extremă a pieței, care, în ciuda percepției publice, este de fapt foarte slab dezvoltată, cu un număr redus de tranzacții. Fără o deblocare urgentă a acestor trei etape, riscul unei crize prelungite în sectorul imobiliar devine iminent, afectând atât dezvoltatorii, cât și cetățenii aflați în căutarea unei locuințe. ### Monopolul capitalei: Piața imobiliară din afara Chișinăului a dispărut aproape complet, creând un dezechilibru regional major Dezvoltarea imobiliară din Republica Moldova este aproape în totalitate concentrată în municipiul Chișinău și suburbiile sale imediate, în timp ce piața din restul țării a dispărut practic complet. Aceasta este concluzia analistului economic Veaceslav Ioniță, care atrage atenția asupra unui dezechilibru regional fără precedent. Datele arată că municipiul Chișinău monopolizează sectorul construcțiilor de locuințe, cu aproximativ **70% din numărul total** de unități locative și **85% din valoarea monetară** a acestora fiind concentrate în capitală. Această discrepanță este mult mai pronunțată decât în perioadele anterioare, indicând o marginalizare economică accelerată a regiunilor. „Piața imobiliară în afara Chișinăului a dispărut. Unica piață care mai există în prezent este Chișinăul”, a declarat Ioniță. Analiza sa introduce conceptul de **„aglomerație urbană Chișinău”**, care nu se limitează doar la granițele administrative ale municipiului. Dezvoltarea se extinde în raioanele învecinate, unde se înregistrează o activitate de construcție semnificativă, direct legată de proximitatea față de capitală. Raioanele **Ialoveni, Strășeni, Criuleni** și, într-o măsură mai mică, **Anenii Noi**, formează o zonă metropolitană de facto. Logica acestei extinderi este simplă: accesul rapid și direct la infrastructura și oportunitățile din Chișinău. În aceste zone, se construiește considerabil mai mult decât în oricare altă parte a țării. De exemplu, la 100 de locuitori, în Chișinău se construiesc anual 48 m² de spațiu locativ, în Orhei 37 m², iar în Ialoveni și Strășeni cifrele sunt de asemenea ridicate, în timp ce media națională este de doar 23 m². Această concentrare extremă ridică probleme serioase de dezvoltare regională. În timp ce aglomerația urbană a capitalei prosperă, restul țării stagnează, cu investiții minime în sectorul imobiliar. Expertul sugerează că politicile de dezvoltare viitoare trebuie să recunoască această realitate și să gândească strategic transformarea întregii aglomerații urbane. Fără o abordare integrată, care să vizeze și degajarea presiunii de pe municipiul Chișinău, decalajul dintre capitală și restul țării riscă să se adâncească și mai mult, cu consecințe economice și sociale pe termen lung. ### Departe de standardele UE: Sectorul construcțiilor din Moldova contribuie la PIB de trei ori mai puțin decât media europeană În ciuda percepției unui boom imobiliar, sectorul construcțiilor din Republica Moldova este semnificativ subdezvoltat în comparație cu standardele europene, având o contribuție la Produsul Intern Brut (PIB) de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene. Această realitate plasează țara într-o poziție vulnerabilă din punct de vedere economic, departe de normele pe care aspiră să le atingă în procesul de aderare la UE, conform analistului economic Veaceslav Ioniță. O comparație a indicatorilor economici relevă o discrepanță majoră. În Republica Moldova, construcțiile de locuințe reprezintă doar **1,4% din PIB**. În contrast, în România, un stat vecin și membru UE, acest sector contribuie cu **3% la PIB**. Media la nivelul Uniunii Europene este și mai mare, situându-se în jurul a **5%**. „Noi, care avem iluzia că construim foarte mult, de fapt construim de câteva ori mai puțin decât am construit cândva și, raportat la produsul nostru intern brut, suntem de două ori mai jos decât România și de peste trei ori mai puțin decât media europeană”, a explicat Ioniță. Aceste cifre demonstrează că piața imobiliară din Moldova, pe lângă blocajele interne legate de autorizare și dare în exploatare, suferă și de o slăbiciune structurală. Volumul total al investițiilor în sectorul rezidențial este insuficient pentru a genera o creștere economică robustă și pentru a se alinia la dinamica europeană. Potrivit expertului, pentru ca Moldova să atingă cel puțin nivelul României, ar fi necesară o dublare a volumului total de construcții. Această subperformanță reprezintă o provocare majoră în contextul integrării europene. O piață imobiliară slabă, cu puține tranzacții și investiții scăzute raportat la PIB, reflectă o economie fragilă. Alinierea la standardele economice ale UE necesită nu doar reforme legislative, ci și o consolidare a sectoarelor cheie, precum cel al construcțiilor. Fără o creștere substanțială și o deblocare a potențialului acestui domeniu, decalajul economic dintre Republica Moldova și statele membre UE riscă să persiste, complicând parcursul european al țării.