---
title: "Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 8 iulie 2026"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111810/Sedinta-Comisiei-pentru-integrare-europeana-din-8-iulie-2026
event_date: 2026-07-08T09:00:00+00:00
location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 7, biroul 718C"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 4442
video_access: restricted
publisher: Privesc.Eu
---

# Ședința Comisiei pentru integrare europeană din 8 iulie 2026

## Comunicat de presă

## Noi pași spre integrarea europeană: Comisia aprobă reforme în administrație, apărare și siguranță rutieră

**Chișinău, 8 iulie 2026** - La data de 8 iulie 2026, Comisia pentru integrare europeană s-a întrunit pentru a dezbate și aproba un pachet complex de proiecte legislative menite să accelereze alinierea Republicii Moldova la standardele și directivele Uniunii Europene. Ședința a marcat un progres semnificativ în domenii strategice precum modernizarea administrației publice, securitatea națională, siguranța rutieră și combaterea spălării banilor, reiterând angajamentul țării pe parcursul său european.

Unul dintre punctele centrale ale agendei a fost proiectul de modernizare a managementului resurselor umane în administrația publică centrală. Cu un buget estimat la șase milioane de lei, inițiativa vizează digitalizarea completă a procesului de recrutare prin intermediul platformelor guvernamentale, reducerea birocrației și alinierea la standardele organismelor internaționale, precum GRECO și OECD. De asemenea, proiectul introduce reguli stricte de conduită, înființează o comisie de etică independentă și ajustează perioadele de probă și restricțiile post-angajare pentru funcționari.

„Digitalizarea sistemului de recrutare este un pas esențial pentru a atrage specialiști calificați și pentru a asigura o transparență totală în sectorul public. Ne propunem să simplificăm procedurile, eliminând intervenția factorului uman acolo unde deciziile pot fi automatizate, pentru a consolida încrederea cetățenilor în administrație”, au precizat raportorii proiectului în cadrul ședinței.

În sfera securității naționale, membrii comisiei au avizat un cadru normativ distinct pentru achizițiile publice în domeniul apărării, transpunând directivele europene de profil. Noul cadru va asigura un echilibru necesar între transparența licitațiilor și protejarea intereselor esențiale ale statului, prevăzând excepții clare pentru echipamentele strict militare. 

Totodată, un alt proiect cu impact direct asupra cetățenilor a fost cel privind omologarea și supravegherea pieței vehiculelor rutiere. Acesta garantează că autovehiculele importate sau produse respectă normele europene stricte de siguranță tehnică și protecție a mediului.

Agenda a inclus și aprobarea Programului național pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2026-2030, o măsură vitală pentru stabilitatea financiară a țării. Pe palierul justiției, a fost susținut proiectul referitor la protecția datelor cu caracter personal în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor, care balansează dreptul la intimitate cu necesitățile de investigație penală.

„Aceste inițiative legislative reflectă efortul susținut de a ne consolida instituțiile și de a implementa rapid acquis-ul comunitar. Fie că vorbim despre siguranța pe străzi, despre integritatea funcționarilor sau despre securitatea națională, obiectivul principal rămâne alinierea la cele mai înalte rigori europene, pentru a aduce beneficii reale în viața fiecărui cetățean”, a declarat președintele ședinței la finalul dezbaterilor.

Reuniunea s-a încheiat cu validarea unanimă a listei de 90 de specialiști care vor activa în cadrul Consiliului de experți, asigurând astfel suportul tehnic și profesional necesar pentru implementarea și monitorizarea viitoarelor reforme. Toate proiectele dezbătute au primit aviz pozitiv și urmează parcursul legislativ standard în vederea adoptării și implementării.

## Noutăți

### Guvernul propune digitalizarea și centralizarea recrutării în funcția publică pentru a spori transparența și eficiența

Comisia pentru integrare europeană a examinat un pachet legislativ menit să reformeze fundamental sistemul de management al resurselor umane în administrația publică centrală. Inițiativa, aliniată la standardele GRECO, SIGMA și OECD, propune o modernizare amplă a procesului de angajare, având ca piloni centrali digitalizarea și centralizarea recrutării.

Noul sistem, prezentat în ședință, vizează simplificarea procedurilor de angajare și reducerea birocrației, un obstacol major în atragerea talentelor în sectorul public. Un element cheie este crearea unei platforme digitale unice, similară cu portalul cariere.gov.md, care va automatiza o mare parte din procesul de aplicare. Candidații își vor putea verifica compatibilitatea cu funcțiile vacante, iar sistemul va prelua automat datele necesare din alte baze de date guvernamentale, precum cele legate de cetățenie, diplome sau stagiu de muncă, eliminând necesitatea depunerii unui dosar voluminos de documente.

Proiectul introduce, de asemenea, o testare automatizată, bazată pe grile aleatorii, ca primă etapă de selecție. Doar candidații care trec acest test vor avansa la proba de interviu, moment în care va avea loc prima interacțiune umană din procesul de selecție. Această abordare are scopul de a reduce la minimum factorul uman în etapele inițiale, sporind astfel obiectivitatea și transparența. Costurile estimate pentru dezvoltarea și implementarea acestui sistem se ridică la aproximativ 6 milioane de lei.

Pe lângă reforma recrutării, pachetul legislativ include și măsuri stricte privind etica profesională. Se propune instituirea unui cod de conduită pentru toți demnitarii și personalul din cabinetele ministeriale, precum și crearea unei Comisii de Etică independente și a unui Consiliu Consultativ de Etică. De asemenea, proiectul extinde de la cinci la șapte ani perioada în care funcționarii publici pot rămâne în funcții de conducere după atingerea vârstei de pensionare, o măsură menită să rețină expertiza în sistem și să faciliteze transferul de cunoștințe către noile generații de funcționari. Autoritățile speră că aceste schimbări vor crește rata de angajare în funcția publică, care în prezent este de doar 49,5%, și vor face cariera în sectorul public mai atractivă.

### O nouă lege a omologării vehiculelor va alinia Moldova la standardele UE și va spori siguranța rutieră

Un nou proiect de lege privind omologarea și supravegherea pieței vehiculelor rutiere a fost discutat în Comisia pentru integrare europeană, marcând un pas important spre alinierea legislației naționale la cea a Uniunii Europene. Legea, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029, va institui pentru prima dată un cadru normativ unitar pentru introducerea și supravegherea vehiculelor pe piața din Republica Moldova, având ca obiectiv principal asigurarea siguranței rutiere și protecția consumatorilor.

Proiectul transpune parțial două regulamente europene cheie (858/2018 și 168/2013) și stabilește o arhitectură instituțională clară. Ministerul Infrastructurii va fi autoritatea de reglementare, Agenția Servicii Publice (ASP) va deveni autoritatea de omologare, iar Agenția Națională Transport Auto (ANTA) va fi responsabilă de supravegherea pieței. Astfel, se urmărește ca pe piață să ajungă doar produse conforme și sigure.

Legislația introduce două tipuri de omologare. Prima este **omologarea de tip**, realizată de producătorii de vehicule. Certificatele de omologare de tip europene vor fi recunoscute automat în Moldova, facilitând importul vehiculelor noi produse pentru piața UE. ASP va avea acces la bazele de date europene pentru a verifica rapid conformitatea acestor vehicule, procesul fiind în mare parte o formalitate birocratică pentru importatori și cetățeni.

A doua este **omologarea individuală**, care se va aplica vehiculelor importate care nu dețin un certificat de tip european, cum ar fi cele aduse din SUA sau anumite modele din China care nu sunt destinate pieței UE. Aceste vehicule vor trebui să treacă o verificare tehnică amănunțită la centre specializate sau la ASP, pentru a se asigura că respectă cerințele esențiale de siguranță. De exemplu, un vehicul din SUA ar putea necesita modificarea sistemului de iluminat pentru a corespunde standardelor europene. Costurile pentru omologarea individuală vor fi mai mari, reflectând complexitatea verificărilor.

În prezent, Moldova nu are un proces de omologare, ci doar unul de identificare a vehiculelor, axat mai mult pe aspecte penale, cum ar fi verificarea dacă un vehicul este furat. Noua lege va umple acest vid, asigurând că toate vehiculele, noi sau uzate, care intră pentru prima dată în circulație în țară, corespund unor standarde stricte de siguranță.

### Protecție sporită pentru datele personale: O nouă lege va reglementa prelucrarea informațiilor în sectorul justiției

Un nou proiect de lege privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor a fost avizat în comisia de profil, stabilind un cadru juridic special pentru un domeniu de o sensibilitate deosebită. Această inițiativă legislativă este complementară Legii 195, care transpune Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) în legislația națională, și urmează să intre în vigoare simultan cu aceasta, la 23 august.

Proiectul transpune Directiva UE 680/2016, creând un regim special de protecție a datelor pentru autoritățile competente din domeniul justiției penale, precum poliția, procuratura, instanțele de judecată, Centrul Național Anticorupție (CNA) și alte organe cu atribuții în prevenirea și combaterea infracționalității. Necesitatea unei legi separate derivă din specificul activităților din acest sector, unde prelucrarea datelor personale trebuie să balanseze interesul public de a combate criminalitatea cu dreptul fundamental la viață privată al cetățenilor.

Legea se va aplica nu doar datelor suspecților sau condamnaților, ci și celor ale martorilor, victimelor sau oricărei alte persoane care intră în contact cu sistemul de justiție penală. Aceasta stabilește obligații clare pentru operatorii de date (autoritățile publice) și consolidează drepturile persoanelor vizate. Spre deosebire de avocați, care vor rămâne sub incidența legii generale GDPR, autoritățile de stat vor trebui să respecte acest cadru special atunci când prelucrează date în scopul urmăririi penale.

Un aspect important al noii legi este introducerea unui regim de sancțiuni pentru încălcarea prevederilor, cu amenzi de până la 2 milioane de lei. S-a subliniat că aceste amenzi vizează în primul rând responsabilitatea instituțională, nu doar pe cea a funcționarului individual, având un rol preventiv și de disuasiune. Aplicarea amenzilor va fi graduală, începând cu 10% din valoarea maximă în primul an. În paralel cu pregătirea pentru intrarea în vigoare a legii, Institutul Național al Justiției va desfășura programe de formare pentru procurori și judecători, pentru a asigura o înțelegere și o aplicare corectă a noilor reglementări, care au fost deja consultate și avizate pozitiv de Comisia Europeană.