--- title: "Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 19 iunie 2026. Subiectul „Producția, consumul și comerțul extern cu legume”" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111666/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita---19-iunie-2026--Subiectul--Productia--consumul-si-comertul-extern-cu-legume- event_date: 2026-06-19T11:30:00+00:00 location: "Online" region: Moldova category: Emisiuni duration_seconds: 1456 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111666 publisher: Privesc.Eu --- # Analize economice cu Veaceslav Ioniță - 19 iunie 2026. Subiectul „Producția, consumul și comerțul extern cu legume” ## Comunicat de presă ## După ani de declin, sectorul legumicol moldovenesc dă semne de revenire ### Paradoxul agricol din Republica Moldova Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la **IDIS „Viitorul”**, a declarat vineri, 19 iunie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că Republica Moldova traversează un paradox agricol. Deși exporturile țării au revenit pe creștere în ultimele 10 luni, iar sectorul legumicol comercial înregistrează o renaștere timidă, importurile de legume au ajuns la niveluri istorice, depășind de 15 ori exporturile. Potrivit expertului, după doi ani consecutivi de scădere a exporturilor, Republica Moldova a depășit pragul de 4 miliarde de dolari exporturi anuale, creșterea fiind susținută aproape exclusiv de producția agricolă. Cu toate acestea, legumicultura rămâne unul dintre cele mai vulnerabile domenii ale agriculturii moldovenești. > „Republica Moldova poate și trebuie să aibă un sector legumicol bine dezvoltat. Din păcate, la legume avem balanță comercială negativă încă din anul 2002. Ultima dată când exportam mai mult decât importam a fost acum peste două decenii,” a subliniat Veaceslav Ioniță. --- ### Date economice și consumul de legume Datele prezentate în cadrul emisiunii arată că în anul 2025 Republica Moldova a exportat legume în valoare de doar 8 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 123 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale externe al sectorului a atins astfel circa 115 milioane de dolari. Expertul a explicat că, în prezent, consumul anual de legume al populației este de aproximativ 350–400 de mii de tone, însă producția internă nu mai poate acoperi necesarul pieței. - Între 2001–2005, Republica Moldova producea mai multe legume decât consuma. - În perioada 2021–2025, producția medie anuală a fost de 260 de mii de tone, iar consumul a depășit 320 de mii de tone. ### Transformarea structurii producției agricole Un fenomen important remarcat de către Veaceslav Ioniță este transformarea structurii producției agricole. Producția de legume în gospodăriile populației pentru autoconsum este în continuă scădere, pe fondul renunțării populației la agricultura de subzistență, în timp ce sectorul comercial începe să se consolideze. > „Populația nu mai crește legume ca altădată, însă companiile agricole și fermierii își măresc constant producția. În ultimii 10 ani, producția comercială de legume a crescut de la 34 de mii de tone la 118 de mii de tone. Este o renaștere timidă, dar importantă,” a declarat expertul. --- ### Importuri și balanțe comerciale Totuși, această creștere nu reușește să țină pasul cu majorarea consumului și cu reducerea producției casnice. În 2025, Republica Moldova a importat un volum record de 118 mii de tone de legume, dintre care aproape jumătate au fost cartofi. Potrivit analizei prezentate, doar 45% din legumele vândute în rețelele comerciale sunt de origine locală, restul sunt de import. Cele mai mari volume importate sunt cartofii, roșiile și castraveții. În schimb, Moldova reușește să mențină balanțe comerciale pozitive la ceapă, usturoi și fasole. ### Provocările exporturilor moldovenești Veaceslav Ioniță a evidențiat și problema valorii reduse a exporturilor moldovenești. În prezent, legumele exportate de Republica Moldova sunt vândute, în medie, cu aproximativ 40 de cenți kilogramul, în timp ce legumele importate costă în jur de 1 dolar kilogramul. Expertul a atras atenția și asupra declinului dramatic al industriei de procesare a legumelor, care în trecut reprezenta un pilon important al economiei agricole. > „Cândva produceam circa 2 miliarde de borcane de conserve pe an. Astăzi, această ramură practic a dispărut. Pentru o țară care pretinde că este agrară, situația este una regretabilă,” a afirmat el. ### Concluzie și perspective În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că Republica Moldova are încă un potențial enorm de dezvoltare în sectorul legumicol, însă este nevoie de investiții, subvenții și politici publice care să încurajeze producția cu valoare adăugată și dezvoltarea industriei de procesare. > „Până în 2002, Republica Moldova exporta mai multe legume decât importa. Trebuie să reconstruim această ramură și să valorificăm potențialul agricol pe care îl avem,” a conchis expertul. ## Noutăți ### Deficit comercial alarmant la legume: Moldova importă de 15 ori mai mult decât exportă Republica Moldova, o țară cu o puternică tradiție agrară, se confruntă cu un dezechilibru comercial sever în sectorul legumicol, unde importurile depășesc exporturile de 15 ori. Conform unei analize economice prezentate de expertul Veaceslav Ioniță, balanța comercială pentru legume a înregistrat un deficit de 115 milioane de dolari în ultima perioadă de referință, o cifră pe care expertul a calificat-o drept „tristă și pesimistă”. Datele arată că, în timp ce exporturile de legume stagnează la un nivel de aproximativ 8 milioane de dolari, importurile au crescut vertiginos, ajungând la 123 de milioane de dolari. Această situație plasează Moldova într-o poziție de importator net de legume, o realitate paradoxală pentru o națiune cu potențial agricol semnificativ. Potrivit analizei, balanța comercială în acest sector este negativă în mod constant încă din anul 2002. Situația actuală contrastează puternic cu cea din 1994, când țara exporta de 3,3 ori mai multe legume decât importa. Această dependență masivă de importuri nu doar că afectează balanța de plăți a țării, dar ridică și semne de întrebare cu privire la securitatea alimentară și competitivitatea producătorilor autohtoni. În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au înregistrat o creștere în ultimele 10 luni, impulsionate în mare parte de producția agricolă, sectorul legumicol rămâne un punct nevralgic care trage în jos performanța generală a comerțului exterior. Expertul subliniază că această tendință negativă s-a consolidat în ultimii ani. De exemplu, în perioada analizată începând cu 2015, valoarea exporturilor a rămas practic neschimbată, în timp ce valoarea importurilor a explodat. Această dinamică indică probleme structurale în sector, de la capacitatea de producție și procesare, până la logistică și accesul pe piețele externe. Situația actuală reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități și producători, subliniind necesitatea unor politici coerente și a unor investiții strategice pentru a revitaliza sectorul și a reduce dependența de importuri, valorificând astfel potențialul agricol al țării. ### Paradoxul producției de legume în Moldova: sectorul comercial renaște, în timp ce gospodăriile renunță la cultivare O analiză recentă a sectorului legumicol din Republica Moldova scoate la iveală un paradox economic semnificativ: în timp ce producția totală de legume a țării este în scădere, sectorul comercial, format din companii agricole, înregistrează o creștere robustă și constantă în ultimul deceniu. Această „renaștere din cenușă”, așa cum o descrie expertul economic Veaceslav Ioniță, marchează o schimbare structurală profundă în agricultura moldovenească. Datele arată că declinul producției totale este cauzat, în principal, de abandonarea cultivării legumelor în gospodăriile casnice. Pe măsură ce nivelul de trai a crescut, populația a renunțat treptat la agricultura de subzistență. Producția realizată de gospodării pentru autoconsum a scăzut de la aproximativ 230.000 de tone la 164.000 de tone. Această tendință socială a dus la o diminuare a volumului total de legume produse la nivel național, creând percepția publică a unui declin generalizat. În contrast, sectorul agricol organizat și fiscalizat a cunoscut o expansiune remarcabilă. Producția comercială de legume a crescut de peste trei ori, de la un minim istoric de 34.000 de tone înregistrat în 2015, la 118.000 de tone în prezent. Această creștere este un indicator pozitiv al profesionalizării și modernizării agriculturii, cu ferme care produc special pentru piață, generează venituri la bugetul de stat și creează locuri de muncă. Potrivit expertului, această dinamică duală este esențială pentru înțelegerea corectă a stării sectorului. Deși Moldova încă nu produce suficiente legume pentru a-și acoperi integral consumul intern, trendul ascendent al producției comerciale este un semnal încurajator. Acesta demonstrează că, în pofida provocărilor, există un potențial enorm de dezvoltare. Ramura legumicolă comercială, care a atins un punct minim în 2015, a început un proces de consolidare și creștere, reprezentând partea pozitivă și motorul viitor al acestui domeniu. Revitalizarea acestui segment este crucială pentru a echilibra balanța comercială și pentru a asigura o mai mare prezență a produselor autohtone de calitate pe piața internă. ### De ce rafturile magazinelor sunt pline de legume de import? Cazul castraveților arată că producătorii locali pot domina piața Mulți consumatori din Republica Moldova se întreabă de ce, într-o țară agrară, rafturile supermarketurilor par a fi dominate de legume de import. O analiză detaliată a pieței, prezentată de expertul Veaceslav Ioniță, oferă un răspuns clar și evidențiază un model de succes pentru producătorii autohtoni: cazul castraveților. Explicația principală constă în structura pieței. Legumele disponibile pentru consum provin din trei surse: producția comercială a companiilor agricole, importuri și producția din gospodăriile populației. Deși gospodăriile produc un volum considerabil (aproximativ 164.000 de tone), aceste legume sunt destinate în principal autoconsumului și ajung foarte rar în rețelele de retail modern. Prin urmare, pe rafturile magazinelor, lupta se dă între producătorii comerciali locali și importatori. Datele arată că, în ultima perioadă, Moldova a importat 118.000 de tone de legume, în timp ce producătorii comerciali locali au oferit pieței interne 98.000 de tone (după ce au exportat o parte din producție). Această paritate apropiată, cu un ușor avantaj pentru importuri, explică prezența vizibilă a produselor străine. De exemplu, în cazul cartofilor, doar 11% din cei de pe piață provin de la fermierii comerciali locali, restul fiind din import sau din gospodării. Totuși, există și o poveste de succes remarcabilă care demonstrează potențialul producătorilor autohtoni. În sectorul castraveților, situația este inversată: 63% din castraveții consumați în țară provin de la fermele comerciale din Moldova, în timp ce importurile reprezintă doar 29%. Acesta este un exemplu elocvent că, atunci când există investiții, tehnologie și o strategie corectă, producătorii locali nu doar că pot concura cu importurile, dar pot chiar domina piața. Și în cazul verzei, producătorii locali dețin o poziție solidă. Acest model de succes oferă o lecție importantă: deși percepția unei invazii a importurilor este parțial justificată de dinamica pieței de retail, nu este o fatalitate. Prin concentrarea pe anumite culturi unde există un avantaj competitiv, așa cum s-a întâmplat cu castraveții, agricultura comercială din Moldova poate recâștiga treptat piața internă, oferind consumatorilor produse locale proaspete și de calitate.