--- title: "Consultări publice organizate pe platforma Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111949/Consultari-publice-organizate-pe-platforma-Comisiei-de-ancheta-pentru-examinarea-activitatii-unor-intreprinderi-de-stat event_date: 2026-07-31T14:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 10402 video_access: restricted publisher: Privesc.Eu --- # Consultări publice organizate pe platforma Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat ## Comunicat de presă ## Comisia de anchetă a Parlamentului cere clarificarea urgentă a statutului întreprinderilor de stat inactive și nefuncționale **Chișinău, 31 iulie 2026** – Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a organizat vineri o serie de consultări publice extinse, reunind reprezentanți ai Agenției Proprietății Publice (APP), ai Curții de Conturi și delegați din cadrul principalelor ministere. Discuțiile au vizat deblocarea situației juridice și patrimoniale a sutelor de întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în proces de reorganizare, insolvabilitate sau care figurează ca inactive. Dezbaterea a scos în evidență deficiențele majore apărute în urma reformei inițiate în anul 2017, care prevedea transferul fondatorilor întreprinderilor de stat de la ministerele de resort către Agenția Proprietății Publice. Din cauza lipsei procedurilor clare și a documentației contabile, zeci de entități au rămas blocate într-un vid legislativ. Reprezentanții ministerelor prezente la audieri, inclusiv cei de la Educație, Apărare, Cultură și Dezvoltare Economică, au raportat existența unor „întreprinderi fantomă” – entități care există doar în registrele oficiale, dar care nu mai dețin administratori, consilii de administrație sau bunuri patrimoniale. „Scopul nostru principal este de a debloca o situație juridică și economică trenantă. Avem sute de întreprinderi care există doar pe hârtie, fără patrimoniu și fără o conducere activă, în timp ce statul pierde capacitatea de a-și gestiona eficient activele reale. Trebuie să finalizăm reforma începută cu ani în urmă, să radiem companiile inactive și să aducem claritate și transparență în gestionarea proprietății publice”, a declarat președintele Comisiei de anchetă în cadrul ședinței. Un punct nevralgic al consultărilor l-a constituit refuzul justificat al Agenției Proprietății Publice de a prelua companii aflate în procedură de insolvabilitate sau care nu pot prezenta actele de predare-primire a patrimoniului. Discuțiile au relevat necesitatea urgentă a unui cadru normativ simplificat care să permită lichidarea întreprinderilor fără active și clarificarea apartenenței terenurilor și clădirilor rămase în suspans. „Ne confruntăm cu un blocaj instituțional sever. Agenția Proprietății Publice nu poate prelua în gestiune entități care nu dețin acte de evidență contabilă, patrimoniu fizic sau o conducere desemnată legal. Este imperativă crearea unui mecanism juridic clar pentru radierea întreprinderilor inactive și reorganizarea rapidă a celor viabile, astfel încât bunurile statului să fie protejate și valorificate corect”, a precizat conducerea Agenției Proprietății Publice. În urma audierilor, membrii Comisiei de anchetă au solicitat tuturor autorităților publice centrale să prezinte rapoarte actualizate și inventarieri stricte ale bunurilor pe care le gestionează. Datele colectate vor fi utilizate pentru formularea unor recomandări legislative și guvernamentale, menite să stopeze degradarea activelor statului și să asigure o guvernanță corporativă eficientă în sectorul public. **Informații de context:** Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlamentul Republicii Moldova cu scopul de a evalua eficiența gestionării patrimoniului public. Mandatul comisiei include identificarea lacunelor legislative și administrative care au permis degradarea sau înstrăinarea netransparentă a activelor statului, precum și elaborarea unor soluții viabile pentru eficientizarea activității Agenției Proprietății Publice și a ministerelor de resort în domeniul administrării bunurilor statului. ## Noutăți ### Sute de întreprinderi de stat, „pierdute” în haos birocratic după o reformă eșuată Peste 300 de întreprinderi de stat se află într-un vid juridic și administrativ, la aproape un deceniu de la o reformă guvernamentală din 2017 care viza centralizarea managementului acestora. O comisie parlamentară de anchetă a scos la iveală că, din cele peste 500 de întreprinderi care trebuiau transferate în gestiunea Agenției Proprietății Publice (APP), doar 168 au finalizat procesul, lăsând soarta celorlalte incertă. Problema principală, conform audierilor din comisie, constă într-un blocaj birocratic. Transferul de la ministerele fondatoare către APP nu a fost finalizat prin acte de predare-primire. Reprezentanții APP susțin că, în lipsa acestor documente, Agenția Servicii Publice (ASP) refuză să înregistreze APP ca nou fondator. Fără acest statut, APP nu poate numi administratori care să gestioneze și să finalizeze transferul, creând astfel un cerc vicios. Situația este agravată de faptul că multe dintre aceste întreprinderi sunt inactive încă din 2016 sau chiar mai devreme. Ministerele care figurează încă în acte ca fondatori, precum Ministerul Educației sau cel al Culturii, susțin că au pierdut contactul cu aceste entități și nu mai dețin informații despre activele sau situația lor financiară. „Nimeni nu mai cunoaște despre existența acestor întreprinderi”, a declarat un reprezentant în cadrul ședinței. Deputații din comisia de anchetă și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialul risc de pierdere a patrimoniului public. Multe dintre aceste întreprinderi „fantomă” ar putea deține în continuare active valoroase, precum terenuri sau clădiri, a căror soartă este necunoscută. „Vorbim de un sanatoriu, o uzină. Asta presupune că există clădiri, terenuri, și noi nu știm ce e cu viața lor”, a subliniat un membru al comisiei. În fața acestui haos administrativ, comisia parlamentară încearcă să elucideze soarta fiecărei întreprinderi și să identifice soluții pentru a debloca situația, prevenind astfel posibilele pierderi pentru bugetul de stat. Următoarea ședință a comisiei este programată pentru luna august, unde se va continua audierea reprezentanților instituțiilor implicate. ### Planul de „triere” a întreprinderilor de stat, blocat de obstacole birocratice Un plan strategic de triere a întreprinderilor de stat, elaborat în 2023 pentru a aduce ordine în sectorul public, se confruntă cu obstacole majore în implementare. Planul, care a implicat toate ministerele și a fost finalizat la sfârșitul anului trecut, a clasificat companiile de stat în trei categorii: cele destinate lichidării, cele propuse pentru reorganizare și cele considerate strategice, care vor rămâne în proprietatea statului. În cadrul audierilor comisiei parlamentare de anchetă, reprezentanții Agenției Proprietății Publice (APP) au dezvăluit că, deși planul de triere este finalizat, pașii concreți, precum lichidarea întreprinderilor inactive, sunt blocați. APP a pregătit un proiect de hotărâre de guvern pentru lichidarea a 10 dintre cele mai inactive companii, însă acesta este blocat în procesul de avizare. Principala problemă, similară cu cea a transferului de întreprinderi, este dificultatea de a înregistra legal APP ca fondator, un pas necesar pentru a putea iniția procedura de lichidare. „Nu putem desemna un administrator pentru că încă nu suntem fondatori înregistrați”, a explicat un reprezentant al APP, subliniind un blocaj procedural care împiedică aplicarea deciziilor strategice. Situația este complicată și de un precedent. Două hotărâri de guvern din 2019 (nr. 213 și 278) prevedeau radierea a 68 de alte entități din Registrul de Stat, o sarcină care, după ani de zile, încă nu a fost dusă la bun sfârșit de către APP. Această inerție administrativă ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a implementa eficient propriile reforme. Deputații au cerut o abordare mai proactivă, insistând ca, în urma procesului de triere, să se treacă la acțiuni concrete. „Dacă nu sunt active, haideți să facem ceva: să le lichidăm, să le transmitem la APP, să le valorificăm. Să facem ceva cu dânsele, să nu stea în aer”, a declarat un membru al comisiei. Discuțiile au subliniat urgența de a găsi soluții pentru a depăși aceste blocaje și pentru a asigura o gestionare eficientă a patrimoniului public, fie prin revitalizarea companiilor viabile, fie prin lichidarea celor care nu mai aduc valoare statului. ### Vid juridic și blocaj instituțional: soarta întreprinderilor de stat, prinsă între ministere și agenții Un conflict de competențe și un vid juridic paralizează de ani de zile procesul de administrare a sutelor de întreprinderi de stat din Republica Moldova. Audierile din cadrul unei comisii parlamentare de anchetă au scos la iveală un blocaj sistemic între Agenția Proprietății Publice (APP), Agenția Servicii Publice (ASP) și ministerele de resort, care a lăsat active publice valoroase într-o zonă gri a responsabilității. Conform Legii 121, APP exercită funcția de fondator al întreprinderilor de stat în numele Guvernului. Cu toate acestea, în practică, situația este mult mai complicată. Reprezentanții APP au explicat că ASP refuză să opereze modificările în Registrul de Stat și să înregistreze APP ca fondator fără un act formal de predare-primire de la ministerul care a înființat inițial întreprinderea. Pe de altă parte, APP susține că nu poate numi un administrator care să semneze aceste acte tocmai pentru că nu este recunoscută legal ca fondator, creând o situație de tip „catch-22”. „Am primit refuz oficial”, a declarat reprezentantul APP, explicând că ASP a motivat refuzul prin lipsa unui administrator desemnat. „Cum să procedăm? Să contestăm în instanța de judecată?”, a întrebat retoric oficialul, subliniind absurditatea situației. Ministerele, la rândul lor, se declară depășite de situație. Multe dintre ele, precum Ministerul Culturii sau cel al Agriculturii, figurează ca fondatori pentru zeci de întreprinderi inactive, dar susțin că, în urma reformei din 2017, nu mai au competența legală de a le gestiona. Un caz similar a fost prezentat de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), succesoarea fostului Departament al Instituțiilor Penitenciare (DIP). ANP a încercat să transfere bunuri de la o întreprindere înapoi la un penitenciar, însă Cadastrul a refuzat operațiunea, deoarece în acte fondatorul era încă DIP, o entitate care nu mai există. Acest impas a fost descris de membrii comisiei ca un „vid juridic” și o „situație stupidă”, unde legea prevede un lucru, dar procedurile administrative și lipsa de cooperare interinstituțională fac aplicarea acesteia imposibilă. Consecința directă este că sute de întreprinderi, unele cu potențiale active imobiliare valoroase, rămân negestionate, fără o evidență clară a patrimoniului și fără ca vreo instituție să își poată asuma legal responsabilitatea pentru soarta lor.