--- title: "Ședința Comisiei Electorale Centrale din 10 iulie 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111819/Sedinta-Comisiei-Electorale-Centrale-din-10-iulie-2026 event_date: 2026-07-10T11:00:00+00:00 location: "Chișinău, str. Vasile Alecsandri 119, Comisia Electorală Centrală" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 3504 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111819 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei Electorale Centrale din 10 iulie 2026 ## Comunicat de presă ## Comisia Electorală Centrală a emis un aviz critic privind inițiativa organizării unui nou referendum consultativ **Chișinău, 10 iulie 2026** - Comisia Electorală Centrală (CEC) s-a întrunit vineri, 10 iulie 2026, într-o ședință publică pentru a examina mai multe chestiuni de pe ordinea de zi, decizia centrală vizând emiterea unui aviz oficial asupra unui proiect de hotărâre a Parlamentului. Proiectul legislativ viza desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. În cadrul ședinței, membrii CEC au analizat detaliat inițiativa care propunea organizarea scrutinului la data de 27 septembrie 2026. Subiectul plebiscitului urma să consulte cetățenii cu privire la procesul de lichidare sau comasare a primăriilor, condiționând aceste acțiuni de acordul prealabil al locuitorilor și propunând supunerea proiectului final de reformă unui nou referendum. Raportorul proiectului, membrul CEC Vadim Filipov, a subliniat existența mai multor neconcordanțe de ordin juridic și tehnic. Printre problemele identificate se numără utilizarea unor termeni care nu corespund normelor de organizare administrativ-teritorială, formulările propuse fiind considerate de natură să inducă în eroare alegătorii cu privire la efectele juridice reale ale scrutinului. Totodată, au fost evidențiate impedimente majore legate de calendarul electoral. Conform legislației, un referendum republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte sau după alegerile parlamentare sau prezidențiale, iar organizarea a două referendumuri republicane pe aceeași dată este interzisă. Un alt factor decisiv în formularea avizului l-a constituit impactul financiar. Analiza devizului de cheltuieli a arătat că organizarea acestui exercițiu electoral ar costa bugetul de stat aproximativ 198,5 milioane de lei, fonduri care necesită o alocare distinctă. În urma dezbaterilor, la propunerea vicepreședintelui CEC, Pavel Postica, textul avizului a fost amendat pentru a reflecta o concluzie clară și lipsită de echivoc. „Proiectul, în forma în care a fost prezentat, nu întrunește condițiile Codului Electoral. Desfășurarea unui referendum cu o asemenea formulare a întrebărilor și la data propusă nu este posibilă”, a punctat Pavel Postica în cadrul discuțiilor, subliniind necesitatea ca actele normative să respecte cu strictețe rigorile legale. Avizul, cu modificările incluse, a fost aprobat prin votul membrilor prezenți. Pe lângă subiectul referendumului, ordinea de zi a inclus alte 11 chestiuni cu caracter tehnic și administrativ. Comisia a aprobat confirmarea doamnei Ioana Bazan în funcția de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Pentru Țară”. De asemenea, au fost atribuite mai multe mandate de consilier local în diverse unități administrativ-teritoriale, printre care se numără raioanele Cantemir, Ialoveni, Căușeni, Criuleni, Florești și Glodeni. În încheierea ședinței, conducerea Comisiei Electorale Centrale a lansat un apel către toate formațiunile politice, reamintindu-le obligația legală de a prezenta rapoartele privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2026. Termenul-limită pentru depunerea acestor documente prin intermediul sistemului electronic „Control Financiar” este data de 15 iulie 2026. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 0, "reason": "Tonul general al ședinței este formal, procedural și tehnic. Discuțiile se concentrează pe aspecte juridice și administrative, fără a lăsa loc pentru exprimarea emoțiilor pozitive. Chiar și momentele de acord (votarea agendei) sunt pur procedurale.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este o ședință de lucru oficială, axată pe probleme legale și administrative. Nu există nicio manifestare de fericire." }, { "name": "Optimism", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt analitice și critice, concentrându-se pe probleme și neclarități juridice, nu pe o viziune optimistă." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Deși se folosesc formule de politețe precum \"mulțumesc\", acestea au un caracter pur procedural și nu exprimă o recunoștință emoțională." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Atmosfera este sobră și profesională. Nu există niciun semn de entuziasm din partea participanților." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă din contextul formal și tehnic al ședinței." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Subiectele discutate și modul de abordare sunt serioase și nu implică exprimarea bucuriei." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Dezacordurile și voturile împărțite, culminând cu opinii separate, sugerează mai degrabă o lipsă de satisfacție generală cu privire la consensul atins." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Ședința este complet lipsită de umor sau amuzament; tonul este serios și formal pe tot parcursul." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși există dezacorduri clare și voturi împărțite, în special pe marginea avizului la proiectul de referendum, acestea sunt exprimate într-un mod profesional și controlat. Nu există manifestări emoționale negative evidente.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de tristețe în înregistrare." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Dezacordurile sunt gestionate procedural și diplomatic, fără nicio urmă de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente care să indice prezența fricii sau a îngrijorării." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Limbajul și tonul sunt profesionale, fără a exprima dezgust față de subiecte sau persoane." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Dezacordurile repetate și eșecul propunerilor de amendare, culminând cu solicitarea unei pauze pentru consultări, sugerează un nivel redus de frustrare legată de incapacitatea de a ajunge la un consens pe anumite formulări." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu se manifestă anxietate; participanții par calmi și stăpâni pe situație, chiar și în momente de dezacord." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "Faptul că președinta și un alt membru anunță opinii separate după ce propunerile lor nu sunt adoptate indică o dezamăgire față de decizia finală a majorității, deși aceasta este exprimată procedural, nu emoțional." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Ședința este un eveniment oficial, cu un caracter predominant informativ, procedural și analitic. Limbajul este formal și axat pe prezentarea de date, argumente juridice și luarea de decizii conform regulamentului.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "Tonul general este obiectiv și profesional, specific unui cadru instituțional. Chiar și în timpul dezbaterilor, participanții mențin un limbaj neutru." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "O mare parte a ședinței constă în prezentarea de informații: citirea ordinii de zi, prezentarea rapoartelor (avizul juridic, costurile estimate ale referendumului), citirea proiectelor de hotărâre." }, { "name": "Interogativ", "grade": 3, "reason": "Se pun întrebări pentru a clarifica aspecte tehnice și juridice, cum ar fi întrebarea președintei despre concluzia finală a avizului, pentru a asigura o înțelegere corectă înainte de vot." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Raportorii și președinta oferă instrucțiuni și explicații procedurale. Raportul principal are un caracter instructiv, explicând membrilor de ce formulările propuse pentru referendum nu corespund Codului Electoral." }, { "name": "Narațiune", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente narative sau de povestire. Discursul este factual și analitic." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 3, "reason": "Membrii încearcă să se convingă reciproc prin argumente juridice. Prezentarea avizului este persuasivă în a demonstra necesitatea reformulării întrebărilor, iar propunerile de amendare sunt, de asemenea, încercări de a convinge plenul." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunile dintre membri sunt guvernate de reguli stricte de politețe și respect instituțional. Se folosesc formule de adresare formale, iar dezacordurile sunt gestionate într-un mod civilizat și procedural.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Limbajul este constant politicos, folosind formule precum \"Bună ziua, colegi\", \"Stimați participanți\", \"Mulțumesc, domnule Filipov\"." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj nepoliticos sau agresiv." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Membrii își arată respect reciproc și față de proceduri, chiar și atunci când au opinii divergente, ascultând argumentele celorlalți și urmând procesul de vot." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Dezbaterile sunt calme și bazate pe argumente, fără nicio formă de agresivitate verbală." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Contextul este complet formal și serios, excluzând orice formă de sarcasm." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există momente de umor sau glume; atmosfera este strict profesională." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Discursul este direct și factual, fără a conține ironii." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Dezacordurile sunt exprimate diplomatic, prin argumente legale și propuneri constructive, fără atacuri la persoană. De exemplu, respingerea unei propuneri este argumentată tehnic de către raportor." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Discuția se axează pe aspecte tehnico-juridice ale unui proces electoral (referendumul), neabordând direct teme sociale precum discriminarea sau justiția socială, deși deciziile pot avea un impact social mai larg.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Termenul nu este relevant pentru discuția tehnică și juridică purtată." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 0, "reason": "Tema nu este discutată explicit, deși procedurile urmate sunt menite să asigure participarea tuturor membrilor." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Diversitatea nu este un subiect de discuție în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio formă de discriminare în discursul participanților." }, { "name": "Advocacy", "grade": 2, "reason": "Raportul și intervențiile unor membri susțin (advocacy) respectarea strictă a legii electorale și a principiilor democratice, cum ar fi claritatea și neutralitatea întrebărilor adresate cetățenilor într-un referendum." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 1, "reason": "Tema referendumului (reforma administrației publice) și asigurarea unui proces corect de consultare a populației ating indirect conceptul de justiție și bună guvernare, dar nu reprezintă un focus central al discuției." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Subiectele discutate nu implică aspecte de sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință se desfășoară într-un cadru formal și este strict axată pe sarcinile de pe ordinea de zi. Discuțiile sunt procedurale, bazate pe legislație și decizii anterioare, demonstrând un mediu de lucru profesionist și concentrat pe îndeplinirea atribuțiilor legale ale Comisiei.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Ședința respectă un protocol strict: verificarea cvorumului, aprobarea ordinii de zi, prezentarea rapoartelor, dezbateri și vot. Limbajul utilizat este formal și respectuos (ex: „Stimați colegi”, „Vă rog să votați”), chiar și în momentele de dezacord, ceea ce indică un nivel înalt de profesionalism." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Membrii demonstrează o cunoaștere aprofundată a Codului Electoral și a jurisprudenței Curții Constituționale, citând articole specifice (ex: Art. 185, 189, 190, 214 din Codul Electoral) și hotărâri relevante (ex: Hotărârea CC nr. 24 din 2017) pentru a-și argumenta pozițiile." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președinta Comisiei, Angela Caraman, conduce ședința în mod eficient, ghidează discuțiile, asigură respectarea procedurilor, intervine cu întrebări de clarificare și propuneri concrete, gestionând dezbaterile și procesul de vot." }, { "name": "Colaborare", "grade": 3, "reason": "Colaborarea este evidentă în aprobarea unanimă a ordinii de zi și a subiectelor de rutină. Totuși, pe subiectul principal (avizul la referendum), apar dezacorduri clare, propunerile de modificare sunt respinse prin vot, iar doi membri anunță opinii separate, indicând o colaborare limitată în chestiunile contencioase." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Comisia analizează o problemă complexă: un proiect de referendum cu formulări problematice. Discuția se concentrează pe identificarea defectelor legale și procedurale (terminologie, ambiguitate, termene) și pe formularea unui aviz care să reflecte aceste probleme, îndeplinind astfel funcția de analiză și soluționare." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 5, "reason": "Procesul de luare a deciziilor este central și transparent, realizat prin vot deschis. Voturile strânse (4 la 3) și decizia finală adoptată cu 5 la 2, urmată de anunțarea unor opinii separate, reflectă un proces decizional complex și democratic, în care nu se ajunge mereu la consens." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Discuția este conservatoare, axată pe conformitatea cu legislația și precedentele existente. Nu sunt propuse soluții inovatoare sau abordări noi, ci se urmărește aplicarea strictă a cadrului normativ în vigoare la situația analizată." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuțiile sunt de natură exclusiv instituțională, juridică și procedurală. Nu există elemente care să indice o concentrare pe motivație, inspirație sau alte aspecte ale dezvoltării personale a participanților.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre îmbunătățirea personală a membrilor." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu sunt prezente discursuri sau elemente motivaționale." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Contextul este tehnic și legal, lipsit de elemente inspiraționale." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Nu există situații care să testeze sau să demonstreze reziliența personală a membrilor." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Ședința este orientată spre exterior, pe sarcini, fără momente de introspecție sau mindfulness." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția este de natură juridică și procedurală, nu personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul ședinței nu are legătură cu dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Dezbaterile au o puternică componentă etică, concentrându-se pe responsabilitatea Comisiei de a asigura un proces electoral corect și transparent. Se discută despre necesitatea ca întrebările referendumului să fie neutre și clare, pentru a nu induce în eroare alegătorii, ceea ce reprezintă o preocupare morală fundamentală pentru o democrație.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Analiza prezentată în aviz este directă și onestă, evidențiind deficiențele proiectului de referendum, inclusiv costurile financiare estimate la aproape 200 de milioane de lei, fără a încerca să le minimizeze." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Comisia își demonstrează integritatea prin fundamentarea riguroasă a avizului pe prevederile legale și pe jurisprudența Curții Constituționale, acționând ca un filtru tehnic și apolitic pentru o inițiativă parlamentară." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Membrii își asumă responsabilitatea de gardieni ai procesului electoral, insistând pe calitatea și corectitudinea întrebărilor supuse votului popular pentru a proteja exercitarea liberă și neechivocă a voinței cetățenilor." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 4, "reason": "Dezbaterea centrală reflectă o dilemă etică: cum să avizezi o inițiativă pe un subiect de interes public, dar care este formulată într-un mod ce poate manipula opinia publică. Critica termenului „lichidare” este un exemplu clar al acestei dileme." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Analiza depășește cadrul strict legal, incluzând judecăți morale despre corectitudinea comunicării cu electoratul. Se argumentează că anumite formulări („lichidare”) sunt inacceptabile nu doar legal, ci și moral, deoarece pot crea percepții eronate." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 4, "reason": "Întregul demers al Comisiei este orientat spre asigurarea corectitudinii (fairness) procesului de referendum, insistând ca alegătorii să primească informații clare și neutre pentru a putea lua o decizie informată." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Prin transparența dezbaterilor și rigoarea analizei juridice, Comisia își consolidează statutul de instituție demnă de încredere în fața publicului și a celorlalte autorități." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, elaborat și tehnic, adecvat contextului unei ședințe a unei autorități publice centrale. Se utilizează un limbaj juridic specific, cu referiri la acte normative, ceea ce denotă un grad înalt de specializare.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Criticile aduse proiectului de referendum sunt formulate direct și fără echivoc. Raportul afirmă clar că termenii „lichidare” și „primărie” sunt problematici și că întrebările nu respectă cerințele de claritate și neutralitate." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Comunicarea este în general directă. Elementele indirecte sunt minime, limitate la formulele de politețe standard într-un cadru oficial." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "În contextul profesional al ședinței, comunicarea este clară, argumentele fiind structurate logic și susținute de referințe precise. Membrii se străduiesc să aducă claritate asupra implicațiilor juridice ale proiectului." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Ambiguitatea este un subiect central al discuției (critica adusă întrebărilor propuse), dar nu este o caracteristică a stilului de comunicare al membrilor Comisiei, care, dimpotrivă, încearcă să o elimine." }, { "name": "Concizie", "grade": 2, "reason": "Discursul nu este concis. Raportul și intervențiile sunt detaliate și elaborate, oferind explicații extinse și justificări juridice, ceea ce este necesar dată fiind complexitatea subiectului." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Stilul este foarte elaborat. Raportorul prezintă o analiză detaliată, pe mai multe pagini, acoperind aspecte terminologice, juridice, procedurale și financiare, cu numeroase citate și argumente complexe." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim. Se folosesc adresări oficiale, se respectă ordinea de zi și procedurile de vot, iar tonul general este sobru și instituțional." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente de informalitate. Întreaga ședință se desfășoară într-un cadru strict formal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Evenimentul este specific Republicii Moldova, reflectând normele instituționale și juridice ale acesteia. Subiectul principal, reforma administrativ-teritorială, este o temă de relevanță națională și regională în contextul moldovenesc.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 3, "reason": "Modul de desfășurare a ședinței, cu respectarea ierarhiei, a procedurilor formale și a unui stil de dezbatere structurat, reflectă normele culturale ale spațiului birocratic și politic post-sovietic." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Subiectul referendumului vizează direct organizarea regională și locală a țării („administrației publice locale”, „comasarea primăriilor”). De asemenea, pe ordinea de zi apare și o mențiune despre unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, subliniind specificul regional." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Discuția se bazează pe tradiția juridică și constituțională a statului, prin referirea la decizii anterioare ale Curții Constituționale ca precedente." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu sunt discutate obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Aspectul multicultural este atins doar marginal prin menționarea pe ordinea de zi a UTA Găgăuzia, o regiune cu un statut special și o componență etnică distinctă." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre patrimoniu." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Tonul este neutru, tehnic și legal, fără exprimări ale mândriei naționale." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "O mare parte din dezbatere este dedicată analizei intenției și a efectelor potențiale ale întrebărilor propuse pentru referendum. Comisia identifică elemente care ar putea fi manipulative sau ar putea induce în eroare, arătând o preocupare pentru corectitudinea procesului democratic și pentru prevenirea partizanatului.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 4, "reason": "Comisia identifică explicit utilizarea termenului „lichidare” ca fiind o posibilă tactică manipulativă, subliniind că acesta are o „încărcătură semantică și emoțională” care ar putea influența în mod nejustificat percepția alegătorilor." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Comisia analizează o inițiativă politică venită de la Parlament și o evaluează din perspectiva neutralității și a lipsei de părtinire, conform cerințelor Codului Electoral. Întreaga analiză este un exercițiu de a contracara potențialul partizanat din formularea întrebărilor." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Comisia își construiește propria credibilitate prin argumentație juridică solidă, în timp ce, implicit, pune sub semnul întrebării credibilitatea și rigoarea propunerii legislative venite de la Parlament." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 3, "reason": "Deși nu se discută direct despre motivele politice ale inițiatorilor, analiza efectelor probabile ale întrebărilor (confuzie, percepții eronate) constituie o evaluare indirectă a consecințelor, dacă nu a intenției, din spatele propunerii." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 5, "reason": "Acesta este argumentul central al Comisiei: formulările propuse sunt susceptibile de a genera „interpretări diferite” și „percepții eronate”, ceea ce ar vicia voința reală a alegătorilor. Prevenirea interpretării inexacte este scopul principal al avizului." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul dezbătut este strict de politică internă (reforma administrativă) și nu conține niciun element de propagandă sau discuție geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### CEC a dat aviz negativ proiectului de referendum pentru reforma administrativă, invocând ambiguități și costuri de 200 de milioane de lei Comisia Electorală Centrală (CEC) a emis, în ședința sa din 10 iulie 2026, un aviz majoritar negativ asupra inițiativei legislative privind organizarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrativ-teritoriale. Proiectul, care propunea desfășurarea referendumului la 27 septembrie 2026, a fost criticat aspru de raportorul CEC, Vadim Filipov, pentru formularea neclară și ambiguă a întrebărilor adresate cetățenilor. Principala obiecție a vizat prima întrebare, care folosea termenul de **„lichidare”** a primăriilor. Potrivit avizului CEC, acest termen nu corespunde terminologiei juridice consacrate și ar putea induce în eroare alegătorii, sugerând o eliminare definitivă a instituțiilor, în loc de o reorganizare sau comasare. „Acest termen poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme,” a subliniat raportorul. S-a argumentat că o astfel de formulare, cu o puternică încărcătură emoțională, riscă să denatureze voința reală a cetățenilor. A doua întrebare, care propunea consultarea populației cu privire la oportunitatea ca proiectul final al reformei să fie supus unui alt referendum, a fost de asemenea considerată problematică. CEC a constatat că aceasta nu vizează o problemă de fond, ci o procedură, întrebând practic cetățenii dacă doresc organizarea unui alt referendum în viitor, fără a clarifica dacă acesta ar fi consultativ sau legislativ, ale căror efecte juridice sunt fundamental diferite. Pe lângă problemele de formulare, avizul a inclus și o estimare a costurilor pentru organizarea unui astfel de scrutin, care s-ar ridica la aproximativ **200 de milioane de lei**. Aceste fonduri ar acoperi cheltuielile pentru activitatea CEC, a celor 37 de consilii electorale de circumscripție, a peste 2.000 de birouri electorale din țară și a celor aproximativ 296 de secții de votare din străinătate. În final, cu un vot de 5 la 2, Comisia a adoptat avizul care, deși recunoaște importanța tematicii, recomandă reformularea completă a întrebărilor pentru a asigura claritatea, neutralitatea și previzibilitatea necesare unui exercițiu democratic de o asemenea anvergură. Membrii care au votat împotrivă și-au anunțat intenția de a formula opinii separate, argumentând că avizul ar fi trebuit să fie și mai explicit în critica sa. ### Schimbări în consiliile locale: CEC a atribuit noi mandate de consilier în mai multe raioane Comisia Electorală Centrală (CEC) a operat, în cadrul ședinței din 10 iulie, o serie de modificări în componența mai multor consilii locale și raionale din țară, atribuind mandate noi în urma demisiilor unor aleși locali. Aceste decizii vizează asigurarea continuității activității administrative și respectarea voinței alegătorilor, exprimate prin listele de candidați supleanți. Unul dintre cazurile discutate a vizat **Consiliul Raional Cantemir**, unde mandatul de consilier, deținut anterior pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a devenit vacant. În conformitate cu procedurile legale, CEC a atribuit mandatul următorului candidat supleant de pe lista aceluiași partid, GUDUMAC Liuba. O situație similară s-a înregistrat în **Consiliul Sătesc Izbiște, raionul Criuleni**. Ca urmare a demisiei unui consilier ales pe lista Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), mandatul a fost transferat candidatei supleante CIOBOTARI Virginia. În acest caz, decizia a fost luată după ce un alt candidat supleant de pe listă, PINTILII Igor, a depus o declarație de refuz. În **Consiliul Comunal Frumușica, raionul Florești**, au fost validate două noi mandate. Un mandat a revenit candidatei supleante ȚILAE Mariana de pe lista Mișcării Respect Moldova, iar cel de-al doilea a fost atribuit lui ȚĂRUȘ Emilia, de pe lista PAS. Și aici, atribuirea unuia dintre mandate a fost precedată de refuzul unui alt candidat supleant, HRUMTEAN Veaceslav. De asemenea, au fost operate schimbări în consiliile din Brezoaia (Ștefan Vodă), Corte (Taraclia), Tigheci (Leova) și Costești (Ialoveni), unde locurile vacante au fost ocupate de următorii candidați eligibili de pe listele partidelor politice respective. În toate cazurile, noii consilieri au fost preavizați de CEC cu privire la obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile pentru înlăturarea oricărei stări de incompatibilitate, dacă aceasta există. Hotărârile CEC intră în vigoare la data adoptării și pot fi contestate conform legii. ### CEC avertizează partidele politice: Termenul limită pentru raportarea financiară este 15 iulie Partidele politice din Republica Moldova mai au la dispoziție doar câteva zile pentru a-și prezenta rapoartele privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2026. În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 10 iulie, membrul comisiei, Pavel Postica, a lansat un avertisment public, reamintind că data limită pentru depunerea documentelor este **15 iulie**. Domnul Postica a subliniat că nerespectarea acestui termen legal va atrage după sine răspundere contravențională pentru formațiunile politice care nu se conformează. „Respectiv, nerespectarea acestui termen atrage cu sine răspundere contravențională,” a declarat membrul CEC, accentuând caracterul obligatoriu al acestei proceduri menite să asigure transparența finanțării activității politice. Toate rapoartele trebuie depuse exclusiv în format electronic, prin intermediul subsistemului informațional „Control Financiar”, o platformă gestionată de CEC și creată special pentru a eficientiza și transparentiza acest proces. Până la data ședinței, doar **24 de partide politice** din totalul celor înregistrate reușiseră să depună rapoartele financiare. Alte câteva formațiuni au inițiat procedura de elaborare a rapoartelor în sistem, confirmând trezorierii, dar încă nu au finalizat procesul. CEC a informat că a expediat deja notificări repetate către partidele politice, în special către cele care nu au demarat încă niciun demers pentru pregătirea și depunerea rapoartelor. Acest apel public vine ca un ultim memento pentru ca toate partidele să-și îndeplinească obligațiile legale și să evite sancțiunile prevăzute de Codul Contravențional. Raportarea periodică a finanțelor este un mecanism esențial de control public și de prevenire a finanțării ilegale a partidelor, contribuind la un proces politic mai corect și mai transparent în Republica Moldova. ## Transcriere Bună ziua, colegi! Bună ziua, stimați participanți! Declar deschisă ședința Comisiei Electorale Centrale, convocată pentru astăzi, 10 iulie. Suntem prezenți șapte membri. Dăm citire pentru procesul verbal. La ședință participă doamna Tatiana Barburoș, doamna Dana Munteanu, domnul Pavel Postica, domnul Vadim Filipov, doamna Teodora Vangheli, domnul Vasile Postolache și Caraman Angela. Deci, constatăm că ședința este deliberativă. Putem începe lucrările. Pentru ordinea de zi sunt propuse 12 chestiuni și rubrica diverse. Este propusă examinarea subiectului privind un aviz asupra proiectului de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ. Un alt subiect ține de confirmarea persoanei responsabile de finanțe a unui partid politic și celelalte 10 chestiuni țin de atribuiri de mandate. Colegi, dacă la acestea avem propuneri de modificare, completare, rog să le înaintați. Nu sunt alte propuneri. Supun votului proiectul ordinii de zi cu cele 12 chestiuni. Cine este pentru, colegi, rog să votați. Unanim. Ordinea de zi este aprobată și primul subiect este pentru aprobarea avizului asupra proiectului de hotărâre a Parlamentului cu privire la desfășurarea referendumului republican consultativ, inițiativa legislativă numărul 228 din 29 iunie curent. Raportor, Vadim Filipov. [Vadim Filipov] Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi, propun spre atenția dumneavoastră proiectul de aviz asupra proiectului de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ, inițiativă legislativă numărul 228 din 29 iunie 2026. Examinând proiectul de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ, Comisia Electorală Centrală constată că prin acesta se propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea unui referendum republican consultativ, referitor la unele aspecte ce țin de reforma administrației publice locale. Potrivit proiectului, alegătorii urmează să răspundă la două întrebări: Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local? Și, susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înaintea de adoptarea legii? Astfel, întrebările formulate de autorii inițiativei legislative vizează reforma administrației publice locale și organizarea administrativ-teritorială a statului, subiecte de interes public major care pot face obiectul unor consultări largi ale populației, inclusiv prin mecanismele de democrație directă prevăzute de legislația electorală. În același timp, având în vedere natura referendumului republican consultativ, întrebările supuse consultărilor trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe. În acest sens, articolul 185 alineatul 2 din Codul electoral prevede că textul întrebării la care urmează să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului republican se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguități, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul, nefiind admisă formularea unor întrebări care se exclud reciproc. Cu referire la prima întrebare, comisia observă că formularea „lichidarea sau comasarea primăriilor” nu reflectă terminologia consacrată în cadrul normativ aplicabil în materie de organizare administrativ-teritorială și administrație publică locală. În acest sens, termenul „primărie”, înscris de autorii inițiativei legislative în textul întrebării, poate genera neclarități, pe motiv că nu este conform cu noțiunea de unitate administrativ-teritorială, primăria reprezentând o structură funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale. În timp ce procesul de amalgamare, reorganizare sau modificare a limitelor teritoriale vizează unități administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale, patrimoniul și serviciile publice aferente acestora. De asemenea, termenul „lichidare” nu asigură nivelul de claritate și precizie impus pentru formularea întrebărilor supuse unui referendum republican, întrucât acesta poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzie cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme. Cu privire la cea de-a doua întrebare, comisia observă că aceasta nu vizează nemijlocit soluționarea unei probleme de fond privind reforma administrației publice locale, ci consultarea alegătorilor asupra oportunității desfășurării la o etapă ulterioară a unui alt referendum republican. Prin urmare, formularea propusă conduce la supunerea spre consultare a organizării unui referendum republican ulterior, fără a delimita cu suficientă claritate soluția de fond asupra căreia alegătorii sunt chemați să se pronunțe. De asemenea, din formulările întrebării nu poate fi identificată natura referendumului republican, având în vedere pentru etapa ulterioară, respectiv, dacă aceasta vizează un referendum consultativ sau unul legislativ, ale căror efecte juridice sunt diferite. Această omisiune nu este suplinită nici de nota de fundamentare, care nu conține explicații privind soluția normativă urmărită și nici consecințele juridice avute în vedere de autorii inițiativei. În aceste condiții, obiectul consultărilor rămâne insuficient determinat, ceea ce împiedică stabilirea cu certitudine a voinței asupra căreia alegătorii sunt chemați să se pronunțe și a efectelor juridice susceptibile de a fi valorificate în urma referendumului. În susținerea celor evidențiate, este de menționat că prin hotărârea numărul 24 din 27 iulie 2017, la punctul 65, Curtea Constituțională a reținut că formularea chestiunii supuse referendumului este influențată de tipul referendumului, care la rândul său produce efecte juridice diferite. Totodată, la punctul 68 și 69 din aceeași hotărâre, Curtea a statuat că produc efecte juridice obligatorii doar referendumurile constituționale și cele legislative, nu și cele care au caracter consultativ, iar în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua cunoștință de opinia poporului, fără a avea însă o obligație juridică de implementare a rezultatului. În același sens, la punctul 144 din hotărârea sus-menționată, Curtea Constituțională a subliniat că întrebările propuse pentru referendum, atunci când vizează domenii distincte, nu asigură exigența de fond și conținut a obiectului supus referendumului și nu asigură formarea ne-viciată a voinței alegătorului. Revenind la conținutul întrebărilor propuse pentru consultare, se observă că, deși acestea sunt circumscrise reformei administrației publice locale, ele au obiecte juridice distincte. Prima întrebare privește consultarea populației la nivel local, în contextul reorganizării administrației publice locale, iar cea de-a doua vizează supunerea proiectului final al reformei unui referendum republican. Din această perspectivă, comisia face trimitere la punctul 132 din hotărârea numărul 24 din 27 iulie 2017, conform căreia Curtea Constituțională a reținut că între natura întrebărilor supuse referendumului trebuie să existe un raport intrinsec, astfel încât să fie garantată libertatea de vot a alegătorilor. În egală măsură, comisia consideră necesară clarificarea celei de-a doua întrebări și prin raportare la articolul 214 din Codul electoral, potrivit căruia un nou referendum republican cu privire la aceeași problemă poate fi efectuat după expirarea a cel puțin doi ani de la data referendumului republican precedent. La fel, este necesară raportarea proiectului la termenele de procedurale prevăzute de Codul electoral pentru organizarea referendumului republican. Potrivit articolului 189, alineatul 1, litera a) din Codul electoral, hotărârea privind declararea referendumului trebuie să prevadă desfășurarea acestuia peste cel puțin 60 de zile de la adoptarea hotărârii. Totodată, prin prisma alineatului 2 al aceluiași articol, în hotărârea privind desfășurarea referendumului republican se indică data desfășurării acestuia. Același timp, articolul 190 din Cod stabilește că data referendumului republican se stabilește prin hotărârea Parlamentului, cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia, la propunerea subiectului cu drept de a iniția referendumul. Având în vedere că proiectul propune desfășurarea referendumului la data de 27 septembrie 2026, în ipoteza menținerii acestei date, hotărârea Parlamentului ar urma să fie adoptată cu respectarea termenului prevăzut la articolul 189 alineatul 1 litera a și articolul 190 din Codul electoral. Astfel, raportat la termenul de cel puțin 70 de zile înainte de ziua desfășurării referendumului, prevăzut la articolul 190 din Cod, data limită pentru adoptarea hotărârii Parlamentului pentru stabilirea referendumului ar fi 19 iulie 2026. Comisia atrage atenția și asupra faptului că, potrivit articolului 202, alineatul 1 din Codul electoral, cererile privind înregistrarea în calitate de participant la referendumul republican pot fi depuse nu mai devreme de 70 de zile și nu mai târziu de 40 de zile înainte de ziua desfășurării referendumului republican, iar potrivit articolului 202 din Cod, campania electorală pentru referendumul republican începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua referendumului. Raportat la data propusă de 27 septembrie 2026, termenul pentru depunerea cererilor de înregistrare în calitate de participant la referendum s-ar încadra între 19 iulie și 18 august 2026, iar campania electorală ar putea începe nu mai devreme de 28 august 2026. Totodată, la stabilirea datei referendumului, urmează a fi avute în vedere restricțiile prevăzute la articolul 184, alineatul 2 din Codul electoral, potrivit cărora referendumul republican nu poate avea loc cu 70 de zile înainte și cu 70 de zile după desfășurările alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. În aceeași zi nu pot avea loc două referendumuri republicane, iar în aceeași zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip. Efectuând analiza costurilor, impactul financiar estimat al organizării și desfășurării referendumului republican consultativ este următorul: La categoria de cheltuieli se menționează cheltuielile Comisiei Electorale Centrale, la cele 37 de consilii electorale de circumscripție de nivelul 2, peste 2000 de birouri electorale, secții de votare din țară, aproximativ 296 de birouri electorale, secții de votare din străinătate, inclusiv cheltuielile ce țin de Ministerul Afacerilor Externe și Instituția Publică CIKD. Total general 198.564.000, adică aproximativ 200 de milioane ce țin de cheltuieli pentru desfășurarea a astfel de referendum. Impactul financiar estimat reprezintă necesarul de resurse financiare indispensabil organizării și desfășurării referendumului republican consultativ în condițiile prevăzute de legislația electorală. Estimările au fost elaborate în baza datelor disponibile la momentul întocmirii avizului și au caracter preliminar, urmând a fi ajustate după caz, în funcție de modificarea cadrului normativ, evoluția indicatorilor macroeconomici, actualizarea prognozelor oficiale, numărul estimativ al organelor electorale și membrilor acestora, precum și alte circumstanțe care pot influența costurile de organizare a scrutinului. Alocarea de resurse financiare estimate este necesară pentru exercitarea atribuțiilor legale ale Comisiei Electorale Centrale, în vederea asigurării condițiilor necesare pentru exercitarea drepturilor electorale garantate de Constituție și Codul electoral, precum și pentru organizarea referendumului în condiții de legalitate, transparență, integritate, securitate și eficiență în utilizarea fondurilor publice. În acest context, comisia reține că punctul 141 din hotărârea numărul 24 din 27 iulie 2017 a Curții Constituționale, conform căreia Curtea menționează că desfășurarea unui referendum necesită mijloace financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este cel competent de a aloca mijloace financiare de la bugetul de stat cu acceptul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum abia după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens. În temeiul celor expuse, comisia constată că inițiativa legislativă vizează o tematică de interes public major, care poate fi examinată în cadrul mecanismelor de consultare democratică. Totodată, pentru asigurarea clarității obiectului referendumului, a caracterului neutru al întrebărilor și a unei aplicări ulterioare mai facile a eventualelor rezultate, comisia consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Prin urmare, prezentul aviz reflectă constatările Comisiei Electorale Centrale rezultate în urma examinării proiectului de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ, inițiativa legislativă numărul 228 din 29 iunie 2026, sub aspectul conformității acestuia cu exigențele cadrului normativ aplicabil în materie de referendum republican. Acesta este textul avizului. Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră aș voi da citire și proiectului de hotărâre și deja ulterior voi fi pregătit pentru întrebări, propuneri asupra proiectului. Spre atenția dumneavoastră propun proiectul de hotărâre. Prin adresa Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, înregistrată la comisie sub numărul CEC 7/27127, și adresa Cancelariei de Stat numărul CS 2656/251581694 din 1 iulie 2026, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub numărul CEC 7/2749 din 1 iulie 2026, au solicitat avizarea proiectului de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ, inițiativa legislativă numărul 228 din 29 iunie 2026. În temeiul articolului 25 litera D și articolul 32 din Codul Electoral, propun următorul proiect de dispozitiv: 1. Se aprobă avizul asupra proiectului de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ, inițiativa legislativă numărul 228 din 29 iunie 2026, conform anexei. Punctul 2. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale se transmite Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova. Și punctul 3, prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale. Raport încheiat, rog susținerea proiectului. Mulțumesc. [Angela Caraman] Mulțumim, domnule Filipov. Colegi, inițial întrebări către raportor? Propuneri? Domnul Postica? [Pavel Postica] Doamna președinte, stimați colegi, eu propun suplimentarea proiectului de aviz cu două pasaje, din punctul meu personal, relevante, din Hotărârea Curții Constituționale numărul 12 din 5 martie 2022, în care Curtea Constituțională a examinat un subiect legat de reforma administrației publice locale și, respectiv, consultarea populației în acest context. Și în această hotărâre, Curtea a subliniat două aspecte importante pe care aș sugera să le includem în prezentul aviz. În opinia Curții, apelul la consultarea cetățenilor în sensul dispozițiilor constituționale și legale pot fi identificate și utilizate și alte soluții, în particular soluții tradiționale specifice Republicii Moldova, cum ar fi sondajele de opinie, ședințele publice ale consiliilor, adresările comunităților locale în probleme concrete, confirmate prin semnăturile locuitorilor unităților teritoriale, etc. Prin aceste modalități, deși unele neinstituționalizate, se urmărește participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și se asigură condițiile necesare pentru ca hotărârile luate într-o problemă de interes major să fie conforme cu voința reală a colectivității locale respective. La fel, în alta Curtea a statuat că, în exercițiul atribuțiilor de legiferare, de reglementare în dispozițiile articolului 72 din Constituție, Parlamentul este în drept să adopte, să modifice și să abroge orice lege, aprobarea sau consultarea prin intermediul cetățenilor asupra acesteia în cadrul unui referendum, în special cel local, nefiind stipulată prin normele constituționale. Deci, să completăm aceste două pasaje din Hotărârea Curții Constituționale numărul 12 și ca propunere ar fi înainte de ultimul paragraf. [Angela Caraman] Alte propuneri? Inițial acumulăm propunerile sau fiecare în parte le discutăm? Bine, atunci ne expunem vizavi de propunerea domnului Postica privind completarea cu acest pasaj. Domnul Filipov, inițial. [Vadim Filipov] Mulțumesc, doamna președinte. Domnule vicepreședinte, așa cum am menționat și în răspunsul meu, deci, la proiectul care a fost propus, textul respectiv, deci, am menționat că acest pasaj la care se face referire din hotărârea Curții Constituționale se face referire la și alte proceduri de consultare a populației. Noi facem aviz, deci, avizul respectiv este la o inițiativă legislativă concretă, cu întrebări concrete, și anume pentru a petrece un referendum. Consider că deputații și Parlamentul cunosc despre și alte consultări sau alte prevederi, inclusiv a prevederilor din legea cu privire la amalgamare și procedurile de consultare a populației. De aceea, nu consider că textul respectiv poate fi inclus în acest aviz. Pe motiv, iarăși reiterez, că noi avem o inițiativă concretă de a petrece referendum, de aceea noi facem avizul la inițiativa dată. Despre alte proceduri de consultare a populației, cred că cunoaște toată lumea, inspectorii de legislație ce ține de inclusiv de legea privind amalgamarea. De aceea se supune această propunere. Mulțumesc. [Angela Caraman] Așadar, urmează să supunem votului propunerea domnului Postica. Colegi, cine este pentru, rog să votați. Patru voturi pentru. Împotrivă? Trei voturi împotrivă. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Domnule Filipov, eu am să încep cu o întrebare, pentru ca să fie mai clară propunerea pe care urmează să o înaintezi. Prin acest aviz, până la urmă, care este concluzia Comisiei Electorale Centrale propusă? Este posibil desfășurarea unui referendum cu astfel de întrebări sau nu? [Vadim Filipov] Așa cum a fost și transmis colegilor proiectul de aviz și cum am fost dat citire la avizul dat, se propune de a fi reformulate întrebările, să fie concretizate și reformulate din motivele enunțate sau expuse în acest aviz. [Angela Caraman] Cu alte cuvinte, în forma în care ele sunt astăzi înaintate pentru avizare, nu ar fi posibil să fie incluse într-un buletin de vot. [Vadim Filipov] Doamna președinte, reiterez răspunsul meu. În proiectul de aviz care a fost dat citire sunt indicate care anume momente sunt deranjate sau care ar putea fi tratate. Asta sunt cuvintele "primărie", cuvintele "lichidare" și alte momente care au fost enunțate în acest aviz. De aceea s-a propus să fie reformulate anume întrebările respective. [Angela Caraman] Mulțumesc. Cred că suntem pe aceeași lungime de undă și de asta vin cu o completare, ca să fie mai clar, cu referire la termenul de lichidare, pentru că este ales acest termen care poate să inducă în eroare opinia alegătorilor. Pentru dumneavoastră tot asta ați accentuat. Și aș propune să completăm cu următoarele trei aliniate, ca să fie mai clar de ce această formulare ar putea să fie ambiguă și neînțeleasă de către alegători. În limbajul juridic și administrativ, noțiunea de lichidare este asociată în mod obișnuit cu încetarea definitivă a existenței unei persoane juridice, cu stingerea drepturilor și obligațiilor acesteia și cu dispariția sa din circuitul juridic. Din perspectiva percepției generale a alegătorului, acest termen poate induce ideea că primăria sau entitatea este desființată ca și instituție și sunt eliminate atribuțiile sale sau chiar încetează existența domeniului de activitate pe care aceasta îl gestionează. O asemenea formulare este susceptibilă să influențeze percepția alegătorilor prin încărcătura sa emoțională, orientând înțelegerea acestora către ideea unei eliminări definitive, chiar dacă efectele juridice reale ale unui eventual referendum ar putea fi o limitare la o reorganizare instituțională. În aceste condiții, există riscul ca opțiunea exprimată la referendum să nu reflecte voința alegătorilor cu privire la conținutul juridic real al măsurii propuse, dar o reacție a acestora față de o formulare susceptibilă de interpretări diferite. Ori, în materia de referendum, cerința de neutralitate a întrebării este inseparabilă de cerința de claritate. Asta spune articolul 185, alineatul 2, că întrebarea trebuie să fie una neutră, să nu fie ambiguă. Deci, întrebarea nu ar trebui să utilizeze termeni susceptibili să inducă în eroare, să creeze percepții eronate sau să sugereze efecte juridice diferite de cele care ar putea rezulta în mod obiectiv din implementarea rezultatului referendumului. Din această perspectivă, utilizarea termenului lichidare nu oferă alegătorilor o reprezentare fidelă și lipsită de echivoc asupra obiectului real al consultării populare și, prin urmare, nu corespunde standardelor de claritate și precizie care trebuie să guverneze exercitarea suveranității populare prin referendum. Asta este prima propunere, deci să explicăm mai exact de ce o astfel de întrebare nu poate să își aibă locul într-un buletin de vot. Și cu referire la cea de-a doua întrebare. Aici cred că lucrurile sunt mai complexe, pentru că, în esență, întrebarea este despre faptul dacă alegătorii sunt de acord. Deci, noi consultăm prin referendum dacă alegătorii sunt de acord cu o lege care ține de reforma administrativă să fie adoptată prin referendum. Deci, noi de fapt vorbim despre o procedură aici. Procedura de adoptare a unui act final. Eu nu știu dacă s-ar încadra întrebarea aceasta la acele cerințe privind ce poate fi supus referendumului, pentru că noi nu consultăm în sine un text al legii. Noi nu consultăm o întrebare care să ne dea un răspuns final. Noi întrebăm alegătorii: sunteți de acord să facem un referendum în urma acestui referendum? Deci, aici e un fel de procedură. Parlamentul nu vrea să-și asume această adoptare, o consultă cu cetățenii și după asta vine cu un răspuns final, dar el pune acum pe umerii cetățenilor însăși modalitatea de adoptare. Deci, e mai mult de procedură. Noi până a adopta legea, vrem să știm dacă cetățenii susțin această lege și pentru asta facem un referendum. Deci, cred că aici ar depăși acel cadru de formulare a întrebărilor. Și aici ar trebui să fim mai expliciți și atunci, ca o concluzie de final, propun să fie următorul pasaj: că, în temeiul celor expuse, Comisia constată că inițiativa legislativă vizează o tematică de interes public major, care poate fi supusă consultărilor populare în cadrul mecanismelor democratice prevăzute de legislație. Totuși, având în vedere importanța deosebită a unui referendum republican ca formă de exercitare directă a suveranității poporului, întrebările adresate alegătorilor trebuie să respecte în mod riguros exigențele de claritate, precizie, neutralitate și previzibilitate, astfel încât voința exprimată prin vot să reflecte în mod autentic și neechivoc opțiunea corpului electoral. Și, de fapt, concluzia este că aceste două întrebări nu întrunesc condiția Codului electoral. Acestea sunt două propuneri. [Vadim Filipov] La propunerea, prima propunere care a fost vociferată, accept prima propoziție, ce ține de limbajul juridic și administrativ, noțiunea de lichidare, iar cumva suplinește și dezvoltă acea propoziție care este, deci, mai înainte expusă de asemenea, termenul lichidare, da? După text nu asigură nivelul de caritate, precizie impus pentru formularea întrebărilor supuse unui referendum. Chiar cumva dezvoltă. Nu sunt împotrivă. Dar ce ține de a doua și a treia propoziție sau abzaț, nu sunt de acord. Aici deja se utilizează niște noțiuni sau formulări, după părerea mea, care depășesc cumva un proiect de aviz. Chiar aș da citire. O asemenea formulare este susceptibilă să influențeze percepția alegătorilor prin încărcătura sa semantică și emoțională. Nu pot să mă expun asupra a astfel de abordare sau a astfel de percepție. De ce nu sunt de acord cu aceste două propoziții, abzațe? Și, totodată, ce ține de a doua propunere, consider, bun, a fost unul dintre motive că Parlamentul nu poate consulta prin referendum consultativ adoptarea ulterioară a unei legi care să fie la fel petrecut un referendum legislativ. Nu consider că este o problemă. Chiar consider că Parlamentul are dreptul să consulte populația, cetățenii, cum ar fi procedura de adoptare a unei legi. La moment se face un referendum consultativ, se întreabă cetățenii dacă vor ca legea să fie adoptată ulterior în Parlament sau să fie adoptată printr-un referendum legislativ și ca urmare a prezentării proiectului de reformă administrativă. De ce la fel nu sunt de acord, dar supunem votului această propunere. Mulțumesc. [Angela Caraman] Eu doar o precizare să fac. Este totuși diferență când vii inițial și propui să consulți un proiect de lege și îl scoți la referendum, după care deja vezi care este votul cetățenilor și în funcție de aceasta vii cu votul în Parlament. Dar aici nu vii cu un text de lege. Aici vii să faci un referendum ca ulterior să vii cu un text de lege. Deci, aici ține de procedură, dar subiectele care pot fi supuse referendumului nu țin de procedură. Întrebi direct, vii cu un proiect, întrebi, vezi care este opinia cetățeanului, după care îți asumi sau nu îți asumi. Dar aici este că tu mergi pe procedură. Dar procedura nu se supune consultării populare. Ea există deja consacrată în legislația națională. [Vadim Filipov] Din câte înțeleg din proiectul de lege, anume Parlamentul sau prin proiectul respectiv se dorește de a afla prin care modalitate să fie adoptată legea. Și nu văd nicio problemă ca Parlamentul să consulte populația înainte de a fi adoptată această lege. Eu așa am văzut procedura dată. Mulțumesc. [Angela Caraman] Bine, atunci supunem votului cu referire la, dar aici va trebui separat, dacă venim cu completarea acelui pasaj, nu doar cu primul aliniat, dar și cu următoarele două și a doua cu finalul. [Vadim Filipov] Deci, ca raportor, susțin să fie inclus, adică susțin să fie inclus pasajul, în limbaj juridic și administrativ, noțiunea de lichidare este asociată în mod obișnuit, adică cumva completarea ideii care este descrisă mai sus. Dar deja ce ține de al doilea și al treilea abzaț să fie supus votului. Mulțumesc. [Angela Caraman] Dar al treilea abzaț, de fapt, pornește de la faptul că întrebarea supusă referendumului trebuie să fie neutră și să nu creeze echivocuri. Și de fapt explicația se încadrează în argument. [Vadim Filipov] Noi deja ne-am expus ce ține de neutru, că trebuie să fie întrebarea neutră. El este în text. [Angela Caraman] Bine, colegi, cine susține completarea? Deci discutăm deja de alineatul 2 și 3, pentru că primul este acceptat de raportor. Cine susține completarea și domnul Postica? Nu, separat. Inițial cu aceste două, după care cu ultimul pasaj. Cine este pentru, colegi, rog să votați. Patru voturi pentru. Împotrivă? Trei voturi împotrivă. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Și următoarea propunere este cu finalul. Aici aveți ceva de obiectat, domnul Postica, sau de completat? [Pavel Postica] Nu, eu susțin. [Angela Caraman] Deci aici raportorul nu susține, da, completarea la final, ca să fie mai clară totuși care este opinia comisiei, dacă e posibil sau nu e posibil să desfășori un referendum cu aceste două întrebări. De asta este propusă. Propun votului membrilor. Dacă susțineți completarea la final cu pasajul: Comisia constată că inițiativa legislativă vizează o tematică de interes public major, susceptibilă de a fi supusă consultărilor populare în cadrul mecanismelor democratice prevăzute de legislație. Totuși, având în vedere importanța deosebită a unui referendum republican ca formă de exercitare directă a suveranității poporului, întrebările adresate alegătorilor trebuie să respecte în mod riguros exigențele de claritate, precizie, neutralitate și previzibilitate, astfel încât voința exprimată prin vot să reflecte în mod autentic și neechivoc opțiunea alegerii sale. Cine este pentru, colegi? A, și următorul pasaj, că în urma examinării proiectului de hotărâre a Parlamentului privind desfășurarea referendumului republican consultativ, Comisia constată că formularea întrebărilor propuse nu întrunește pe deplin aceste exigențe, fiind susceptibilă să genereze interpretări diferite și să creeze percepții eronate cu privire la obiectul și efectele juridice ale consultării. Cine este pentru, colegi, rog să votați. Patru voturi pentru. Împotrivă? Trei voturi împotrivă. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Alte propuneri, colegi, dacă sunt, până supunem votului? Colegi, eu aș solicita o pauză ca noi să ne consultăm, pentru că în eventualitatea în care nu se ia decizia, trebuie să prevedem deja și cum acționăm în continuare. De asta luăm o pauză. Revenim la 11:50. Se acceptă, da? Cerem scuze pentru întârzierea cu patru minute. Reluăm ședința. Deci eram la etapa când am consumat propunerile, dar reiterez, colegi, după cele discutate și o acceptare a unei propuneri din partea raportorului și respingerii celorlalte propuneri care au venit, dacă mai avem propuneri? Am consumat etapa cu propunerile și acum intrăm în procedura de vot, doar dacă sunt luări de cuvânt. Domnul Postica, vă rog. [Pavel Postica] Mulțumesc, domnule președinte, stimați colegi. Eu, în mare parte, sunt de acord cu avizul așa cum este formulat. Totuși, eu cred că el este incomplet și urmează a fi completat cu acele pasaje la care am făcut referire, care au fost supuse votului și nu au fost susținute de majoritatea membrilor. Asta înseamnă că eu, în principiu, sunt de acord cu soluția juridică a acestui aviz. În mare parte, este spune clar că acest referendum cu așa formulări de întrebări nu este posibil de organizat. Dar, totuși, am argumente juridice suplimentare în acest considerent. Eu voi susține în principiu avizul, dar voi formula și o opinie separată concurentă la acest proiect de hotărâre, în care voi reitera acele aspecte pe care le-am menționat și cele care au fost invocate inclusiv de doamna președinte. Mulțumesc. [Angela Caraman] Mulțumim, domnule Postica. Alte luări de cuvânt, colegi? Domnul raportor? [Vadim Filipov] Nu sunt. [Angela Caraman] Nu sunt. Colegi, intrăm în procedura de vot. Cine este pentru susținerea avizului care a fost prezentat de către domnul Filipov cu acea unică completare, rog să votați. Încă o dată. Cinci voturi pentru. Împotrivă? Două voturi împotrivă. Hotărârea este adoptată cu cinci voturi pentru. Eu anunț că voi formula o opinie separată vizavi de acest proiect. Cu cinci voturi pentru, hotărârea este adoptată și opinia separată și opinia separată concurentă a domnului Postica, chiar dacă a susținut proiectul. Deci vom avea două opinii separate. Stimați colegi, urmează al doilea subiect de pe ordinea de zi, cu privire la confirmarea persoanei responsabile de finanțe din partea Partidului Politic Pentru Țară. Raportor, domnul Pavel Postica. [Pavel Postica] Mulțumesc, domnule președinte, stimați colegi. Prin adresa înregistrată la Comisia Electorală Centrală în data de 6 iulie 2026, Partidul Politic Pentru Țară a solicitat Comisiei confirmarea doamnei Bazan Ioana în calitate de persoană responsabilă de finanțe și a transmis spre verificare și actele necesare. Examinând setul de documente prezentat, se reține că doamna Bazan Ioana, în conformitate cu diploma numărul 271 din 27 iunie 1975, a absolvit Tehnicumul Unionez de Planificare și Economie, iar potrivit înscrierilor din carnetul de muncă, aceasta în perioada din 1992 până în 2025 a exercitat diverse funcții în structuri de contabilitate, în poziții de contabil, contabil șef. În acest fel, se constată că documentele prezentate întrunesc condițiile de admisibilitate sub aspectul studiilor și a calificării profesionale necesare, fapt pentru care persoana desemnată poate fi confirmată în calitate de trezorier. Reieșind din cele expuse, se propune următorul proiect de hotărâre. Punctul 1. Se confirmă doamna Bazan Ioana în calitate de persoană responsabilă de finanțe, trezorier, a Partidului Politic Pentru Țară. Doi. Hotărârea se aduce la cunoștința destinatarilor în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Și trei. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală, conform adresei indicate. Raport încheiat, rog susținerea proiectului. [Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări sau propuneri la acest proiect? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este adoptată. Urmează, colegi, atribuirile de mandate și le va prezenta doamna secretar, doamna Munteanu Dana. Prin urmare, eu voi da citire titlurilor, fără a anunța de fiecare dată cine este raportorul. Deci, primul subiect, privind atribuiri de mandate, este cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul raional Cantemir. Vă rog, doamna Munteanu. [Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat cererea de demisie a consilierului Nițică Maia, aleasă pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, în Consiliul raional Cantemir. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul raional Cantemir îi revine candidatului supleant Gudumac Liuba, de pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. În temeiul articolelor 25, 32, 172, alineatul 12 din Codul electoral, articolul 10, alineatul 1, 164, alineatul 1 și 165, alineatul 1 din Codul administrativ, articolul 5, alineatul 2, litera H și alineatul 3 din legea privind statutul alesului local și în conformitate cu punctele 28, 29, 37, 45 din regulamentul CEC numărul 1104, Comisia Electorală Centrală hotărăște, punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Nițică Maia, aleasă pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, în Consiliul raional Cantemir. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul raional Cantemir candidatului supleant Gudumac Liuba de pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. Punctul 3. Se preavizează consilierul Gudumac Liuba asupra obligației de a respecta termenul de 30 de zile pentru înlăturarea stării de incompatibilitate, în cazul apariției acesteia. Și ultimul punct, prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare, prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală. Raport încheiat, stimați colegi, rog susținerea proiectului. [Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări sau propuneri la proiectul prezentat? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Subiectul cu numărul trei, cu referire la atribuiri de mandate, cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Frumușica, raionul Florești. [Dana Munteanu] Stimați colegi, comisia a recepționat cererile de demisie a consilierilor Groza Igor, ales pe lista Partidului Politic Mișcarea Respect Moldova, și Caminschi Anatolii, ales pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, în Consiliul comunal Frumușica, raionul Florești. Conform documentelor pe care le deține CEC, mandatele de consilier le revin candidaților supleanți Țîlae Mariana, de pe lista Partidului Politic Mișcarea Respect Moldova, și Țăruș Emilia, de pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. La fel, la atribuirea mandatului s-a reținut declarația de refuz a candidatului supleant Munteanu Veceslav de pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererilor de demisie mandatele consilierilor Groza Igor, ales pe lista Partidului Politic Mișcarea Respect Moldova, și Caminschi Anatolii, ales pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. Punctul 2. Se atribuie mandatele de consilier în Consiliul comunal Frumușica, raionul Florești, candidaților supleanți Țîlae Mariana, de pe lista Partidului Politic Mișcarea Respect Moldova, și Țăruș Emilia, de pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. Raport încheiat, stimați colegi, rog susținerea proiectului. [Angela Caraman] Mulțumim. Întrebări sau propuneri, colegi? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul sătesc Funduri Noi, raionul Glodeni. [Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia a recepționat cererea de demisie a consilierului Guțul Serghei, ales pe lista Partidului Politic Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în Consiliul sătesc Funduri Noi, raionul Glodeni. Întrucât lista candidaților supleanți a Partidului Politic respectiv s-a epuizat, a fost restabilit șirul descrescător, iar după restabilirea acestuia, cea mai mare valoare numerică îi revine listei de candidați din partea Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform documentelor deținute de CEC, mandatul îi revine candidatului suplean Gustaie Snejan de pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Guțul Serghei, ales pe lista Partidului Politic Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în Consiliul sătesc Funduri Noi, raionul Glodeni. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul sătesc Funduri Noi, raionul Glodeni, candidatului suplean Gustaie Snejan de pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. [Angela Caraman] Întrebări sau propuneri, colegi, la proiectul prezentat? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul sătesc Costești, raionul Ialoveni. [Dana Munteanu] Stimați colegi, în acest caz, comisia a recepționat cererea de demisie a consilierului Rusu Anatolii, ales pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate. Conform documentelor deținute de CEC, mandatul de consilier îi revine candidatului supleant Diaconu Elena. La adoptarea hotărârii privind atribuirea mandatului, comisia a reținut declarația de refuz a candidatului supleant Bivol Ghermanică. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Rusu Anatolii, ales pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, în Consiliul sătesc Costești, raionul Ialoveni. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier candidatului supleant Diaconu Elena. Punctul 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. [Angela Caraman] Întrebări sau propuneri, colegi? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul orășenesc Ștefan Vodă. [Dana Munteanu] Stimați colegi, comisia a recepționat cererea de demisie a consilierului Sergiu Mihail, ales pe lista Partidului Politic Liga Orașelor și Comunelor, în Consiliul orășenesc Ștefan Vodă, raionul Ștefan Vodă. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier îi revine candidatului supleant Cara Ștefan Vitalie, de pe lista Partidului Politic Liga Orașelor și Comunelor. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Sergiu Mihail, ales pe lista Partidului Politic Liga Orașelor și Comunelor, în Consiliul orășenesc Ștefan Vodă, raionul Ștefan Vodă. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul orășenesc Ștefan Vodă, raionul Ștefan Vodă, candidatului supleant Cara Ștefan Vitalie, de pe lista Partidului Politic Liga Orașelor și Comunelor. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. [Angela Caraman] Mulțumim. Întrebări, propuneri, dacă sunt? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul sătesc Brezoaia, raionul Ștefan Vodă. [Dana Munteanu] Stimați colegi, CEC a recepționat cererea de demisie a consilierului Usatîi Anatolie, ales pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, în Consiliul sătesc Brezoaia, raionul Ștefan Vodă. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul sătesc Brezoaia îi revine candidatului suplean Snegur Tatiana de pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Usatîi Anatolie, ales pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, în Consiliul sătesc Brezoaia, raionul Ștefan Vodă. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul sătesc Brezoaia, raionul Ștefan Vodă, candidatului suplean Snegur Tatiana, de pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. [Angela Caraman] Întrebări sau propuneri, colegi? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul sătesc Corten, raionul Taraclia. [Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat cererea de demisie a consilierului Placikov Dmitri, ales pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, în Consiliul sătesc Corten, raionul Taraclia. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul sătesc Corten îi revine candidatului suplean Stanceva Valentina de pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Placikov Dmitri, ales pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul sătesc Corten, raionul Taraclia, candidatului suplean Stanceva Valentina, de pe lista Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. [Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări sau propuneri? În lipsa acestora, punem la vot. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Și ultimul subiect de pe ordinea de zi, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul sătesc Copceac, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. [Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat cererea de demisie a consilierului Gaidarlî Afanasie, ales pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, în Consiliul sătesc Copceac. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul sătesc Copceac îi revine candidatului suplean Decceanov Feodor de pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Gaidarlî Afanasie, ales pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, în Consiliul sătesc Copceac, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul sătesc Copceac candidatului suplean Decceanov Feodor de pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. [Angela Caraman] Mulțumim. Întrebări sau propuneri, colegi? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați. Unanim. Hotărârea este aprobată. Stimați colegi, am examinat toate chestiunile de pe ordinea de zi. La final de ședință, dacă avem de comunicat informații? Domnul Postica, vă rog. [Pavel Postica] Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, doar să vă aduc la cunoștință sau să reamintim partidelor politice că la data de 15 iulie expiră termenul de prezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2026, iar rapoartele urmează a fi depuse în format electronic prin intermediul subsistemului „Control financiar” gestionat de Comisia Electorală Centrală. Până la momentul de față, au depus rapoartele 24 de partide politice. Deci, asta este situația la moment. Mai sunt partide politice care deja au inițiat procedura de elaborare a rapoartelor, adică au numit trezorier, au autentificat, dar încă nu s-au finalizat. Totodată, le atrag atenția că termenul limită expiră pe data de 15 iulie. Respectiv, nerespectarea acestui termen atrage după sine răspundere contravențională. Punctual, noi am remis notificări repetate către toate partidele despre expirarea acestui termen, în special către partidele vizate care încă niciuna nu au început procedura de completare a raportului. Mulțumesc. [Angela Caraman] Mulțumim, domnule Postica. Colegi, alte informații? Nu avem. Declar ședința închisă. Vă mulțumesc pentru participare.