--- title: "Conferință de presă susținută de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind rezultatele sesiunii de bacalaureat 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111726/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Ministerul-Educatiei-si-Cercetarii-al-Republicii-Moldova-privind-rezultatele-sesiunii-de-bacalaureat-2026 event_date: 2026-06-25T10:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1, holul central (intrarea din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni)" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 1784 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111726 publisher: Privesc.Eu --- # Conferință de presă susținută de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind rezultatele sesiunii de bacalaureat 2026 ## Comunicat de presă ## Rata de promovare la examenele de bacalaureat din 2026 atinge 75,4%, înregistrând un număr record de absolvenți cu nota zece și zero cazuri de fraudă **Chișinău, 25 iunie 2026** - Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, alături de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a prezentat joi, 25 iunie 2026, rezultatele preliminare ale sesiunii examenului național de bacalaureat. Datele oficiale indică o creștere continuă a ratei de promovare pentru al treilea an consecutiv, dar și o maturizare a sistemului educațional, marcată de un număr record de elevi eminenți și de o sesiune desfășurată fără nicio eliminare din cauza tentativelor de fraudare. La sesiunea de bacalaureat din acest an au participat peste 18.000 de candidați, provenind din licee teoretice, colegii, centre de excelență și instituții de învățământ superior. Rata generală de promovare a înregistrat o ascensiune constantă, evoluând de la 69,4% în 2024 și 72,36% în 2025, până la 75,4% în 2026. Performanța este și mai pronunțată în rândul tinerilor care au finalizat treapta liceală, unde peste 90,8% dintre candidați au promovat cu succes examenele. Un indicator remarcabil al calității actului educațional este creșterea substanțială a absolvenților care au obținut media zece pe linie: 85 de tineri din diverse regiuni ale țării au atins această performanță, aproape dublu față de anul precedent. „Aceste rezultate nu s-au întâmplat întâmplător, ele sunt dovada că investițiile în educație încep să producă efecte concrete. Sunt rezultatul muncii părinților, elevilor și a cadrelor didactice pe parcursul a mai mulți ani. Eforturile noastre recente privind formarea profesorilor, modernizarea laboratoarelor, dotarea școlilor și programele de recuperare a învățării se reflectă astăzi în aceste performanțe”, a declarat Ministrul Educației și Cercetării în cadrul conferinței. O realizare istorică a sesiunii din 2026 o reprezintă lipsa totală a cazurilor de fraudă. Pentru prima dată în ultimii zece ani, de la introducerea monitorizării video la nivel național, niciun candidat nu a fost eliminat din examen. Acest fapt demonstrează maturizarea sistemului, înțelegerea importanței integrității academice și corectitudinea candidaților. Reprezentanții autorităților au abordat, de asemenea, dezbaterile din spațiul public referitoare la dificultatea probei de matematică pentru profilul real. Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, a clarificat că, în ciuda percepțiilor, datele obiective demonstrează contrariul: rata de promovare la această disciplină a crescut, ajungând la 69%, cu trei puncte procentuale mai mult față de anul trecut. Totodată, itemii considerați dificili au fost rezolvați corect de un procent mai mare de candidați în acest an, confirmând un nivel de pregătire superior al elevilor. „Rezultatele pe care le prezentăm astăzi sunt o radiografie reală a competențelor dobândite de elevi. Obiectivul nostru principal a fost și rămâne asigurarea unui mediu de evaluare corect, echidistant și transparent, în care fiecare elev să obțină nota pe care o merită cu adevărat. Faptul că notele medii au crescut la majoritatea disciplinelor ne confirmă că gradul de pregătire este pe o pantă ascendentă”, a subliniat Lilia Ivanov. Deși datele la nivel național sunt pozitive, Ministerul Educației și Cercetării a atras atenția asupra disparităților regionale care încă persistă. Rata de promovare în municipiul Chișinău continuă să fie semnificativ mai mare comparativ cu alte localități din țară. În acest sens, autoritățile și-au reafirmat angajamentul de a direcționa investiții strategice către zonele rurale și orașele mici, pentru a asigura egalitatea de șanse la o educație de calitate. Absolvenții nemulțumiți de rezultatele obținute au posibilitatea de a depune contestații în termenul legal, având garanția că lucrările lor vor fi reevaluate obiectiv. Pentru candidații care nu au reușit să promoveze examenul în această etapă, Ministerul Educației va organiza sesiunea suplimentară de bacalaureat, programată să înceapă pe 27 iulie 2026. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 4, "reason": "Discursul este dominat de un ton pozitiv, concentrându-se pe succesul și îmbunătățirea rezultatelor la bacalaureat. Vorbitorii exprimă satisfacție față de progresul înregistrat, optimism pentru viitorul sistemului educațional și recunoștință față de toți cei implicați, creând o atmosferă generală de celebrare a realizărilor.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 1, "reason": "Deși tonul este pozitiv, exprimarea este mai degrabă una de satisfacție profesională decât de fericire personală. Vorbitorii, în calitatea lor de oficiali, mențin un limbaj formal și controlat, fără manifestări evidente de fericire exuberantă." }, { "name": "Optimism", "grade": 5, "reason": "Optimismul este un element central al discursului. Ministrul începe prin a afirma că există „motive reale de optimism și de încredere” și subliniază creșterea continuă a ratei de promovare pentru al treilea an consecutiv. Această perspectivă pozitivă asupra viitorului este susținută de date statistice pe tot parcursul conferinței." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 4, "reason": "Amândoi vorbitorii adresează mulțumiri repetate și sincere elevilor, profesorilor, părinților și organizatorilor. Expresii precum „nu putem să nu le mulțumim profesorilor”, „felicit toți absolvenții” și „ne exprimăm respectul managerilor școlari, părinților” demonstrează o recunoștință puternică pentru efortul colectiv." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 1, "reason": "Tonul este mai degrabă satisfăcut și încurajator decât entuziast. Fiind o conferință de presă oficială, limbajul și maniera de prezentare sunt sobre și profesionale, lipsite de un entuziasm pronunțat." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție nu este prezentă în discurs. Contextul este strict profesional și instituțional." }, { "name": "Bucurie", "grade": 2, "reason": "O bucurie moderată este exprimată în legătură cu anumite realizări specifice. De exemplu, ministrul menționează că faptul că niciun elev nu a fost eliminat pentru fraudă „bucură”, iar rezultatele bune la matematică sunt un „motiv de celebrare”." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 5, "reason": "Satisfacția este foarte pronunțată. Vorbitorii prezintă rezultatele pozitive ca o confirmare a eficienței politicilor și investițiilor în educație. Afirmații precum „toate aceste măsuri dau într-un final rezultate” și analiza detaliată a datelor care arată progres reflectă o satisfacție profundă față de munca depusă și rezultatele obținute." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discursul este formal și serios, fără elemente de amuzament sau umor." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 0, "reason": "Conferința are un scop predominant pozitiv, acela de a prezenta succese. Emoțiile negative sunt practic absente. Chiar și atunci când se abordează subiecte sensibile, precum controversele sau disparitățile, tonul rămâne constructiv și orientat spre soluții, nu spre frustrare sau dezamăgire.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de tristețe în discurs." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun indiciu de furie sau iritare în discurs." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Vorbitorii exprimă încredere și siguranță, nu frică sau incertitudine." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de dezgust în cadrul prezentării." }, { "name": "Frustrare", "grade": 0, "reason": "Deși se menționează că disparitățile regionale „ne preocupă”, această preocupare este imediat transformată în motivație pentru acțiuni viitoare, fără a se insista pe un sentiment de frustrare." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și stăpânit, lipsit de orice urmă de anxietate." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Recunoașterea faptului că „nu ne-am atins toate obiectivele” este prezentată ca o provocare pentru viitor, nu ca o sursă de dezamăgire. Accentul cade pe progresul realizat, nu pe neajunsuri." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul discursului." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Discursul este structurat ca o prezentare oficială, având un caracter puternic informativ și persuasiv. Deși mesajul de fond este pozitiv, maniera de livrare, bazată pe date și statistici, îi conferă un cadru preponderent neutru și obiectiv.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "Tonul general este profesional, iar prezentarea datelor statistice se face într-o manieră obiectivă și neutră, specifică unei comunicări instituționale. Chiar și în momentele pozitive, limbajul rămâne formal." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al conferinței este de a informa presa și publicul larg despre rezultatele sesiunii de bacalaureat. Întregul discurs este construit în jurul prezentării de date, cifre, procente și comparații cu anii precedenți, fiind extrem de dens informațional." }, { "name": "Interogativ", "grade": 1, "reason": "Discursul în sine nu este interogativ, dar se încheie cu o invitație la întrebări din partea presei („dacă sunt întrebări, vă rugăm”), ceea ce indică o componentă interogativă a evenimentului în ansamblu, chiar dacă nu este dezvoltată în textul furnizat." }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Există elemente instructive, în special când ministrul reamintește procedura de depunere a contestațiilor și drepturile candidaților în acest proces („le pot formula, raport cu testul... nota poate doar crește, nu și descrește”)." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii construiesc o narațiune a progresului, prezentând o evoluție pozitivă pe parcursul ultimilor trei ani. Se conturează o poveste în care investițiile și eforturile duc la rezultate concrete și la maturizarea sistemului educațional." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Discursul are un puternic caracter persuasiv. Vorbitorii încearcă să convingă publicul că reformele funcționează, că examenele au fost corecte și că sistemul de învățământ este pe o traiectorie ascendentă. Demontarea cu date a controversei legate de proba la matematică este un exemplu clar de persuasiune." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea este caracterizată de un grad înalt de profesionalism, politețe și respect reciproc între vorbitori și față de audiență. Abordarea diplomatică a subiectelor sensibile este, de asemenea, o trăsătură definitorie.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Politețea este constantă pe tot parcursul conferinței. Se folosesc formule de salut formale („Bună ziua tuturor”), de mulțumire („Vă mulțumim foarte mult”) și de adresare respectuoasă („Stimate domnule ministru”), conform etichetei unui eveniment oficial." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de grosolănie sau limbaj neadecvat." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Respectul este manifestat față de toate părțile implicate: elevi, părinți, profesori, colegi și reprezentanții mass-media. Expresii ca „ne exprimăm respectul” și tonul general al discursului subliniază această atitudine." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Discursul este calm și constructiv, lipsit de orice formă de agresivitate." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu se utilizează sarcasmul. Tonul este serios și direct." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Contextul formal al conferinței de presă nu include elemente de umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există ironie în discurs. Toate afirmațiile sunt făcute în mod direct." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Abordarea subiectului controversat al examenului la matematică este un exemplu de diplomație. Ministrul validează existența dezbaterilor publice („dezbateri aprinse”), dar le contracarează cu date obiective, fără a discredita opiniile exprimate, ba chiar le consideră „binevenite”." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Deși centrat pe educație, discursul abordează teme sociale importante precum echitatea, justiția socială și incluziunea, arătând o preocupare pentru asigurarea șanselor egale pentru toți elevii, indiferent de mediul de proveniență sau de regiune.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Limbajul este standard pentru o comunicare guvernamentală, fără a se concentra în mod special pe concepte de corectitudine politică." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 3, "reason": "Inclusivitatea este o temă prezentă, manifestată prin preocuparea pentru reducerea decalajelor dintre regiuni și instituții și prin obiectivul de a „egalăm șansele” la o educație de calitate pentru toți copiii." }, { "name": "Diversitate", "grade": 2, "reason": "Se recunoaște și se specifică diversitatea populației de candidați, menționându-se diferitele filiere și tipuri de instituții de învățământ (licee, colegii, centre de excelență), ceea ce arată o conștientizare a structurii diverse a sistemului." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține elemente de discriminare; dimpotrivă, promovează ideea de combatere a inechităților din sistem." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii fac un advocacy puternic pentru politicile educaționale implementate, prezentând rezultatele pozitive ca dovadă a succesului acestora. De asemenea, se promovează importanța integrității academice și a muncii oneste." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 3, "reason": "Preocuparea explicită pentru disparitățile regionale și angajamentul de a investi pentru a asigura acces egal la educație de calitate pentru toți elevii din țară („indiferent de locul unde își fac studiile”) reprezintă o abordare specifică justiției sociale." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 2, "reason": "Menționarea specifică a probei de „Limba și literatura română pentru alolingvi” demonstrează o sensibilitate și o adaptare a sistemului de evaluare la nevoile elevilor care nu sunt vorbitori nativi de limba română." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga conferință este un eveniment profesional, structurat, cu un scop clar: prezentarea și analiza rezultatelor examenului de bacalaureat. Vorbitorii folosesc un limbaj formal, prezintă date statistice detaliate și abordează subiectele într-o manieră orientată spre sarcina de a informa publicul.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Discursul este formal, respectuos și bine structurat. Ambii vorbitori, ministrul și directoarea agenției, mențin un ton profesional pe tot parcursul prezentării, adresându-se adecvat presei și publicului larg." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii demonstrează o cunoaștere aprofundată a subiectului, operând cu date statistice precise, comparații anuale și analize detaliate, în special în cazul probei la matematică, unde se analizează inclusiv gradul de realizare pe itemi." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Ministrul își asumă rolul de lider, stabilind un ton optimist, legând rezultatele pozitive de politicile ministerului („investițiile în educație încep să producă efecte concrete”) și trasând direcții viitoare, cum ar fi reducerea disparităților regionale." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Ministrul subliniază în mod explicit efortul comun, mulțumind elevilor, părinților, profesorilor și direcțiilor de învățământ. Conferința în sine, susținută de două entități (minister și agenție), este un exemplu de colaborare." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii abordează direct controversa publică privind dificultatea probei la matematică, folosind date pentru a demonta percepția negativă. De asemenea, identifică problema disparităților regionale ca o prioritate de rezolvat în viitor." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Prezentarea justifică deciziile strategice din trecut (investiții, modernizare) prin rezultatele obținute și informează deciziile viitoare (continuarea eforturilor pentru a egaliza șansele elevilor din diferite regiuni)." }, { "name": "Inovație", "grade": 2, "reason": "Se menționează modernizarea școlilor și monitorizarea video națională a examenului, care a dus la zero cazuri de fraudă eliminate, sugerând o abordare inovatoare în asigurarea integrității. Totuși, accentul principal este pe îmbunătățire și consolidare." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 4, "reason": "Discursul se concentrează pe progresul și îmbunătățirea continuă, atât la nivel de sistem, cât și la nivel individual pentru elevi. Se transmit mesaje de motivație, felicitare pentru efortul depus și încurajare pentru viitor.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 5, "reason": "Tema centrală este îmbunătățirea constantă a rezultatelor: creșterea ratei de promovare pentru al treilea an consecutiv, creșterea notelor medii și a numărului de elevi de excelență. Este cel mai frecvent mesaj din conferință." }, { "name": "Motivație", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii îi felicită pe absolvenți, creând „motive reale de optimism și de încredere” și îi încurajează pe cei care nu au reușit să încerce din nou la sesiunea repetată, transmițând un mesaj motivațional clar." }, { "name": "Inspirație", "grade": 3, "reason": "Performanța celor 85 de tineri cu media 10 este prezentată ca o „performanță remarcabilă”, menită să servească drept sursă de inspirație pentru alți elevi și pentru întregul sistem educațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 3, "reason": "Se transmite un mesaj de încurajare pentru elevii care vor susține sesiunea repetată, subliniind importanța de a-și „mai încerca o dată forțele”. De asemenea, se menționează că educația este „un parcurs continuu”." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discursul este axat pe rezultate externe, statistici și acțiuni concrete. Nu există referiri la stări interioare de conștientizare sau la practici de mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii reflectează asupra datelor din ultimii ani, analizează tendințe și concluzionează asupra eficienței politicilor. Ministrul reflectează asupra dezbaterilor publice, considerându-le benefice pentru sistem." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 3, "reason": "Finalizarea cu succes a examenului de bacalaureat este recunoscută ca o etapă crucială în dezvoltarea academică și personală a tinerilor, fiind lăudat efortul depus de aceștia pe parcursul anilor." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "O componentă majoră a discursului este accentul pus pe integritate, corectitudine și transparență în procesul de evaluare. Se subliniază cu mândrie succesul în combaterea fraudei și importanța muncii oneste.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii își propun să prezinte o imagine onestă a realității, bazată pe date concrete („vreau să vorbesc deschis și bazat pe date”), pentru a construi încredere și a contracara percepțiile eronate." }, { "name": "Integritate", "grade": 5, "reason": "Este un punct central, evidențiat prin faptul că „niciun elev nu a fost eliminat pentru fraudă”. Se afirmă că mesajul privind importanța integrității academice „a fost internalizat” de către elevi." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 3, "reason": "Se menționează că elevii au abordat examenul cu „maximă responsabilitate”. Implicit, ministerul se poziționează ca o instituție responsabilă, care răspunde de calitatea sistemului de învățământ." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Discursul nu explorează dileme etice, ci se concentrează pe promovarea și respectarea unor standarde etice clare, precum onestitatea și integritatea în timpul examenelor." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Există o judecată morală implicită care valorizează succesul obținut prin „muncă și perseverență” și efort susținut, în contrast cu încercările de fraudă." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Se insistă asupra unui proces de evaluare „corect, echidistant și transparent” și a unor „evaluări corecte”. Acest aspect este esențial pentru a legitima rezultatele prezentate și a asigura încrederea publicului." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Prin transparența datelor și abordarea directă a controverselor, vorbitorii încearcă să consolideze imaginea ministerului și a procesului de examinare ca fiind demne de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și clar, adecvat contextului unei conferințe de presă oficiale. Se utilizează un limbaj elaborat, în special în secțiunile de analiză a datelor, pentru a oferi o imagine completă și detaliată.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este directă și la obiect. Controversele, precum cea legată de proba la matematică, sunt abordate frontal, fără ocolișuri: „vreau să vorbesc deschis și bazat pe date”." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Nu se folosește un limbaj indirect sau aluziv. Mesajele sunt transmise explicit pentru a evita orice neînțelegere." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii depun un efort considerabil pentru a fi clari, folosind o structură logică și prezentând date statistice pentru a susține fiecare afirmație, ceea ce face mesajul ușor de înțeles." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Se evită ambiguitatea. Scopul conferinței este de a oferi informații precise și de a clarifica orice nelămurire, nu de a crea confuzie." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Deși prezentările sunt detaliate, vorbitorii încearcă să fie conciși și să se concentreze pe punctele cheie, fără divagații inutile de la subiectul principal." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Analiza rezultatelor, în special cea efectuată de a doua vorbitoare, este foarte elaborată, incluzând multiple variabile, comparații și o analiză detaliată a itemilor de la proba de matematică." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Tonul, limbajul și adresarea sunt strict formale pe tot parcursul conferinței, reflectând caracterul oficial al evenimentului și respectul față de audiență." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de limbaj sau de ton informal. Comunicarea este menținută la un nivel profesional și oficial." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Discursul abordează explicit problema diferențelor regionale în performanța școlară, recunoscând-o ca o provocare. De asemenea, se face referire la contextul multicultural al țării prin menționarea examenului pentru vorbitorii de altă limbă.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Importanța acordată examenului de bacalaureat ca un rit de trecere academic și social este o normă culturală implicită în discurs." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 4, "reason": "Acest aspect este menționat direct ca o problemă: „există continue să existe diferențe între localități, între instituții, lucru care ne preocupă”. Se prezintă și date statistice pe raioane, subliniind relevanța acestei dimensiuni." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Examenul de bacalaureat este o tradiție a sistemului de învățământ, iar conferința anuală de prezentare a rezultatelor face parte din acest ciclu tradițional." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține referiri la obiceiuri locale specifice." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 3, "reason": "Prin analiza separată a rezultatelor la proba de „limba și literatura română pentru alolingvi”, se recunoaște și se adresează diversitatea lingvistică și culturală a populației școlare din țară." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Subiectul patrimoniului cultural nu este abordat în cadrul acestei conferințe." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Există un sentiment de mândrie instituțională, care poate fi extins la nivel național, pentru îmbunătățirea sistemului de educație și pentru performanțele remarcabile ale elevilor, prezentate ca un succes colectiv." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția principală este de a informa publicul și de a construi încredere în sistemul educațional, prezentând rezultatele într-o lumină pozitivă. Se urmărește justificarea politicilor ministerului și contracararea criticilor prin transparență și date concrete.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Deși prezentarea este orientată spre a evidenția succesul, utilizarea extensivă a datelor verificabile și recunoașterea unor probleme (disparitățile) reduce percepția de manipulare. Este mai degrabă o comunicare strategică decât manipulare." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 3, "reason": "Există o părtinire inerentă, deoarece ministerul își prezintă propriile rezultate. Ministrul leagă direct succesul de investițiile guvernării actuale, ceea ce introduce o notă de partizanat politic în prezentarea unor date tehnice." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa este foarte credibilă, fiind vorba de Ministrul Educației și șefa agenției de evaluare. Credibilitatea este întărită prin prezentarea detaliată a metodologiei și a datelor statistice care stau la baza afirmațiilor." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Motivul este dublu: informarea transparentă a publicului și, în același timp, consolidarea imaginii pozitive a ministerului și a reformelor sale, demonstrând eficiența acestora prin rezultate concrete." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 4, "reason": "O parte semnificativă a conferinței este dedicată corectării a ceea ce vorbitorii consideră a fi o interpretare inexactă în spațiul public (dificultatea probei la matematică), oferind o contra-narațiune bazată pe date." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discursul este strict axat pe probleme interne ale sistemului de învățământ din Republica Moldova și nu conține niciun element de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Rezultate record la Bacalaureat 2026: Rata de promovare a atins 75,4%, cea mai mare din ultimii ani Ministerul Educației și Cercetării a anunțat rezultate istorice pentru sesiunea de bacalaureat din 2026, marcând al treilea an consecutiv de creștere a ratei de promovare la nivel național. Aceasta a ajuns la 75,4%, o creștere semnificativă față de 72,36% în 2025 și 69,38% în 2024. Practic, trei din patru candidați care au susținut examenul au reușit să obțină nota minimă de trecere. Prezentând datele într-o conferință de presă, ministrul Educației a subliniat că aceste cifre reprezintă un motiv real de optimism și sunt dovada că investițiile în modernizarea școlilor, formarea cadrelor didactice și programele de recuperare încep să producă efecte concrete. Aceste rezultate, a menționat oficialul, sunt rodul muncii depuse de elevi, profesori, părinți și administrațiile din învățământ. Un punct de referință pentru sesiunea din acest an este numărul record de absolvenți care au obținut media 10. Un total de 85 de tineri din întreaga țară, nu doar din Chișinău, au reușit această performanță remarcabilă, un număr aproape dublu față de cei 47 de absolvenți cu media maximă înregistrați în 2024. Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a adăugat că și calitatea generală a rezultatelor este în creștere. Peste 4.800 de candidați au obținut medii mai mari de 8, iar 1.500 au depășit media 9. De asemenea, nota medie generală a candidaților promovați a urcat la 7,38, de la 7,17 în 2024. Analiza detaliată arată că absolvenții de liceu continuă să aibă cea mai înaltă performanță, cu o rată de promovare de peste 90%, cel mai bun rezultat din ultimii trei ani. Progrese semnificative s-au înregistrat și la alte categorii de candidați, inclusiv la cei care au susținut examenul în regim de externat, unde rata de promovare a crescut de la 42% la aproape 60%. Aceste tendințe pozitive confirmă o maturizare a sistemului educațional și o internalizare a importanței integrității academice, în sesiunea din acest an nefiind eliminat niciun candidat pentru fraudă. ### Ministerul Educației demontează controversa examenului la matematică: Datele arată o performanță superioară față de anii precedenți În ciuda dezbaterilor aprinse din spațiul public privind o presupusă dificultate neobișnuită a probei de matematică la profilul real, datele oficiale prezentate de Ministerul Educației și Cercetării arată o realitate diferită: performanța elevilor a fost, de fapt, superioară celei din anii anteriori. Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, a oferit o analiză detaliată pentru a demonta percepția negativă creată în jurul examenului. Contrar afirmațiilor că testul ar fi fost „imposibil” sau „fără precedent”, rata de promovare la proba de matematică (profil real) a înregistrat o creștere constantă, ajungând la 69% în 2026, față de 58% în 2024. Pentru absolvenții de liceu, această rată a atins un impresionant prag de 92%, cea mai înaltă din ultimii trei ani. Mai mult, nota medie la această disciplină a crescut, ajungând la 5,36, comparativ cu anii precedenți. O atenție specială a fost acordată itemilor 5 și 10C, considerați de unii elevi și profesori ca fiind extrem de dificili. Datele ANCE demonstrează că acești itemi au fost rezolvați de un procent mai mare de candidați în 2026 decât în 2025. De exemplu, gradul de realizare pentru itemul 5 a crescut de la 26% la 32%, iar pentru itemul 10, creșterea a fost și mai spectaculoasă, de la 21% la 31%. Lilia Ivanov a explicat că acești itemi, prin construcție, au un grad de dificultate ridicat și au rolul de a diferenția candidații buni de cei foarte buni, un element standard în proiectarea testelor de acest tip. Structura generală a testului, domeniile curriculare evaluate și repartizarea punctajului au rămas neschimbate față de sesiunile anterioare. Oficialii au concluzionat că, în loc să fie mai greu, testul a fost cel puțin la fel de accesibil ca în anii precedenți, iar rezultatele îmbunătățite reflectă un nivel mai bun de pregătire a elevilor. Ministerul a reiterat că datele sunt publice și pot fi verificate, îndemnând la o analiză bazată pe fapte, nu pe percepții subiective. ### Fața dublă a succesului la BAC 2026: Disparități profunde între regiuni, cu rate de promovare de la 47% la 100% În spatele cifrelor naționale optimiste de la sesiunea de bacalaureat din 2026 se ascunde o realitate îngrijorătoare: o prăpastie tot mai adâncă între performanțele elevilor din diferite regiuni ale țării. Atât ministrul Educației, cât și reprezentanții Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) au recunoscut că aceste disparități reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de învățământ. Datele prezentate în cadrul conferinței de presă dezvăluie o imagine contrastantă. În timp ce media națională de promovare este în creștere, analiza la nivel de raion și municipiu arată diferențe șocante. Pentru absolvenții de liceu, categoria cu cele mai bune rezultate, rata de promovare variază de la un minim de 47% în unele raioane la un maxim de 100% în altele. Majoritatea raioanelor se situează peste pragul de 85%, însă existența unor zone cu performanțe atât de scăzute semnalează probleme sistemice. Aceeași tendință este vizibilă și în ceea ce privește excelența. Ponderea notelor de 9 și 10 pe disciplină variază dramatic de la o regiune la alta. La proba de matematică (profil real), de exemplu, există raioane unde niciun elev nu a obținut o notă de excelență (0%), în timp ce în alte zone, precum municipiul Chișinău, acest procent ajunge la 31%. Oficialii au subliniat că existența unor centre cu rezultate de top demonstrează că testele au fost concepute pentru a putea fi rezolvate la cel mai înalt nivel, acolo unde și pregătirea a fost solidă. Ministrul Educației a afirmat că aceste discrepanțe sunt o preocupare constantă și a promis continuarea eforturilor pentru a asigura șanse egale la o educație de calitate pentru toți copiii din Republica Moldova, indiferent de localitatea în care studiază. Datele colectate vor fi folosite pentru a identifica zonele unde este nevoie de sprijin suplimentar și pentru a direcționa investițiile în anii următori. Obiectivul declarat este egalizarea șanselor, astfel încât succesul la bacalaureat să nu mai depindă de codul poștal al elevului.