---
title: "Conferință de presă organizată de Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova MORA și Asociația pentru Drepturi de Autor cu tema „Infracțiunile și monopolul din domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova”"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111978/Conferinta-de-presa-organizata-de-Asociatia-Titularilor-de-Drepturi-de-Autor-din-Moldova-MORA-si-Asociatia-pentru-Drepturi-de-Autor-cu-tema--Infractiu
event_date: 2026-08-06T14:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Sfatul Țării 17, Hotel Regency"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 4506
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111978
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă organizată de Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova MORA și Asociația pentru Drepturi de Autor cu tema „Infracțiunile și monopolul din domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova”

## Comunicat de presă

## Zeci de milioane de lei reținute de la autori: asociațiile de profil cer intervenția urgentă a autorităților pentru stoparea monopolului din domeniul drepturilor de autor din Republica Moldova

**Chișinău, 6 august 2026** - Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova (MORA), alături de Asociația pentru Drepturi de Autor (ADA) și Asociația pentru Drepturi Conexe (ADC), au semnalat joi, 6 august 2026, la Chișinău, nereguli grave în sistemul național de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală. În cadrul conferinței cu tema „Infracțiunile și monopolul din domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor și conexe din Republica Moldova”, reprezentanții creatorilor au acuzat instituirea unui monopol protejat instituțional, deturnarea fondurilor cuvenite artiștilor și inacțiunea autorităților cu rol de supraveghere. 

Potrivit datelor prezentate de organizatori, sistemul actual de colectare și repartizare a remunerațiilor a generat un prejudiciu financiar uriaș creatorilor autohtoni și celor de peste hotare. Reprezentanții asociațiilor au subliniat că, dintr-un volum estimat la 41 de milioane de lei colectați în anii precedenți, doar 16 milioane au fost repartizați efectiv către titularii de drepturi. Diferența de aproximativ 25 de milioane de lei a dispărut prin scheme netransparente și cheltuieli nejustificate. Mai mult, s-a reclamat faptul că plafonul legal al comisionului de gestiune a fost depășit abuziv, cu procente care sfidează directivele europene pe care Republica Moldova s-a angajat să le respecte în parcursul său de integrare.

„Ne adresăm astăzi comunității și organelor coercitive ale statului pe marginea unui subiect extrem de grav. Vorbim despre un întreg domeniu al economiei creative care, de-a lungul anilor, a fost căpușat. Sume enorme, de ordinul zecilor de milioane de lei, care se cuveneau autorilor, au fost încasate din piață, dar nu au ajuns niciodată la beneficiarii de drept, fiind direcționate spre circuite financiare obscure prin intermediul unor scheme de protecționism”, a declarat Constantin Pădure, administratorul asociației MORA.

Vorbitorii au atras atenția asupra blocajelor persistente din sistem, acuzând agențiile responsabile de stat de favorizarea unui monopol și de refuzul constant de a aviza noi organizații de gestiune colectivă, legal constituite. Deși o nouă lege privind drepturile de autor a intrat în vigoare în anul 2022 tocmai pentru a aduce transparență, implementarea ei este obstrucționată prin litigii artificiale și decizii administrative controversate. Ca urmare a acestor nereguli, organizațiile au precizat că au depus deja plângeri penale la Centrul Național Anticorupție pentru a investiga fluxurile financiare și modul de repartizare a banilor.

Maria Stoianov, președinta asociațiilor ADA și ADC, a evidențiat impactul dramatic al acestor abuzuri asupra nivelului de trai al creatorilor. 

„Este o situație foarte gravă în Republica Moldova pe acest petic de pământ în ceea ce privește dreptul de autor. Am făcut demersuri repetate în Parlament și Guvern pentru a face ordine, dar ne confruntăm cu un sistem închis. Nimeni în Uniunea Europeană nu își permite să depășească limita legală a comisioanelor în detrimentul artiștilor. Oamenii de cultură ajung la o vârstă înaintată, după o viață de creație, cu pensii derizorii, în timp ce banii muncii lor sunt încasați de altcineva. Solicităm Parlamentului și instituțiilor de justiție să intervină ferm pentru a face dreptate”, a punctat Maria Stoianov.

Scriitorii, compozitorii și interpreții prezenți la eveniment au reiterat că lipsa plăților oneste condamnă intelectualitatea la sărăcie, deși operele lor sunt utilizate continuu în spațiul public, la radio și televiziune. S-a menționat, de asemenea, că această criză depășește granițele țării, afectând direct și autorii din România sau din alte state europene, ale căror drepturi nu sunt onorate pe teritoriul Republicii Moldova din cauza lipsei unor proceduri de raportare clare și transparente.

Asociațiile semnatare fac un apel public către conducerea statului pentru organizarea unor audite riguroase ale modului în care au fost colectate și cheltuite remunerațiile în ultimii ani, precum și pentru deblocarea imediată a pieței de gestiune colectivă, asigurând astfel un mediu concurențial sănătos, axat pe protejarea reală a creatorului.

**Despre asociațiile reprezentative**

Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova (MORA), Asociația pentru Drepturi de Autor (ADA) și Asociația pentru Drepturi Conexe (ADC) sunt organizații constituite de creatori și deținători de drepturi din Republica Moldova. Scopul primordial al acestora este apărarea proprietății intelectuale, colectarea corectă și repartizarea transparentă a remunerațiilor cuvenite artiștilor, compozitorilor, scriitorilor și producătorilor, militând activ pentru alinierea cadrului național de profil la standardele și bunele practici ale Uniunii Europene.

## Noutăți

### Acuzații de fraudă de 60 de milioane de lei: O rețea de asociații, în centrul unui scandal de monopol în domeniul drepturilor de autor

O rețea complexă de organizații de gestiune colectivă a drepturilor de autor, controlată de omul de afaceri Oleg Gutium, este acuzată de crearea unui monopol și de deturnarea a circa 60 de milioane de lei, fonduri care ar fi trebuit să ajungă la artiști și creatori. Acuzațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă de către reprezentanții mai multor asociații de autori, printre care MORA și ADA.

Potrivit vorbitorilor, schema ar fi fost pusă la cale pentru a submina liberalizarea pieței, prevăzută de o nouă lege din 2022. Constantin Pădure, administratorul asociației MORA, a declarat că Oleg Gutium ar controla direct sau prin interpuși cel puțin șapte entități, inclusiv „Copyright”, „ANPFI”, „ADERO” și „CLAD”. Aceste organizații ar fi fost favorizate de fosta conducere a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), în detrimentul altor asociații independente.

Schema descrisă implică transferul de fonduri între aceste entități, unele dintre ele neavizate pentru activitate, și companii afiliate direct lui Gutium, precum „Access Music SRL”. Se estimează că mai puțin de 30% din sumele colectate ajung efectiv la autori. „Banii au dispărut în circuite financiare obscure și necunoscute, fără ca AGEPI să mai verifice destinația lor”, a subliniat Pădure. De exemplu, s-a menționat transferul a peste 4,5 milioane de lei de la „Copyright” către „ANPCI”, o entitate fără aviz de activitate din 2019.

Gravitatea situației este accentuată de faptul că, în ciuda neregulilor, unele dintre aceste organizații ar putea fi desemnate din nou colectori unici. Pe marginea acestor fapte au fost deja deschise dosare penale, iar reprezentanții autorilor cer organelor de drept să investigheze cu celeritate acuzațiile de delapidare și abuz. Scandalul ridică semne de întrebare majore cu privire la transparența și corectitudinea sistemului de gestiune colectivă a drepturilor de autor din Republica Moldova.

### AGEPI, acuzată de complicitate și eșec sistemic în gestionarea drepturilor de autor

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), instituția responsabilă cu reglementarea și supravegherea domeniului drepturilor de autor, este acuzată de eșec sistemic și complicitate în menținerea unui monopol presupus fraudulos. În cadrul unei conferințe de presă, mai mulți reprezentanți ai titularilor de drepturi de autor au cerut o reformă urgentă a agenției și intervenția directă a conducerii țării.

Ion Prisăcaru, vorbind în calitate de auditor cu 30 de ani de experiență, a declarat tranșant că, în urma analizei actelor de control, „vinovăția totală pentru situația creată aparține AGEPI”. Criticile vizează incapacitatea agenției de a efectua controale anuale obligatorii la organizațiile de gestiune colectivă (OGC), în special la cele controlate de Oleg Gutium, precum „Copyright” și „ANPFI”, unde ultimele verificări datează din 2019-2020.

Un exemplu flagrant de inacțiune, prezentat de Maria Stoianov, președinta asociației ADA, este cazul asociației „ADERO”, care și-ar fi depășit comisionul de gestiune cu 300%, fără ca AGEPI să intervină decisiv. Mai mult, s-a reclamat că fosta conducere a AGEPI, prin directorul Eugeniu Rusu, ar fi blocat în mod deliberat controalele la anumite OGC-uri.

Deși o comisie parlamentară a cerut încă din mai 2026 clarificarea situației, progresele sunt minime. Chiar și după numirea unui nou director la AGEPI, vorbitorii susțin că „echipa care de ani de zile a prins mucegai” a rămas neschimbată, blocând orice tentativă de reformă. S-a menționat că Eugeniu Rusu, deși demis din funcția de director, activează în continuare ca specialist în direcția juridică a agenției.

Reprezentanții autorilor au făcut un apel direct către Președintele țării, Președintele Parlamentului și Prim-ministru, solicitând o reformă structurală a AGEPI, aducerea unor specialiști noi și neafiliați intereselor de grup și asigurarea că agenția își va exercita cu adevărat atribuțiile de supraveghere, pentru a stopa „dezastrul” din domeniul drepturilor de autor.

### „Am rămas fără bani”: Artiștii din Moldova, victimele unui sistem corupt de colectare a drepturilor de autor

În spatele cifrelor de zeci de milioane de lei vehiculate în scandalul drepturilor de autor se află dramele a mii de artiști, scriitori și compozitori din Republica Moldova, care de ani de zile nu și-au primit remunerațiile cuvenite. În cadrul unei conferințe de presă, mai mulți oameni de cultură au vorbit despre impactul devastator pe care monopolul și presupusele fraude din sistem l-au avut asupra vieții și carierei lor.

Nicolae Beschieru, compozitor și autor de texte, a mărturisit că, deși este membru al unei organizații de gestiune colectivă din 2011, nu a primit practic niciun ban. „Unde sunt banii aceștia, miliardele astea de bani, milioanele?”, s-a întrebat retoric artistul, subliniind frustrarea întregii bresle.

Situația este cu atât mai gravă cu cât afectează nu doar prezentul, ci și viitorul artiștilor. Nicolae Rusu, unul dintre fondatorii primei asociații de autori, ASDAC, a relatat cum, în urma unui „atac raider” care a falimentat organizația, arhiva acesteia a fost distrusă. „Oamenii care au lucrat la ASDAC, când o să ajungă să-și facă pensia, o să aibă nevoie de aceste documente. De unde o să le mai ia, dacă ele au fost distruse?”, a avertizat Rusu. Actele, care conțineau contracte și dovezi ale activității de creație, esențiale pentru calcularea pensiei, ar fi fost vândute la maculatură pentru 700 de lei.

Maria Stoianov, președinta asociației ADA, a lansat un apel emoționant către colegii săi de breaslă, avertizându-i că, dacă astăzi sunt pe scenă, mâine riscă să ajungă la o pensie mizeră, în ciuda unei vieți dedicate artei. „Azi ești artist, mâine ești un bătrân în cârjă, căruia pensia de 3000 de lei nu-i ajunge, dar toată viața ai adus bucurie, ai scris cărți, n-ai dormit nopțile”, a spus ea. Apelul general al creatorilor este ca statul să intervină pentru a face dreptate și pentru a asigura un trai decent celor care constituie pilonul cultural al națiunii.