--- title: "Audieri publice la subiectul „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”, organizate pe Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111633/Audieri-publice-la-subiectul--Fraudele-telefonice-si-online---provocari-actuale--solutii-de-prevenire-si-combatere---organizate-pe-Comisia-pentru-econ event_date: 2026-06-12T14:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 11549 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Audieri publice la subiectul „Fraudele telefonice și online – provocări actuale, soluții de prevenire și combatere”, organizate pe Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică ## Comunicat de presă ## Prejudicii de sute de milioane de lei: Parlamentul caută soluții urgente pentru stoparea fraudelor online și telefonice **Chișinău, 12 iunie 2026** - Fenomenul fraudelor telefonice și online, care a luat o amploare îngrijorătoare în ultima perioadă, a fost principalul subiect al audierilor publice organizate vineri, 12 iunie 2026, de către Comisia pentru economie, buget și finanțe și Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Discuțiile au reunit reprezentanți ai instituțiilor de forță, ai sectorului bancar și ai operatorilor de telecomunicații, cu scopul de a identifica măsuri rapide și eficiente pentru prevenirea și combaterea acestor infracțiuni care afectează zilnic cetățenii Republicii Moldova. Datele prezentate în cadrul ședinței de către reprezentanții Inspectoratului General al Poliției indică o creștere alarmantă a pierderilor financiare cauzate de escroci. Dacă în anul 2023 prejudiciile totale se ridicau la peste 40 de milioane de lei, în 2025 acestea au depășit suma de 272 de milioane de lei. Doar în primele cinci luni ale anului curent, autoritățile au înregistrat peste 1.500 de cazuri, generând pagube de peste 115 milioane de lei, cu o pierdere medie per victimă estimată la aproximativ 89.000 de lei. „Asistăm la o diversificare rapidă a tipologiilor de fraudă prin utilizarea instrumentelor digitale și a rețelelor transfrontaliere. Pe lângă schemele clasice, infractorii folosesc acum tehnologii avansate pentru a clona identitățile unor oficiali sau reprezentanți bancari. Uneori, este absolut uimitor cum oamenii își scot economiile și le dau direct de acasă unor necunoscuți. Este imperativ ca instituțiile statului, băncile și operatorii de telefonie să acționeze coordonat pentru a stopa cât mai urgent acest fenomen”, a declarat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică în deschiderea audierilor. Analiza victimologiei arată că persoanele cele mai vulnerabile la aceste scheme sunt femeile și cetățenii cu vârsta de peste 66 de ani. Printre cele mai frecvente metode de înșelăciune se numără apelurile de la falși angajați ai structurilor de securitate sau ai băncilor, investițiile fictive în criptomonede pe platforme false și manipularea emoțională prin intermediul scenariului în care o rudă ar fi fost implicată într-un accident rutier grav. Infractorii folosesc adesea sisteme de mascare a numărului de telefon (spoofing) pentru a face apelurile să pară că vin din partea unor instituții de încredere din țară. Pentru a contracara aceste amenințări, autoritățile au propus și analizat o serie de măsuri concrete. Acestea includ impunerea unor reguli stricte operatorilor de telecomunicații pentru blocarea apelurilor internaționale falsificate, precum și crearea unui mecanism interinstituțional prin care băncile pot suspenda imediat tranzacțiile suspecte înainte ca banii să părăsească jurisdicția națională. De asemenea, o prioritate o reprezintă optimizarea platformelor de raportare a incidentelor cibernetice. „Dincolo de reglementările tehnice și legislative pe care le vom promova, educația financiară și digitală a populației rămâne cea mai puternică armă. Vom intensifica campaniile de informare publică prin toate canalele disponibile – de la mesaje de avertizare pe telefon, până la instruiri specifice în zonele rurale. Cetățenii trebuie să înțeleagă clar că nicio instituție legitimă, fie ea bancă sau poliție, nu le va cere niciodată datele cardului la telefon sau sume de bani cash trimise prin curieri”, a subliniat președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe. Audierile publice urmează să se concretizeze într-un set de recomandări și inițiative legislative care vor fi propuse spre adoptare în plenul Parlamentului. Eforturile comune se vor concentra pe consolidarea securității spațiului comunicațional și pe protejarea integră a resurselor financiare ale cetățenilor în fața noilor provocări digitale. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Tonul general al discuției este serios și concentrat pe o problemă gravă (fraudele), lăsând puțin loc pentru emoții pozitive. Există un optimism moderat legat de posibilitatea de a combate fenomenul prin colaborare, dar emoțiile predominante sunt îngrijorarea și urgența.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează pe un subiect negativ, fraudele și victimele acestora. Nu există niciun element care să indice fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 2, "reason": "Există un optimism moderat, bazat pe ideea de colaborare interinstituțională pentru a găsi soluții. Vorbitorii își exprimă dorința de a „opri acest fenomen” și de a „combate” fraudele, ceea ce implică o speranță în succesul acțiunilor comune." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "La începutul ședinței, președintele mulțumește participanților pentru prezență („Mulțumesc pentru faptul că ați dat curs invitației”), manifestând o formă de recunoștință protocolară." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul formal și profesional, iar subiectul este grav. Nu există manifestări de entuziasm." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Tema discuției și contextul formal al audierilor publice exclud complet prezența acestei emoții." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Subiectul abordat, fraudele care afectează cetățenii, este unul care generează îngrijorare, nu bucurie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "Deși se menționează unele succese în combaterea fraudelor (ex. „Ruda implicată în accident”), tonul general nu este unul de satisfacție, ci de îngrijorare față de amploarea actuală a fenomenului." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet serioasă, formală și lipsită de orice formă de umor sau amuzament." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 3, "reason": "Discuția este dominată de un sentiment de îngrijorare și urgență cu privire la amploarea fraudelor. Se exprimă dezamăgire și uimire față de vulnerabilitatea victimelor, inclusiv a celor din structurile de forță, ceea ce subliniază gravitatea problemei.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 1, "reason": "Deși se discută despre victime și prejudicii financiare semnificative, tonul nu este unul de tristețe personală, ci de îngrijorare instituțională și socială." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de furie. Discuția este constructivă, axată pe găsirea de soluții, nu pe exprimarea unor emoții negative puternice față de infractori." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii nu exprimă frică personală, ci discută despre necesitatea de a preveni frica și panica în rândul populației, care este o țintă a acestor fraude." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu sunt folosite cuvinte care să exprime direct dezgust, deși natura infracțiunilor discutate ar putea inspira un astfel de sentiment. Tonul rămâne profesional." }, { "name": "Frustrare", "grade": 2, "reason": "Se simte o frustrare moderată legată de complexitatea și evoluția rapidă a fenomenului, precum și de dificultatea de a-l stopa, subliniind nevoia de măsuri mai eficiente și de cooperare." }, { "name": "Anxietate", "grade": 3, "reason": "Îngrijorarea profundă față de amploarea fenomenului („a luat amploare în ultimele două-trei luni”) și impactul financiar devastator (sute de milioane de lei) generează un sentiment de urgență și anxietate socială." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 2, "reason": "Un vorbitor își exprimă uimirea și dezamăgirea când menționează că până și angajați din structurile de forță au devenit victime, subliniind cât de persuasivi sunt infractorii („mă uimește, da, angajați în instituțiile de forță”)." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință are un caracter predominant informativ și procedural. Se prezintă date statistice detaliate, se analizează tendințe și se propun soluții, menținând un ton obiectiv și profesional, specific unei audieri publice.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "Majoritatea discursului, în special prezentarea datelor statistice despre fraude, prejudicii și profilul victimelor, este livrată într-un ton neutru, obiectiv și factual." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al audierii este de a informa participanții și publicul larg despre amploarea, metodele și impactul fraudelor telefonice. Prezentările sunt pline de date, statistici și exemple concrete." }, { "name": "Interogativ", "grade": 3, "reason": "Discuția este structurată și prin întrebări menite să clarifice procedurile și să obțină consens, cum ar fi „Cum credeți că este de cuviință?” sau întrebările adresate de deputați." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "O parte a discuției are un caracter instructiv, propunând măsuri concrete de prevenire și combatere, precum și subliniind importanța campaniilor de informare publică pentru a educa cetățenii." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Pentru a ilustra gravitatea situației, vorbitorii relatează cazuri specifice de fraudă, cum ar fi cel al doamnei care era să piardă banii sau al angajaților din structurile de forță care au fost înșelați." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii încearcă să convingă audiența de necesitatea unor acțiuni urgente și a unei colaborări extinse pentru a stopa fenomenul, folosind argumente bazate pe date și exemple concrete." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunile dintre participanți sunt caracterizate de un grad înalt de politețe și respect, specific unui cadru instituțional formal. Se folosesc formule de adresare protocolare, iar discuțiile sunt gestionate diplomatic.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Limbajul este formal și respectuos pe tot parcursul înregistrării. Se utilizează constant formule de adresare precum „Stimați colegi”, „Stimați deputați”, „Domnule Președinte”, ceea ce denotă un nivel ridicat de politețe." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun fel de limbaj sau atitudine grosolană. Discuția este civilizată și constructivă." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Participanții manifestă respect reciproc, ascultând intervențiile celorlalți și adresându-se într-o manieră protocolară, recunoscând rolurile și funcțiile fiecăruia." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Atmosfera este una de colaborare, nu de confruntare. Nu există nicio formă de agresivitate verbală sau atitudinală." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Subiectul serios și cadrul formal al ședinței exclud utilizarea sarcasmului." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de umor în discuție, tonul fiind exclusiv serios și profesional." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Similar cu umorul și sarcasmul, ironia este complet absentă din discurs." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Modul de organizare a discuției, propunerile de procedură și căutarea consensului demonstrează o abordare diplomatică în gestionarea ședinței și a subiectului complex." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Întreaga audiere este centrată pe o problemă socială majoră: fraudele care afectează siguranța financiară a cetățenilor. Discuția reprezintă un act de advocacy pentru protecția publicului și justiție socială, subliniind vulnerabilitatea anumitor grupuri.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este constructiv și axat pe soluții, fără niciun element care să incite la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul folosit este adecvat contextului oficial, neutru și respectuos față de toate grupurile sociale, încadrându-se în normele de corectitudine politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Se subliniază necesitatea unei abordări incluzive, care să implice diverse instituții (poliție, bănci, ANRCETI), sectorul privat (operatori telecom) și societatea civilă (influenceri), pentru a proteja toate categoriile de cetățeni." }, { "name": "Diversitate", "grade": 2, "reason": "Se menționează diversitatea victimelor (vârstă, gen, profesie), recunoscând că fenomenul afectează un spectru larg al populației, de la pensionari la angajați în structurile de forță." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de discriminare în discurs. Dimpotrivă, se arată o preocupare pentru toate categoriile de victime." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Ședința în sine este un demers de advocacy puternic. Participanții pledează pentru modificări legislative, cooperare interinstituțională și campanii de conștientizare pentru a proteja cetățenii de fraude." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 4, "reason": "Tema centrală este protejarea cetățenilor, în special a celor vulnerabili (persoanele în etate), de prejudicii financiare. Căutarea de soluții pentru a stopa acest fenomen și a aduce dreptate victimelor este un act de justiție socială." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 1, "reason": "Discuția nu abordează direct teme culturale, dar se desfășoară cu respect față de contextul social din Republica Moldova." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Discuția are loc într-un cadru formal (audiere publică în comisii parlamentare), cu un limbaj adecvat și un focus clar pe analizarea problemei fraudelor și identificarea soluțiilor. Vorbitorii prezintă date statistice, rapoarte detaliate și propuneri concrete, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare spre rezolvarea sarcinii.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este formal, respectuos, iar structura ședinței este organizată. Vorbitorii, în special reprezentantul IGP, prezintă informații structurate, bazate pe date, ceea ce denotă un grad înalt de profesionalism." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Participanții demonstrează o înțelegere profundă a fenomenului, prezentând statistici detaliate, exemple internaționale (Finlanda, Franța) și propuneri tehnice și legislative specifice, ceea ce indică un nivel ridicat de competență în domeniu." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele ședinței (dl. Carp) conduce discuția, stabilește agenda și moderează intervențiile. Alți vorbitori, precum reprezentanții instituțiilor de forță, preiau inițiativa prin prezentarea de rapoarte și propuneri de soluționare, manifestând calități de lideriat." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este un exercițiu de colaborare inter-instituțională. Se subliniază în mod repetat necesitatea eforturilor comune între poliție, bănci, operatori de telefonie, BMN și alte autorități pentru a combate eficient fenomenul." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Discuția este centrată exclusiv pe identificarea și rezolvarea problemei. Se analizează cauzele, se prezintă amploarea fenomenului și se propun soluții concrete, de la campanii de informare la modificări legislative și măsuri tehnice." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Ședința este un pas important în procesul decizional. Se colectează informații, se dezbat propuneri și se conturează un plan de acțiune, inclusiv posibile amendamente legislative, indicând un proces activ de luare a deciziilor." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii menționează soluții inovatoare implementate în alte țări (autentificare criptografică, rambursări obligatorii de către bănci) și discută despre necesitatea de a se adapta la tacticile în continuă evoluție ale infractorilor, ceea ce denotă o deschidere spre inovație." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Conținutul audio este strict profesional și instituțional, axat pe o problemă de securitate publică și financiară. Nu există elemente care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală sau introspecția.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Discuția vizează îmbunătățirea sistemelor și a legislației, nu autoperfecționarea personală. Nu există referințe la creșterea individuală." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Motivația este implicită (protejarea cetățenilor), dar nu este un subiect de discuție. Nu există discursuri motivaționale sau de încurajare personală." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este analitic și pragmatic, nu inspirațional. Scopul este de a rezolva o problemă, nu de a inspira audiența la nivel personal." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși se discută despre un fenomen persistent, conceptul de reziliență personală nu este abordat." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuția este orientată spre acțiune și analiză externă, fără elemente de mindfulness sau conștientizare de sine." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția este la nivel instituțional și strategic, analizând eșecurile și succesele trecute, dar nu la nivel de introspecție personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu are nicio legătură cu dezvoltarea personală a indivizilor." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Subiectul central, frauda, este prin definiție o problemă etică și morală. Discuția se concentrează pe combaterea actelor ilegale, protejarea victimelor și restabilirea corectitudinii și încrederii în sistem, având o încărcătură morală puternică.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Discuția condamnă lipsa de onestitate a infractorilor și subliniază importanța transparenței în comunicarea cu cetățenii pentru a-i proteja de înșelăciuni." }, { "name": "Integritate", "grade": 3, "reason": "Se solicită o mai mare integritate din partea tuturor actorilor implicați (bănci, operatori) în protejarea datelor și finanțelor clienților, pentru a menține integritatea sistemului." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Unul dintre punctele cheie ale dezbaterii este stabilirea responsabilității. Se discută despre responsabilitatea partajată a instituțiilor de a preveni fraudele și de a oferi suport victimelor." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Deși nu este un punct central, se atinge tangențial dilema dintre implementarea unor măsuri de securitate stricte (care ar putea fi costisitoare sau incomode) și menținerea unui sistem financiar accesibil și rapid." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Există o condamnare clară și unanimă a acțiunilor frauduloase. Vorbitorii descriu fenomenul ca fiind unul grav, care afectează în special persoanele vulnerabile, exprimând o judecată morală negativă asupra acestor fapte." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Scopul final al măsurilor propuse este de a asigura corectitudinea față de cetățeni, protejându-i de pierderi financiare nedrepte și căutând modalități de a-i despăgubi." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Se discută despre erodarea încrederii cetățenilor în apelurile telefonice și în instituții. Un obiectiv major este reconstruirea acestei încrederi prin măsuri de securitate și transparență." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este predominant formală, directă și structurată, specifică unei audieri oficiale. Vorbitorii folosesc un limbaj specializat și prezintă informații detaliate pentru a asigura claritatea și a fundamenta propunerile.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii abordează problema direct, fără ocolișuri. Propunerile, statisticile și criticile sunt formulate într-un mod explicit și la obiect." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Stilul este aproape în totalitate direct. Nu se folosesc aluzii sau subînțelesuri, comunicarea fiind transparentă." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Se depune un efort considerabil pentru a fi clari. Raportul IGP, de exemplu, este foarte structurat, cu date precise și analize logice pentru a explica amploarea și mecanismele fraudelor." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Scopul ședinței este de a elimina ambiguitatea și de a stabili un curs clar de acțiune. Nu există mesaje ambigue." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Există un echilibru între concizie și elaborare. Unii vorbitori sunt succinți în propuneri, în timp ce prezentările de rapoarte sunt detaliate pentru a oferi un context complet." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Prezentarea detaliată a reprezentantului IGP, cu statistici anuale, prejudicii, profilul victimelor și comparații internaționale, demonstrează un stil elaborat și bine documentat." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Contextul (audiere parlamentară) și formulele de adresare ('Stimați domni președinți', 'Stimați deputați') indică un nivel maxim de formalitate." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de informalitate în discursuri. Limbajul este strict profesional și oficial." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Deși problema este globală, discuția este ancorată în realitățile din Republica Moldova, menționând specificități regionale și demografice, cum ar fi zonele mai afectate și provocările legate de regiunea transnistreană.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Nu se fac referiri directe la norme culturale. Vulnerabilitatea persoanelor în vârstă este menționată, dar nu este explicit legată de un anumit specific cultural." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Raportul IGP menționează explicit o distribuție teritorială a fraudelor, indicând municipiile Chișinău, Bălți, Bender și Comrat ca fiind cele mai afectate. De asemenea, se menționează regiunea transnistreană ca o provocare specifică." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu are legătură cu tradițiile sau obiceiurile." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt menționate obiceiuri locale în contextul discuției." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Se menționează că unii escroci vorbesc în limba rusă, reflectând realitatea lingvistică a țării, dar acest aspect nu este dezvoltat într-o discuție despre multiculturalism." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Tema patrimoniului cultural sau național nu este relevantă pentru această discuție." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tonul este unul de îngrijorare și de căutare a soluțiilor, nu de mândrie națională. Nu există elemente care să indice acest sentiment." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția vorbitorilor este clară, constructivă și transparentă: să analizeze o problemă gravă și să colaboreze pentru a găsi soluții. Credibilitatea lor este susținută de funcțiile oficiale pe care le dețin și de datele prezentate. Discuția se axează pe demascarea intențiilor manipulative ale infractorilor.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 5, "reason": "Un subiect central al discuției este analiza tacticilor manipulative folosite de infractori: impersonarea autorităților, presiunea psihologică, crearea unui sentiment de urgență. Vorbitorii le descriu pentru a le combate, nu pentru a le utiliza." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 0, "reason": "Discuția este tehnică și colaborativă, fără a prezenta semne de partizanat politic. Toți participanții par uniți în scopul de a rezolva problema, indiferent de afilierea politică sau instituțională." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii sunt reprezentanți ai unor instituții cheie ale statului (Parlament, Poliție, Banca Națională), ceea ce le conferă un grad foarte înalt de credibilitate în calitatea de surse de informații pe acest subiect." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția clară a vorbitorilor este de a proteja cetățenii, de a combate criminalitatea și de a îmbunătăți cadrul legal și tehnic. Motivul este de a servi interesul public și de a asigura securitatea financiară a populației." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 2, "reason": "Vorbitorii încearcă să ofere o imagine cât mai exactă a situației. De exemplu, se atrage atenția că nu trebuie să se creeze stereotipuri (ex: 'toți escrocii vorbesc rusă'), demonstrând o preocupare pentru a evita interpretările inexacte." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Problema este tratată ca una de natură infracțională, transfrontalieră, dar fără a fi încadrată într-un context de propagandă geopolitică. Nu există acuzații sau insinuări de natură politică externă." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Amploarea fraudelor online în Moldova: Peste 1500 de cazuri în cinci luni și pierderi de sute de milioane de lei Republica Moldova se confruntă cu o creștere alarmantă a fraudelor telefonice și online, fenomen care a luat amploare în ultimele luni și a cauzat prejudicii financiare de sute de milioane de lei. În cadrul unor audieri publice comune ale Comisiei economie, buget și finanțe și Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au prezentat un tablou îngrijorător al situației. ### Statistici alarmante Conform datelor prezentate, doar în primele cinci luni ale anului 2026, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate peste 1.557 de cazuri de fraude telefonice și online. Impactul financiar este devastator, prejudiciul total crescând exponențial de la an la an: de la peste 40 de milioane de lei în 2023, la peste 130 de milioane în 2024 și o estimare de peste 272 de milioane de lei pentru anul 2025. Pentru anul curent, valoarea prejudiciului estimat în doar cinci luni se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu un prejudiciu mediu per caz de aproximativ 89.000 de lei. ### Tipologii de fraudă și profilul victimelor Escrocii folosesc metode din ce în ce mai sofisticate, trecând de la ingineria socială la manipulări digitale și instituționale. Printre cele mai răspândite tipologii se numără: * **Impersonarea reprezentanților băncilor:** Cu 515 cazuri, aceasta reprezintă aproape 30% din totalul fraudelor. * **Investiții frauduloase:** Schemele de tip crypto și Forex au generat 310 cazuri, constituind peste 17% din total. * **Actualizarea serviciilor de telefonie mobilă:** O metodă care a înșelat cetățenii în 230 de cazuri (13%). * **Impersonarea angajaților instituțiilor de forță:** O tendință nouă și periculoasă, în care escrocii se dau drept angajați ai SIS, poliției sau CNA, a înregistrat peste 170 de cazuri. Datele arată că persoanele în vârstă, în special cele de peste 66 de ani, sunt cele mai expuse, fiind ținta predilectă a schemelor de tipul „ruda implicată în accident”. Femeile reprezintă o majoritate covârșitoare a victimelor, constituind aproximativ 85% în cazul schemei menționate și 72% din totalul victimelor fraudelor telefonice în 2026. Escrocheriile sunt concentrate în special în municipiul Chișinău, care cumulează peste 50% din totalul cazurilor, dar fenomenul se extinde și în alte centre urbane precum Bălți, Bender și Comrat. Autoritățile subliniază că, deși numărul tentativelor de fraudă este în creștere, rata de succes a acestora a scăzut datorită campaniilor de informare. Cu toate acestea, ingeniozitatea infractorilor, care își schimbă metodele săptămânal, impune o vigilență sporită și o educație continuă a populației pentru a recunoaște și a evita aceste capcane. ### Combaterea fraudelor: Moldova analizează soluții legislative și tehnice, inclusiv înregistrarea cartelelor preplătite și blocarea apelurilor false În fața valului crescând de fraude telefonice și online, autoritățile din Republica Moldova, împreună cu reprezentanți ai sectorului de telecomunicații și bancar, au discutat o serie de măsuri legislative și tehnice menite să stopeze acest fenomen. În cadrul audierilor publice, au fost analizate atât exemple de bune practici internaționale, cât și propuneri concrete pentru adaptarea cadrului normativ național. ### Inspirându-se din experiența internațională Un punct central al discuțiilor a fost experiența altor state care s-au confruntat cu provocări similare. Au fost prezentate exemple precum: * **Finlanda:** Unde operatorii sunt obligați să blocheze direct în rețea apelurile din străinătate care afișează numere finlandeze falsificate, o măsură care a dus la blocarea a peste 200.000 de apeluri frauduloase zilnic. * **Franța:** Începând cu octombrie 2024, va implementa un sistem de autentificare criptografică a apelurilor, orice număr neverificat fiind întrerupt automat. * **Marea Britanie:** A introdus obligația băncilor de a rambursa victimelor transferurile frauduloase, mutând responsabilitatea financiară către instituțiile bancare pentru a le stimula să investească în prevenire. * **Singapore:** A impus un registru obligatoriu pentru expeditorii de SMS-uri, iar în caz de fraudă, paguba este suportată de bancă sau operatorul telecom, nu de client. ### Propuneri legislative pentru Moldova Pe baza acestor exemple, discuțiile s-au concentrat pe două direcții majore de acțiune pentru Republica Moldova. Prima vizează modificarea legislației pentru a facilita intervenția rapidă a organelor de drept. Un proiect de lege, aflat deja în discuție la nivel guvernamental, propune **obligativitatea înregistrării cartelelor preplătite (Pre-Pay)** pe baza unui act de identitate. Această măsură ar îngreuna semnificativ activitatea infractorilor, care în prezent folosesc cartele anonime, adesea utilizate o singură dată, pentru a-și ascunde identitatea. O altă propunere legislativă importantă se referă la **blocarea apelurilor care utilizează tehnici de falsificare a identității apelantului (spoofing)**. Acestea sunt apeluri care, deși provin din străinătate, sunt afișate ca numere locale, inducând în eroare cetățenii. Propunerea include și introducerea unui mesaj vocal de avertizare pentru apelurile provenite din rețele de telefonie IP, informând utilizatorul despre un potențial risc. ### Crearea unui punct focal Pe lângă modificările legislative, s-a subliniat necesitatea stringentă a creării unui **punct focal**, o celulă de criză care să funcționeze în regim non-stop și să reunească specialiști din securitate cibernetică, reprezentanți ai operatorilor telecom, ai băncilor și ai organelor de drept. Acest centru ar permite un schimb de informații în timp real și o reacție imediată pentru blocarea tranzacțiilor și apelurilor suspecte. Participanții la audieri au convenit că doar o colaborare strânsă și un cadru normativ adaptat la noile realități tehnologice pot oferi un răspuns eficient în fața acestui flagel. ### Răspunderea în fața fraudelor: Dezbatere aprinsă între bănci, operatori telecom și regulatori privind blocarea fondurilor și apelurilor suspecte Audierea publică privind fraudele telefonice și online a scos la iveală o dezbatere complexă legată de împărțirea responsabilităților între instituțiile bancare, operatorii de telecomunicații și autoritățile de reglementare. Discuțiile s-au axat pe măsurile tehnice necesare pentru blocarea tranzacțiilor și apelurilor suspecte, precum și pe costurile și fezabilitatea implementării acestora. ### Rolul operatorilor de telecomunicații Reprezentanții companiilor de telecomunicații (Orange, Moldtelecom, Moldcell) au subliniat că deja au implementat sisteme avansate de analiză și depistare a fraudelor, bazate pe indicatori tehnici, comportamentali și geografici. Aceste sisteme au blocat milioane de apeluri suspecte, în special cele care folosesc tehnica de „spoofing” pentru a falsifica identitatea apelantului. Cu toate acestea, provocarea majoră rămâne traficul internațional, unde sursa reală a apelului este practic imposibil de identificat rapid din cauza complexității rețelelor globale. O soluție tehnică avansată, bazată pe standardul GSMA Open Gateway, este în curs de implementare și ar permite o interoperabilitate sporită între operatori pentru a bloca apelurile frauduloase. Totuși, procesul este complex și costisitor, implicând un upgrade fundamental al rețelelor și o perioadă de implementare de cel puțin șase luni. O altă propunere a fost mascarea numerelor suspecte ca „neidentificate” sau adăugarea unui prefix special, măsuri care, deși mai rapide, necesită modificări ale cadrului de reglementare actual, care obligă la prezentarea corectă a numărului. ### Poziția sectorului bancar și a regulatorilor De cealaltă parte, sectorul bancar, reprezentat de Banca Națională a Moldovei (BNM) și bănci comerciale, a evidențiat că principala vulnerabilitate este factorul uman. Escrocii manipulează psihologic victimele pentru a le convinge să extragă numerar sau să autorizeze transferuri. Reprezentanții BNM au arătat că, în urma măsurilor implementate, cum ar fi eliminarea autorizării plăților prin cod OTP (One-Time Password) și introducerea unor chestionare de vigilență, accesul direct al infractorilor la conturi a fost îngreunat. O problemă ridicată de o bancă comercială a fost lipsa unui mecanism standardizat și accelerat pentru indisponibilizarea temporară a fondurilor suspecte. În prezent, chiar dacă o tranzacție este suspectă, banca nu poate restitui fondurile fără o decizie a instanței sau acordul destinatarului, ceea ce întârzie procesul și reduce șansele de recuperare a banilor. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a subliniat că, în contextul în care victimele sunt adesea convinse să ia credite rapide de la organizațiile de creditare nebancară (OCN), este esențială o colaborare strânsă pentru a identifica și bloca aceste tranzacții. Toate părțile au convenit asupra necesității unui punct focal național care să asigure o comunicare și o reacție rapidă între toate instituțiile implicate, de la poliție și procuratură la bănci, operatori telecom și regulatori, pentru a combate eficient acest fenomen transfrontalier și dinamic.