---
title: "Conferință de presă susținută de prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, de prezentare a principalelor prevederi ale politicii fiscale pentru anul 2027, care urmează să fie supusă consultărilor publice"
canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/111979/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-prim-ministrul-Republicii-Moldova--Vasile-Tofan--de-prezentare-a-principalelor-prevederi-ale-politicii-fiscale-pentru
event_date: 2026-08-06T13:00:00+00:00
location: "Chișinău, str. Piața Marii Adunări Naționale 1, Guvernul Republicii Moldova, etaj 1 (intrarea str. Pușkin)"
region: Moldova
category: Conferințe
duration_seconds: 2912
video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/111979
publisher: Privesc.Eu
---

# Conferință de presă susținută de prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, de prezentare a principalelor prevederi ale politicii fiscale pentru anul 2027, care urmează să fie supusă consultărilor publice

## Comunicat de presă

## Prim-ministrul Vasile Tofan a prezentat politica fiscală pentru anul 2027: taxe mai mici pentru muncă și investiții, accize majorate pentru vicii

**Chișinău, 6 august 2026** - Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a prezentat joi, 6 august 2026, principalele prevederi ale proiectului politicii fiscale pentru anul 2027, document ce urmează să intre în etapa de consultări publice. Noua reformă guvernamentală are la bază o viziune economică axată pe stimularea muncii legale, susținerea investițiilor locale, descurajarea consumului de produse nocive și asigurarea echității sociale în mediul de afaceri.

Filosofia noului cod fiscal propune o schimbare de paradigmă prin direcționarea poverii fiscale de la angajați și antreprenori către sectoarele care generează vicii sau profituri excepționale. 

„Dacă vrem ca mai mulți oameni să muncească și să o facă legal, trebuie să taxăm munca într-un mod care încurajează acest lucru. Dacă vrem ca firmele să investească mai mult aici, în Moldova, trebuie să lăsăm mai mult capital pentru investiții. Dacă vrem să descurajăm viciile – tutunul, vaping-ul, consumul excesiv de alcool, jocurile de noroc – trebuie să le taxăm mai tare”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul conferinței de presă.

**Reducerea impozitării muncii și sprijin pentru salariați**

O măsură centrală a politicii fiscale pentru 2027 este majorarea scutirii personale de la 29.700 de lei la 40.000 de lei. Această decizie va permite ca aproximativ 800 de milioane de lei să rămână anual în buzunarele cetățenilor care muncesc legal. Guvernul vizează astfel creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, atragerea tinerilor pe piața muncii și stimularea persoanelor inactive sau din diasporă să revină în economia națională formală.

**Sprijin pentru mediul de afaceri și investiții**

Pentru a încuraja dezvoltarea companiilor autohtone și creșterea capacității de producție și export, pragul pentru aplicarea cotei de 0% la impozitul pe profitul reinvestit va fi majorat. Măsura, destinată anterior întreprinderilor mici, se va aplica acum companiilor cu un rulaj de până la 200 de milioane de lei. În paralel, pentru a descuraja retragerea capitalului din afaceri, taxa pe dividende va fi majorată la 8%, transmițând un mesaj clar de susținere a dezvoltării pe termen lung în detrimentul decapitalizării.

**Taxarea severă a viciilor**

Pentru a proteja sănătatea publică și tinerii, politica fiscală prevede o creștere drastică a accizelor pentru produsele nocive. Prim-ministrul a subliniat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc, o sumă considerată alarmantă. Astfel, taxele pentru jocurile de noroc vor crește substanțial. De asemenea, accizele pentru țigările electronice (vaping) vor fi majorate cu 50%, iar cele pentru articolele pirotehnice cu 25%, având în vedere impactul acestora asupra siguranței, ordinii publice și a mediului.

**Protejarea comerțului local și solidaritatea bancară**

O schimbare importantă vizează comerțul electronic internațional. Pentru a elimina concurența neloială, coletele comandate de pe platformele străine vor fi supuse TVA-ului, la care se va adăuga o taxă fixă de procesare de 12 lei per colet, automatizată pentru a evita birocrația. 

„Nu putem susține comerțul local dacă acceptăm o concurență fiscală inegală din exterior. Comercianții noștri plătesc TVA, în timp ce multe bunuri comandate din afara țării intră fără TVA. Aceasta nu este o concurență corectă”, a explicat Vasile Tofan.

Totodată, documentul prevede majorarea impozitului pe venit pentru bănci și instituții financiare de la 12% la 18%. Măsura este descrisă ca un act de echilibru și solidaritate, având în vedere profiturile record înregistrate de acest sector, fondurile suplimentare urmând a fi direcționate către acoperirea nevoilor societății.

**Stabilitate pentru produsele de bază și energie**

Guvernul menține cota redusă de TVA de 8% pentru produsele alimentare esențiale (pâine, lactate, legume) și medicamente, protejând astfel familiile vulnerabile. În sectorul energetic, primii 100 de kW/h de energie electrică consumați lunar vor fi scutiți de accize, iar energia termică va beneficia în continuare de TVA 0%. De asemenea, cota de TVA pentru sectorul HoReCa și agricultură se menține la nivelul de 12%.

Proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 va intra în procesul de transparență decizională, mediul de afaceri, sindicatele și cetățenii fiind invitați să participe la consultările publice în perioada următoare.

## Oglinda (analiză AI)

```json
[
  {
    "category": "Emoții pozitive",
    "grade": 2,
    "reason": "Tonul general este formal și informativ, specific unei conferințe de presă pe teme economice. Emoțiile pozitive sunt exprimate subtil, în special prin optimismul legat de impactul reformei, nu prin manifestări de fericire sau bucurie.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Fericire",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este formal și axat pe politici fiscale, un subiect serios care nu se pretează la exprimarea fericirii. Tonul este măsurat și profesional."
      },
      {
        "name": "Optimism",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul își exprimă încrederea în direcția aleasă, prezentând reforma ca o soluție pentru o economie mai sănătoasă. Folosește expresii precum \"Aceasta este direcția corectă\" și încheie cu urarea \"Să fie într-un ceas bun\", sugerând o viziune pozitivă asupra viitorului."
      },
      {
        "name": "Recunoștință",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există expresii directe de recunoștință. Formulele de adresare politicoase de la început și sfârșit sunt standard pentru acest tip de eveniment și nu denotă o emoție de recunoștință profundă."
      },
      {
        "name": "Entuziasm",
        "grade": 1,
        "reason": "Tonul este calm, serios și argumentat, lipsit de entuziasm. Scopul este de a explica și convinge prin logică, nu prin pasiune."
      },
      {
        "name": "Dragoste",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul și contextul (politică fiscală, conferință de presă) exclud complet exprimarea acestei emoții."
      },
      {
        "name": "Bucurie",
        "grade": 0,
        "reason": "Similar cu fericirea, bucuria nu este o emoție prezentă. Discursul se concentrează pe probleme și soluții tehnice, nu pe motive de celebrare."
      },
      {
        "name": "Satisfacție",
        "grade": 2,
        "reason": "Vorbitorul arată o satisfacție intelectuală față de coerența planului propus, folosind formulări precum \"Aceasta este filosofia fiscală sănătoasă\", ceea ce indică o mulțumire față de logica reformei."
      },
      {
        "name": "Amuzament",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de umor sau amuzament în discurs. Tonul este complet serios și formal."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Emoții negative",
    "grade": 2,
    "reason": "Emoțiile negative sunt exprimate indirect, ca o îngrijorare față de problemele existente (evaziune fiscală, criză energetică, vicii), nu ca o manifestare personală de furie sau tristețe. Tonul rămâne controlat.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tristețe",
        "grade": 0,
        "reason": "Deși se discută probleme sociale și economice, tonul nu este unul de tristețe, ci mai degrabă unul pragmatic, orientat spre găsirea de soluții."
      },
      {
        "name": "Furie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există semne de furie. Chiar și atunci când vorbește despre evaziune fiscală sau concurență neloială, tonul rămâne calm și analitic."
      },
      {
        "name": "Frică",
        "grade": 2,
        "reason": "Frica nu este exprimată direct, dar îngrijorarea legată de consecințele anumitor fenomene (ex. \"pe mine ca părinte mă îngrijorează\" despre vaping) și riscuri (ex. \"riscăm să reducem capacitatea de creditare\") denotă o teamă controlată față de posibile evoluții negative."
      },
      {
        "name": "Dezgust",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se identifică nicio expresie de dezgust. Problemele sunt prezentate ca provocări ce necesită soluții, nu ca subiecte respingătoare."
      },
      {
        "name": "Frustrare",
        "grade": 2,
        "reason": "O ușoară frustrare este vizibilă când descrie complexitatea și inechitățile sistemului actual, menționând \"un sistem fiscal plin de excepții, portițe și tratamente greu de explicat\", sugerând o nemulțumire față de starea de fapt."
      },
      {
        "name": "Anxietate",
        "grade": 3,
        "reason": "Anxietatea este prezentă, în special în secțiunea de întrebări și răspunsuri, unde prim-ministrul admite că \"este riscul foarte mare\" de a avea deconectări de energie electrică, transmițând o stare de îngrijorare și tensiune."
      },
      {
        "name": "Dezamagire",
        "grade": 1,
        "reason": "Se poate deduce o dezamăgire față de comportamentele necinstite, cum ar fi evaziunea fiscală și munca la negru, pe care reforma încearcă să le combată."
      },
      {
        "name": "Gelozie",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul și contextul nu oferă niciun prilej pentru manifestarea geloziei."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Neutru/Contextual",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este în esență unul informativ și persuasiv, specific unei prezentări de politici publice. Tonul este predominant neutru și profesional, având ca scop explicarea și justificarea măsurilor propuse.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Neutru",
        "grade": 4,
        "reason": "O mare parte a discursului constă în prezentarea de date, cifre și măsuri concrete într-un mod faptic și echilibrat, caracteristic unui ton neutru și profesional."
      },
      {
        "name": "Informativ",
        "grade": 5,
        "reason": "Scopul principal al conferinței este de a informa publicul despre prevederile politicii fiscale pentru 2027. Discursul este structurat, detaliat și plin de date concrete despre taxe, scutiri și accize."
      },
      {
        "name": "Interogativ",
        "grade": 4,
        "reason": "Deși discursul principal este declarativ, partea a doua a evenimentului este o sesiune de întrebări și răspunsuri, unde componenta interogativă este centrală. De asemenea, PM folosește întrebări retorice pentru a-și structura argumentația (\"Ce fel de economie vrem să construim?\")."
      },
      {
        "name": "Instructiv",
        "grade": 3,
        "reason": "Prim-ministrul explică modul în care noile reguli vor funcționa și ce impact vor avea asupra cetățenilor și companiilor, având un caracter instructiv clar. De exemplu, explică cum se va aplica TVA-ul la energie, doar peste un anumit prag."
      },
      {
        "name": "Narațiune",
        "grade": 3,
        "reason": "Vorbitorul construiește o narațiune coerentă, pornind de la problemele sistemului actual (\"prea puțini oameni sunt activi economici\"), prezentând soluțiile propuse ca pași logici și încheind cu viziunea unei economii mai bune."
      },
      {
        "name": "Persuasiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul discurs este un efort de a convinge audiența de necesitatea și corectitudinea reformei. Se folosesc argumente logice și apeluri la valori comune precum echitatea și solidaritatea pentru a câștiga susținerea publică. \"Nu putem construi o economie europeană cu un sistem fiscal plin de excepții\"."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Atitudini sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Interacțiunea este caracterizată de profesionalism, respect și diplomație. Vorbitorul menține un ton formal, adecvat funcției și contextului, evitând orice formă de agresivitate sau limbaj nepoliticos.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Politete",
        "grade": 4,
        "reason": "Discursul începe și se încheie cu formule de adresare politicoase (\"Stimați colegi jurnaliști\", \"Mulțumesc tare mult\"). Pe parcursul întregii conferințe, tonul este respectuos față de jurnaliști și public."
      },
      {
        "name": "Grosolănie",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există niciun element de grosolănie. Limbajul este formal și controlat."
      },
      {
        "name": "Respect",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul arată respect față de procesul democratic (\"supusă consultărilor publice\"), față de critici (\"Am ascultat atent criticile\") și față de diversele categorii de cetățeni, demonstrând o atitudine respectuoasă."
      },
      {
        "name": "Agressivitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Tonul este ferm, dar niciodată agresiv. Chiar și când abordează subiecte controversate, argumentația este calmă și bazată pe raționamente, nu pe atacuri."
      },
      {
        "name": "Sarcasm",
        "grade": 0,
        "reason": "Stilul discursului este direct și serios, fără a recurge la sarcasm sau alte forme de comunicare indirectă."
      },
      {
        "name": "Umor",
        "grade": 0,
        "reason": "Contextul formal și subiectul tehnic al discuției nu lasă loc pentru umor."
      },
      {
        "name": "Ironie",
        "grade": 0,
        "reason": "Similar cu sarcasmul și umorul, ironia este complet absentă din discurs."
      },
      {
        "name": "Diplomație",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul abordează subiecte sensibile, cum ar fi taxarea băncilor sau creșterea TVA, cu multă prudență și diplomație, recunoscând complexitatea și căutând un \"compromis rezonabil\" pentru a nu antagoniza diferite grupuri."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Probleme sociale",
    "grade": 4,
    "reason": "Discursul este centrat pe probleme sociale majore, în special pe justiția socială, echitatea fiscală și incluziunea socială. Reforma este prezentată ca un instrument de a corecta inegalitățile și de a promova un comportament social responsabil.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Discurs instigator la ură",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este constructiv și nu conține niciun element care ar putea fi interpretat ca instigare la ură."
      },
      {
        "name": "Corectitudine politică",
        "grade": 3,
        "reason": "Limbajul este atent calibrat pentru a fi neutru și a nu ofensa. Se folosesc termeni precum \"echitate\" și \"corectitudine\", reflectând o preocupare pentru un discurs public responsabil."
      },
      {
        "name": "Inclusivitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Politica fiscală este prezentată ca având un impact pozitiv asupra unor grupuri diverse, inclusiv \"persoane cu dizabilități\", \"tineri\", \"femei care revin în viața muncii\", subliniind o abordare incluzivă."
      },
      {
        "name": "Diversitate",
        "grade": 2,
        "reason": "Deși nu este un punct central, prin menționarea diferitelor grupuri sociale și economice, discursul recunoaște implicit diversitatea societății și necesitatea unor politici adaptate."
      },
      {
        "name": "Discriminare",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul promovează exact opusul discriminării, insistând pe tratament egal și eliminarea excepțiilor care creează inechități între diferite categorii de contribuabili."
      },
      {
        "name": "Advocacy",
        "grade": 5,
        "reason": "Prim-ministrul este un avocat puternic al reformei propuse, dar și al unor cauze sociale, precum sănătatea publică (prin taxarea viciilor) și susținerea producătorilor locali (prin combaterea concurenței neloiale)."
      },
      {
        "name": "Justiție Socială",
        "grade": 5,
        "reason": "Acesta este unul dintre pilonii centrali ai discursului. Termeni precum \"echitate\", \"corectitudine\" și \"solidaritate socială\" sunt repetați frecvent pentru a justifica măsurile, cum ar fi protejarea consumului de bază și taxarea mai mare a luxului sau a viciilor."
      },
      {
        "name": "Sensibilitate culturală",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu este o temă majoră, dar se observă o distincție între produsele locale (\"brânza moldovenească\") și cele de import, arătând o oarecare sensibilitate față de contextul economic și cultural local."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Profesional/Orientat pe sarcini",
    "grade": 5,
    "reason": "Întregul eveniment este o conferință de presă profesională, axată pe prezentarea unei politici guvernamentale. Discursul este structurat, bazat pe date și argumente logice, iar sesiunea de întrebări și răspunsuri este gestionată competent, demonstrând un nivel ridicat de profesionalism și orientare spre rezolvarea problemelor economice ale țării.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Profesionalism",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul folosește un limbaj formal și respectuos („Stimați colegi jurnaliști”), respectă structura unei conferințe de presă (prezentare urmată de Q&A) și menține un ton serios și adecvat funcției sale pe tot parcursul evenimentului."
      },
      {
        "name": "Competență",
        "grade": 5,
        "reason": "Prim-ministrul demonstrează o înțelegere profundă a politicilor fiscale, folosind date specifice (ex: „majorăm scutirea personală... la 40.000 de lei”, „aproape 800 de milioane de lei”) și explicând raționalul economic din spatele fiecărei măsuri propuse, ceea ce îi consolidează imaginea de expert în domeniu."
      },
      {
        "name": "Lideriat",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul prezintă o viziune clară pentru viitorul fiscal al țării („Vrem o economie în care...”), își asumă responsabilitatea pentru decizii („Abordarea noastră este...”) și recunoaște limitele reformei, demonstrând calități de lider care stabilește o direcție și o justifică în fața publicului."
      },
      {
        "name": "Colaborare",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul subliniază în mod repetat că politica este supusă „consultărilor publice” și că a ținut cont de feedback-ul anterior („Am ascultat atent criticile”). El menționează dialogul continuu cu „mediul de afaceri, cu sindicatele”, indicând o abordare colaborativă în procesul decizional."
      },
      {
        "name": "Rezolvarea problemelor",
        "grade": 5,
        "reason": "Întregul discurs este construit ca o soluție la problemele identificate ale Moldovei: munca la negru, lipsa investițiilor, viciile sociale. Fiecare propunere, de la reducerea taxelor pe muncă la accizarea viciilor, este prezentată ca un instrument direct pentru rezolvarea acestor probleme."
      },
      {
        "name": "Luarea peciziilor",
        "grade": 5,
        "reason": "Prezentarea comunică decizii ferme și argumentate. Vorbitorul explică compromisurile făcute (ex: TVA-ul pentru Horeca) și justifică alegerile, cum ar fi majorarea impozitului pentru bănci, demonstrând o atitudine decisivă și transparentă în legătură cu alegerile guvernamentale."
      },
      {
        "name": "Inovație",
        "grade": 3,
        "reason": "Deși folosește instrumente fiscale clasice, abordarea este prezentată ca o „nouă reformă fiscală”. Elemente precum extinderea cotei zero pentru profitul reinvestit și abordarea diferențiată a TVA-ului la energie în funcție de consum pot fi considerate inovatoare pentru contextul economic al Republicii Moldova."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Dezvoltare personală",
    "grade": 1,
    "reason": "Discursul se concentrează exclusiv pe politici economice și reforme la nivel de stat, nu pe dezvoltarea individuală. Orice element motivațional este un efect secundar al obiectivelor macroeconomice (ex: încurajarea muncii legale), nefiind un scop în sine.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Îmbunătățire",
        "grade": 1,
        "reason": "Tema centrală este îmbunătățirea sistemului economic și fiscal al țării, nu autoperfecționarea personală. Se vorbește despre corectarea unui sistem, nu despre dezvoltarea unui individ."
      },
      {
        "name": "Motivație",
        "grade": 2,
        "reason": "Există o tentativă de a motiva cetățenii și companiile să acționeze „corect” (să lucreze legal, să reinvestească), dar aceasta este o motivație extrinsecă, bazată pe stimulente fiscale, nu o sursă de inspirație pentru dezvoltare personală."
      },
      {
        "name": "Inspirație",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este informativ și tehnic, nu inspirațional. Scopul este de a explica și a convinge prin argumente raționale, nu de a inspira prin emoție sau povești personale."
      },
      {
        "name": "Reziliență",
        "grade": 0,
        "reason": "Subiectul rezilienței nu este abordat la nivel personal. Se poate discuta despre reziliența economică a țării, dar nu este un element central al discursului."
      },
      {
        "name": "Mindfulness",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este complet lipsit de elemente de mindfulness sau introspecție personală, fiind axat pe aspecte externe, economice și administrative."
      },
      {
        "name": "Reflecție",
        "grade": 1,
        "reason": "Vorbitorul încurajează o reflecție asupra stării economiei și a sistemului fiscal, dar este o reflecție la nivel social și politic, nu una personală sau introspectivă."
      },
      {
        "name": "Dezvoltare personală",
        "grade": 0,
        "reason": "Conținutul nu conține sfaturi, îndrumări sau teme legate de dezvoltarea personală a individului."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Etic/Moral",
    "grade": 5,
    "reason": "Discursul este puternic ancorat în concepte etice și morale. Termeni precum „corectitudine”, „echitate” și „solidaritate” sunt pilonii centrali ai argumentației, iar politicile propuse sunt justificate nu doar economic, ci și moral (ex: taxarea viciilor, protejarea consumului de bază).",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Onestitate",
        "grade": 4,
        "reason": "Prim-ministrul manifestă onestitate recunoscând deschis limitele reformei („nu vom rezolva toate problemele... Ar fi incorect să vă promit așa ceva”) și costurile implicate, ceea ce contribuie la credibilitatea discursului."
      },
      {
        "name": "Integritate",
        "grade": 4,
        "reason": "Mesajul principal promovează un sistem fiscal cu integritate, prin eliminarea „portițelor” și a tratamentelor preferențiale. Întreaga reformă este prezentată ca un efort de a construi un cadru legal integru și echitabil pentru toți."
      },
      {
        "name": "Responsabilitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul își asumă responsabilitatea guvernului de a asigura bunăstarea socială și economică, prezentând politica fiscală ca un instrument esențial în acest sens. De asemenea, subliniază responsabilitatea statului de a proteja tinerii de vicii."
      },
      {
        "name": "Dileme Etice",
        "grade": 3,
        "reason": "Discursul abordează dileme etice, cum ar fi echilibrul între necesitatea de a colecta taxe și impactul asupra familiilor vulnerabile, sau între a taxa profiturile băncilor și riscul de a reduce creditarea economiei."
      },
      {
        "name": "Judecăți morale",
        "grade": 5,
        "reason": "Există judecăți morale clare, în special în privința viciilor. Afirmația că produsele dăunătoare „trebuie să le taxăm mai mult” reprezintă o poziție morală fermă a statului în favoarea sănătății publice."
      },
      {
        "name": "Corectitudine",
        "grade": 5,
        "reason": "„Corectitudinea” și „echitatea” sunt cele mai frecvente concepte din discurs, formând baza argumentativă a reformei. Scopul declarat este de a crea un sistem „mai corect” pentru toți, de la angajați la companii."
      },
      {
        "name": "Demn de încredere",
        "grade": 4,
        "reason": "Prin transparență, argumentație bazată pe date și o prezentare competentă, vorbitorul încearcă activ să construiască încredere în planul guvernului și în capacitatea acestuia de a gestiona responsabil finanțele publice."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Stil de comunicare",
    "grade": 5,
    "reason": "Stilul de comunicare este formal, direct și elaborat, adecvat pentru o conferință de presă a unui prim-ministru. Se depune un efort considerabil pentru a asigura claritatea mesajului, traducând concepte economice complexe într-un limbaj accesibil publicului larg.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Direct",
        "grade": 5,
        "reason": "Mesajul este transmis într-un mod foarte direct și fără ocolișuri. Problemele sunt enunțate clar, iar soluțiile sunt prezentate explicit, de exemplu: „De aceea, abordarea noastră nu este să ridicăm taxele”."
      },
      {
        "name": "Indirect",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul este aproape complet lipsit de comunicare indirectă. Toate ideile și propunerile sunt formulate explicit."
      },
      {
        "name": "Claritate",
        "grade": 5,
        "reason": "Vorbitorul depune un efort vizibil pentru a fi clar, folosind analogii simple („Felul în care o țară își organizează taxele...”) și explicând impactul direct asupra cetățenilor („cât rămâne în buzunarul unei familii”), pentru a face politicile complexe mai ușor de înțeles."
      },
      {
        "name": "Ambiguitate",
        "grade": 1,
        "reason": "În general, mesajul este clar. O ușoară ambiguitate apare doar în sesiunea Q&A, când unele detalii numerice specifice sunt amânate pentru publicarea ulterioară a documentului, o tactică de comunicare strategică, nu o lipsă de claritate a viziunii."
      },
      {
        "name": "Concizie",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul este detaliat și cuprinzător, acoperind numeroase aspecte ale reformei fiscale, prin urmare nu poate fi considerat concis. Este o prezentare elaborată, menită să ofere o imagine completă."
      },
      {
        "name": "Elaborat",
        "grade": 5,
        "reason": "Prezentarea este foarte elaborată, acoperind în detaliu multiplele componente ale politicii fiscale, de la impozitul pe venit și TVA, la accize și impozitarea capitalului, fiecare punct fiind susținut de justificări ample."
      },
      {
        "name": "Formalitate",
        "grade": 5,
        "reason": "Contextul (conferință de presă a prim-ministrului) și limbajul folosit sunt eminamente formale. Adresarea, tonul și vocabularul sunt adecvate unei comunicări oficiale la cel mai înalt nivel."
      },
      {
        "name": "Informalitate",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu există elemente de informalitate în discurs. Tonul este constant profesional și serios."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Cultural/Regional",
    "grade": 2,
    "reason": "Discursul se concentrează pe politica economică națională, cu puține referințe culturale sau regionale. Singurul element notabil este un curent subtil de patriotism economic, care încurajează producția și consumul local.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Norme culturale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu face referire la norme culturale specifice, fiind axat pe principii economice și administrative moderne."
      },
      {
        "name": "Diferențe regionale",
        "grade": 0,
        "reason": "Politica fiscală este prezentată ca una națională, fără a se discuta despre aplicarea sau impactul ei diferențiat la nivel regional."
      },
      {
        "name": "Tradiții",
        "grade": 1,
        "reason": "Nu există referințe la tradiții. Exemplul cu „brânza moldovenească” este folosit strict pentru a ilustra o diferențiere economică, nu una culturală."
      },
      {
        "name": "Obiceiuri locale",
        "grade": 0,
        "reason": "Discursul nu abordează și nu se bazează pe obiceiuri locale."
      },
      {
        "name": "Multiculturalism",
        "grade": 0,
        "reason": "Tema multiculturalismului nu este prezentă în discurs."
      },
      {
        "name": "Patrimoniu",
        "grade": 0,
        "reason": "Nu se fac referiri la patrimoniul cultural sau istoric."
      },
      {
        "name": "Mândrie națională",
        "grade": 3,
        "reason": "Există un sentiment de patriotism economic, exprimat prin dorința de a sprijini „producătorii locali”, de a încuraja munca „aici, acasă” și de a reduce dependența de importuri, ceea ce poate fi asociat cu o formă de mândrie națională."
      }
    ]
  },
  {
    "category": "Intenția",
    "grade": 4,
    "reason": "Intenția principală este clară și transparentă: de a prezenta, justifica și a câștiga sprijin public pentru o nouă reformă fiscală. Discursul este partizan în favoarea politicii guvernamentale, dar se bazează pe argumente și credibilitatea sursei, cu o subtilă aliniere geopolitică pro-europeană.",
    "subcategories": [
      {
        "name": "Tactici manipulative",
        "grade": 1,
        "reason": "Discursul folosește retorica persuasivă și apelul la valori comune precum corectitudinea, dar nu recurge la tactici manipulative evidente. Argumentația se bazează pe logică și date, nu pe distorsiuni sau înșelăciune."
      },
      {
        "name": "Partizanat și părtinire",
        "grade": 4,
        "reason": "Fiind un discurs al șefului guvernului care își prezintă propria politică, este inerent părtinitor. Reforma este prezentată ca fiind cea mai bună și „corectă” soluție, reflectând o părtinire politică naturală și de așteptat."
      },
      {
        "name": "Credibilitatea sursei",
        "grade": 5,
        "reason": "În calitate de Prim-ministru, vorbitorul este sursa cea mai credibilă pentru politica guvernului. Prezentarea sa competentă, detaliată și bazată pe date îi consolidează și mai mult credibilitatea pe acest subiect specific."
      },
      {
        "name": "Intenție și motiv",
        "grade": 5,
        "reason": "Intenția declarată și evidentă este de a informa publicul și de a justifica necesitatea și beneficiile noii politici fiscale. Motivul este de a obține legitimitate și sprijin pentru implementarea acestei reforme strategice."
      },
      {
        "name": "Interpretare inexactă",
        "grade": 0,
        "reason": "Vorbitorul este sursa primară a informației, deci nu o interpretează greșit, ci o creează și o prezintă. Eforturile sale sunt direcționate spre a preveni interpretările inexacte prin claritate."
      },
      {
        "name": "Propagandă geopolitică",
        "grade": 3,
        "reason": "Există elemente subtile de propagandă geopolitică. Menționarea obiectivului de a construi o „economie europeană” și alinierea la practicile UE încadrează reforma într-un context geopolitic pro-european, promovând indirect această direcție strategică a țării."
      }
    ]
  }
]
```

## Noutăți

### Guvernul propune o reformă fiscală majoră: Scutirea personală la impozitul pe venit ar putea crește cu 35%

Guvernul Republicii Moldova a prezentat o propunere de reformă fiscală ambițioasă pentru anul 2027, care vizează încurajarea muncii legale și creșterea veniturilor disponibile ale cetățenilor. Piesa centrală a acestei reforme este majorarea scutirii personale la impozitul pe venit cu 35%, de la 29.700 de lei, cât este în prezent, la 40.000 de lei. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit premierului, această măsură ar lăsa în buzunarele muncitorilor din Moldova o sumă totală de aproximativ 800 de milioane de lei. „Vrem o economie în care mai mulți oameni să muncească legal. Aceasta este o mișcare spre mai multă echitate și mai puține portițe”, a declarat Tofan. Obiectivul principal al acestei modificări este de a face munca declarată oficial mai atractivă și de a combate fenomenul larg răspândit al salariilor „în plic”.

Această inițiativă face parte dintr-o viziune mai largă a guvernului, care își propune să creeze un sistem fiscal „mai simplu, mai corect și mai greu de ocolit”. Premierul a subliniat că Moldova se confruntă cu o problemă structurală de participare redusă pe piața muncii și un nivel ridicat al ocupării informale. Prin reducerea poverii fiscale asupra veniturilor mici și mijlocii, guvernul speră să stimuleze conformarea fiscală voluntară.

„Dacă povara pe muncă este prea mare, tentația de a o evita crește. Dacă povara devine mai rezonabilă, munca la alb devine mai atractivă”, a explicat prim-ministrul. El a adăugat că această măsură, în combinație cu majorarea salariului minim, va contribui la scăderea plăților informale.

Reducerea veniturilor la buget, estimată la 800 de milioane de lei, va fi compensată, potrivit guvernului, prin lărgirea bazei fiscale, o taxare mai corectă a viciilor, reducerea excepțiilor și o administrare fiscală mai eficientă. Propunerea de politică fiscală pentru 2027 a fost lansată în consultări publice, iar guvernul va discuta măsurile cu mediul de afaceri, sindicatele și autoritățile locale înainte de a lua o decizie finală. Această reformă reprezintă un pas important în direcția alinierii sistemului fiscal al Moldovei la practicile europene, punând accent pe respectarea muncii legale și pe susținerea cetățenilor cu venituri mici și medii.

### Guvernul declară război viciilor: Taxe noi pentru jocuri de noroc, vaping și băuturi zaharoase

În cadrul noii politici fiscale pentru 2027, Guvernul Republicii Moldova a anunțat o serie de măsuri dure menite să descurajeze viciile și comportamentele nocive pentru sănătatea publică. Prim-ministrul Vasile Tofan a subliniat că scopul acestor taxe nu este doar colectarea de venituri la buget, ci și schimbarea comportamentelor sociale.

Una dintre cele mai semnificative măsuri vizează sectorul jocurilor de noroc. Se propune introducerea unei taxe de 6% pe rulajul companiilor din acest domeniu. Premierul a prezentat o cifră alarmantă, afirmând că moldovenii cheltuiesc anual 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc, o sumă mai mare decât transferurile anuale de la bugetul de stat către sectorul sănătății. „Este o sumă foarte mare. Trebuie să facem ceva”, a declarat Tofan, adăugând că guvernul va fi atent ca această măsură să nu împingă activitatea în zona ilegală.

O altă țintă majoră este consumul de tutun și, în special, de produse de vaping, care a înregistrat o creștere exponențială în rândul tinerilor. Politica fiscală propune o majorare „foarte ambițioasă” de 50% a accizelor pentru produsele de vaping. De asemenea, accizele pentru țigările tradiționale vor crește cu 20%. „Nu o putem trata ca pe un fenomen minor. Pe mine, ca părinte, mă îngrijorează”, a mărturisit premierul.

Pe lângă acestea, guvernul intenționează să introducă accize pentru băuturile zaharoase și energizante, o măsură aplicată deja în multe țări europene, dar amânată până acum în Moldova. Justificarea este legată de efectele negative ale acestor produse asupra sănătății publice, în special în rândul copiilor și tinerilor.

Nu în ultimul rând, se propune o acciză de 25% din valoare pentru articolele pirotehnice. Chiar dacă veniturile nu vor fi foarte mari, măsura are rolul de a transmite un semnal important. „Pirotehnicele nu sunt doar divertisment. Ele afectează ordinea publică, sănătatea, mediul, animalele”, a explicat Vasile Tofan. Aceste propuneri fac parte din pachetul de politică fiscală pentru 2027 și urmează să fie supuse consultărilor publice, reflectând o nouă abordare a statului, care dorește să intervină mai ferm pentru a proteja cetățenii de produsele și activitățile considerate dăunătoare.

### Reforma TVA: Guvernul propune o abordare prudentă, cu protecție pentru consumul de bază și energie

Guvernul a prezentat o abordare revizuită și prudentă a reformei TVA pentru anul 2027, menită să protejeze consumatorii de eventuale șocuri de prețuri, în special la produsele esențiale și la energie. Anunțurile, făcute de prim-ministrul Vasile Tofan, vin după ce versiuni anterioare ale propunerilor au stârnit critici în spațiul public.

Principala noutate este renunțarea la o unificare totală a cotelor de TVA. Astfel, produsele esențiale, precum pâinea, laptele, majoritatea produselor lactate, legumele, fructele și medicamentele, vor rămâne la cota redusă de 8%. „Nu facem reforma fiscală pe seama consumului de bază al oamenilor”, a declarat ferm premierul. El a dat ca exemplu brânza moldovenească, care va rămâne la 8%, în timp ce alte produse, precum mozzarella, ar putea trece la o cotă de 12%.

Pentru alte sectoare, precum agricultura și HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), se propune o cotă unificată de 12%. Aceasta este considerată un compromis rezonabil, care evită trecerea la cota standard de 20%, recunoscând sensibilitatea acestor industrii.

O atenție deosebită a fost acordată taxării energiei, un subiect extrem de sensibil pentru populație. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027, după încheierea sezonului rece. Guvernul a introdus praguri de consum protejate:

*   **Energie electrică:** Primii 100 kWh consumați lunar vor rămâne cu taxă zero.
*   **Gaze naturale:** Primii 150 m³ consumați lunar vor fi taxați cu cota actuală de 8%.

Cota standard de 20% TVA se va aplica doar pentru consumul care depășește aceste praguri, nu pentru întreaga factură. Energia termică va rămâne cu taxă zero. Potrivit premierului, aproximativ 86% dintre gospodării se vor încadra sub pragul de 150 m³ de gaz în perioada rece, ceea ce înseamnă că majoritatea nu vor fi afectate de această modificare. „Obiectivul nostru este să protejăm consumul de bază, mai ales al familiilor vulnerabile, dar să nu oferim aceeași facilitate fiscală pentru consumuri foarte mari”, a concluzionat Tofan. Această abordare stratificată reflectă intenția guvernului de a echilibra nevoia de simplificare fiscală cu necesitatea protecției sociale.

## Transcriere

Stimați colegi jurnaliști, bine ați venit la conferința de presă susținută de prim-ministrul Vasile Tofan. Dumnealui va vorbi astăzi despre propunerile de politică fiscală pentru anul 2027.

Întâi domnul prim-ministru va face o prezentare generală, după care vom avea runda de întrebări-răspunsuri. Vă rog, domnule prim-ministru.

**Vasile Tofan**
Bună ziua! Astăzi, prezentăm pentru consultări politica fiscală pentru anul 2027. Vreau să încep cu o idee simplă: felul în care o țară își organizează taxele influențează felul în care lucrează economia.

Dacă vrem ca mai mulți oameni să muncească și s-o facă legal, trebuie să taxăm munca într-un mod care încurajează munca legală. Dacă vrem ca firmele să investească mai mult, aici, în Moldova, trebuie să le lăsăm mai mult capital pentru investiții.

Dacă vrem să descurajăm viciile, tutunul, vaping-ul, în special în rândul tinerilor, consumul excesiv de alcool, jocurile de noroc, trebuie să le taxăm ca atare. Asta ține și de focurile de artificii. Aceste lucruri trebuie să se vadă, să se vadă clar în politica noastră fiscală.

Și dacă vrem să avem un stat care poate plăti pensii, salarii, drumuri, școli, spitale, un stat care își face griji de securitatea sa, trebuie să avem un sistem fiscal mai simplu, mai corect și mai greu de ocolit. Aceasta este responsabilitatea mare a politicii fiscale: să aducă echilibru și corectitudine în impozitare, dar și să asigure solidaritatea socială, astfel încât să ne permitem să creștem acele mult așteptate salarii la profesori și medici.

Uneori discutăm procente: 8, 12, 16, 20. Dar în spatele fiecărui procent sunt decizii care determină milioane de vieți: cât rămâne în buzunarul unei familii, dacă o companie investește sau își amână investiția, dacă un salariu este plătit oficial sau în plic, dacă un tânăr alege să muncească aici, acasă, sau să plece peste hotare.

De aceea, abordarea noastră nu este să ridicăm taxele. Abordarea noastră este să punem accentele taxelor corect. Mai puține taxe pe muncă, permițând oamenilor să muncească aici, acasă. Vom lăsa oamenilor din Moldova circa 800 de milioane de lei în buzunare prin schimbările pe care le facem la taxarea muncii.

Mai mult sprijin pe investiții, mai multă taxare pe vicii, mai multă echitate între cei care plătesc corect și cei care fac evaziune. Mai puține excepții care complică viața antreprenorilor și a oamenilor. Cam astea sunt principiile pe care ni le propunem cu această nouă reformă fiscală.

Nu vom rezolva toate problemele sistemului fiscal cu acest proiect, nu am această iluzie. Ar fi incorect să vă promit așa ceva. Acesta este însă un prim pas important, un pas la care vom reveni, inclusiv cu un nou Cod Fiscal, cu același obiectiv: nu cu o povară fiscală mai mare, ci cu o fiscalitate mai simplă, mai clară, mai favorabilă muncii și investițiilor.

Prima temă și o temă foarte importantă ține de muncă. În Moldova avem o problemă structurală. Prea puțini oameni sunt activi economici. Prea mulți lucrează informal, iar raportul dintre oamenii care lucrează și pensionari este deja unul foarte mic: 1,1 oameni care lucrează susțin un pensionar.

În programul de guvernare ne-am asumat să creștem rata de ocupare de la 57% la 62% până în anul 2029 și vrem să atragem în câmpul muncii circa 100.000 de oameni care nu lucrează prin ANOM. Asta înseamnă mai multe femei care revin în piața muncii, tineri care intră în primul job și tineri care aleg să nu plece peste hotare.

Ține și de oamenii reveniți din diasporă, trebuie să-i încurajăm, și taxarea muncii trebuie să o arate. Persoanele care astăzi lucrează ocazional, informal sau parțial trebuie încurajate să treacă în alb. Persoanele în etate, care vor și pot continua să muncească, trebuie încurajate. Persoanele cu dizabilități, care trebuie să aibă acces real la piața muncii, trebuie încurajate.

Pentru asta, avem nevoie de servicii de ocupare, de creșe, de formare profesională, de reguli de muncă mai moderne. Dar avem nevoie și de o fiscalitate corectă, care să susțină aceste programe. Pentru că munca legală trebuie să aibă sens.

Putem angaja încă sute de inspectori fiscali, sute de inspectori ai muncii. Da, uneori este nevoie și de control, și o să facem control, o să continuăm controalele. Dar eu cred că cea mai bună formă de conformare, de la evaziune fiscală, este atunci când sistemul este construit astfel încât oamenii să vrea să fie corecți, să nu evite taxele. Dacă povara pe muncă este prea mare, tentația de a o evita crește. Dacă povara devine mai rezonabilă, munca la alb devine mai atractivă.

De aceea, majorăm scutirea personală cu 35% la muncă. Este un pas foarte ambițios al acestei reforme fiscale. Astăzi, scutirea personală este de 29.700 de lei. Propunem să o creștem la 40.000 de lei. Asta înseamnă că fiecare persoană care muncește legal în Moldova va plăti impozit pe venit mai puțin. Din primii 40.000 de lei, nu va plăti deloc.

Este o creștere de 10.300 de lei pe an și este o sumă protejată de impozitare. Este o măsură care ajută mai ales oamenii cu venituri mici și mijlocii. Este o măsură care lasă mai mulți bani în buzunarul celor care muncesc și este o măsură care trimite un mesaj clar: statul trebuie să înceapă prin a respecta munca legală.

În combinație cu creșterea salariului minim, care va fi anunțat și va intra în vigoare de la 1 ianuarie, asta ne va permite să scădem și mai mult plățile informale, când angajații au un salariu minim oficial, dar primesc restul în plic.

Costul bugetar este semnificativ, aproape 800 de milioane de lei, dar sunt bani pe care o să-i lăsăm în buzunarele oamenilor. Preferăm să lăsăm mai mulți bani oamenilor care muncesc legal, să-i încurajăm să muncească și să compensăm această reducere prin lărgirea bazei fiscale, prin taxarea mai corectă a viciilor, prin reducerea excepțiilor și printr-o administrare fiscală mai bună. Asta este direcția corectă: nu să sufocăm munca, ci să o încurajăm.

A doua temă importantă ține de investiții. O economie nu crește doar prin consum. O economie crește atunci când firmele investesc în utilaje, în depozite, în noi linii de producere, în digitalizare, în exporturi, în oameni.

În ultimii ani am văzut un semnal foarte important: după introducerea facilității pentru profitul reinvestit, investițiile companiilor moldovenești au crescut. A trecut de fapt de la declin la o creștere destul de accelerată. Graficul pe care îl vedeți arată exact acest lucru. Nu spun că toată creșterea acestor investiții s-a datorat unei singure măsuri fiscale, dar direcția este clară. Când lăsăm companiilor mai mult capital pentru investiții, companiile investesc mai mult. Iar Moldova are nevoie exact de asta, de mai multe investiții.

Avem un deficit comercial mare, deci importăm mult mai mult decât exportăm. Pentru a schimba această realitate, nu este suficient să vorbim despre exporturi. Trebuie să avem companii care pot produce mai mult, mai bine și mai competitiv.

De aceea, extindem regimul de impozitare cu 0% pentru profitul reinvestit. Astăzi, facilitatea se aplică doar companiilor mici și foarte mici, cu rulaje până la 100 de milioane de lei. Propunem să ridicăm pragul la 200 de milioane de lei. Este important mai ales pentru companiile care au crescut, care exportă, care au nevoie de echipamente, de finanțe, de stocuri, de extindere.

O companie care exportă este deseori mai mare, are nevoie de capacitate, are nevoie de capital. Dacă o taxăm prea devreme, îi luăm exact resursa de care are nevoie pentru a concura pe piețele de export, în afară. În același timp, dacă o companie vrea să-și retragă banii din afacere, va plăti taxă la acel moment, plus o taxă majorată la dividende de 8%. Deci vrem să descurajăm retragerea banilor din business și să încurajăm ca aceiași bani să fie reinvestiți.

Mesajul nostru este simplu: dacă scoți profitul din companie, îl taxăm. Dacă îl reinvestești în dezvoltare, te încurajăm. Aceasta este o filosofie fiscală sănătoasă.

A treia temă mare ține de taxarea viciilor. Aici vreau să fiu foarte clar. Nu toate taxele au ca scop doar venitul bugetar. Unele taxe au ca scop să schimbe comportamente, să schimbe cum ne purtăm noi ca oameni și alegerile pe care le facem. Dacă un produs dăunează sănătății, dacă afectează ordinea publică, dacă creează dependență, dacă afectează tinerii, trebuie să-l taxăm mai mult. Statul trebuie să intervină.

De aceea, creștem taxarea jocurilor de noroc. Moldovenii cheltuiesc anual 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc. Este o sumă foarte mare. Este mai mult decât transferurile anuale din bugetul de stat pentru sectorul sănătății. Este o sumă echivalentă la toate compensațiile pentru încălzire oferite de stat în ultimii patru ani.

Sincer, nu-mi venea a crede când am văzut această sumă, deci trebuie să facem ceva. De aceea, introducem o taxă de 6% pe rulajul companiilor în domeniul jocurilor de noroc. Estimăm venituri suplimentare la buget din această taxă.

Dar vom fi atenți la un lucru și e un lucru foarte important. Nu trebuie să-i împingem pe oameni spre platforme ilegale sau transfrontaliere. Trebuie să taxăm mai corect, dar și să avem o administrare a acestei taxe bună, astfel și un control bun, astfel încât activitatea să rămână în zona legală, în zona albă, și să nu împingem pe oameni în zona ilegală. Și avem provocări acolo.

La tutun și vaping, mesajul este și mai direct. Vedem tot mai mulți tineri care folosesc produse de vaping în special. Creșterea de la an la an a consumului de vaping este de circa 30%, o rată de creștere foarte mare, pe mine ca părinte mă îngrijorează.

Vom crește accizele în cazul vapingului cu 50%, o creștere foarte ambițioasă, și sperăm că asta să descurajeze consumul acestor produse. Nu o putem trata ca pe un fenomen minor. Inclusiv pe țigările tradiționale vom crește accizul mult, cu 20%.

Vom introduce inclusiv accize pentru băuturi zaharoase și energizante. Este o măsură aplicată în multe țări, noi am întârziat cu această măsură, pentru că aceste măsuri au efecte asupra sănătății publice, ne costă pe noi ca cheltuieli de sănătate, mai ales la copii și tineri, deci trebuie să intervenim.

Vom introduce și o acciză la articolele pirotehnice de 25% din valoare. Și aici, poate veniturile nu vor fi foarte mari, dar trimitem un semnal important. Pirotehnicele nu sunt doar divertisment, ele afectează ordinea publică, sănătatea, mediul, animalele, oamenii vulnerabili și creează costuri pentru comunitate. Trebuie să le taxăm corespunzător.

A patra temă importantă și o temă sensibilă ține de TVA. Aici am ascultat atent criticile după prima versiune a proiectului. Știm că TVA-ul se vede direct în prețuri. De asta, lumea este foarte sensibilă la acest subiect, pe bună dreptate.

Știm că orice schimbare la alimente, la medicamente, la gaz sau energie poate afecta direct familiile. De aceea, am ales o abordare mult, mult mai prudentă. Pentru produsele esențiale, nu facem nicio modificare. Ele vor rămâne taxate la 8%. Vorbim despre pâine, legume, fructe, majoritatea produselor lactate, medicamente și produse medicale esențiale.

Brânza moldovenească va rămâne la 8%. Mozzarella, pe de altă parte, și alte produse de acest gen vor trece la 12%. Ni se pare corect, ni se pare just. Oamenii trebuie să aibă acces la produse esențiale moldovenești fără ca asta să devină o presiune prea mare pe cheltuielile casnice.

Acesta este un semnal important: nu facem reforma fiscală pe seama consumului de bază al oamenilor. În același timp, nu putem ignora că sistemul actual de TVA are multe excepții, multe diferențe, mult TVA blocat în sistem, multe zone greu de administrat. Când ai prea multe cote și prea multe categorii, apar interpretări, portițe, reclasificări, inechități între cei care vând produse similare.

De aceea, direcția pe termen lung, și încă nu o finalizăm cu această reformă fiscală, rămâne o simplificare, o simplificare mai ambițioasă, dar o facem cu grijă, etapizat, ținând cont de impactul social. Pentru alte produse alimentare și pentru sectoare precum agricultura, HoReCa, cazarea și turismul, propunem o cotă de 12%. Și aici am auzit feedback-ul și criticile oamenilor.

Este un compromis. Nu este un compromis perfect, dar mi se pare un compromis rezonabil. Nu mergem la 20% pentru aceste sectoare, pentru că înțelegem impactul asupra prețurilor și asupra unor industrii care sunt sensibile, dar nici nu putem păstra la nesfârșit un sistem foarte fragmentat în care unele produse similare sunt tratate diferit și apar distorsiuni. Pentru HoReCa, 12% este o cotă rezonabilă. Sectorul are nevoie de predictibilitate, nu de șocuri. Turismul, alimentația publică, pensiunile rurale, serviciile de cazare trebuie să se dezvolte. Tocmai de aceea, guvernul a creat inclusiv un mecanism de tichete de vacanță pentru pensiunile autohtone. Astfel, diferențiem. Prin agricultură, abordarea, pentru agricultură abordarea trebuie să fie echilibrată, fermierii trebuie să rămână competitivi, iar în cazul exportatorilor, efectul este neutru, pentru că TVA-ul este rambursat.

La energie și gaze naturale am introdus cea mai importantă protecție. Noile reguli vor intra în vigoare doar din 1 aprilie 2027, după încheierea sezonului rece. Pentru energia electrică, primii 100 de kWh pe lună vor rămâne taxați la cota zero. Pentru gazele naturale, primii 150 de m³ de gaz pe lună vor rămâne la TVA-ul actual, de 8%. Energia termică va rămâne la TVA-ul de 0%.

Și vreau să subliniez foarte clar: în această iarnă nu se schimbă nimic. Deci, o repet încă o dată: măsurile vor intra în vigoare doar după 1 aprilie 2027. Iar TVA de 20% se va aplica doar pentru consumul care depășește pragurile anunțate, nu pentru toată factura. Nu se aplică pentru primii 100 de kWh de energie, nu se aplică pentru primii 150 m³ de gaz, doar pentru partea incrementală care depășește pragul.

Deci, un consumator cu o casă mare, cu venituri mai mari, care consumă mult gaz, va plăti mai mult. Și mi se pare corect. O familie cu un apartament mic, care econosește, nu va fi afectată de această măsură. Iar în apartamentele care se încălzesc cu energie termică, nu vor avea TVA.

Ca să înțelegeți efectul acestei măsuri, circa 86% din gospodării, în perioada rece, se vor încadra sub nivelul de 150 de m³ de gaz. Deci, marea majoritate a gospodăriilor nu vor fi afectate de această tarifare pe TVA. Obiectivul nostru este să protejăm consumul de bază, mai ales al familiilor vulnerabile și al consumatorilor moderați, dar să nu oferim aceeași facilitate fiscală pentru consumuri foarte mari, oameni cu case mari. Facilitatea trebuie țintită. Asta înseamnă echitate.

O altă măsură importantă ține de coletele comandate de pe platformele străine. Cred că mulți din voi o fac. Astăzi avem o situație nedreaptă. Comercianții locali plătesc TVA, producătorii locali plătesc TVA. Magazinele care angajează aici pe loc oameni, creează locuri de muncă, plătesc chirii, impozite, aplică TVA.

În același timp, multe bunuri comandate din afara țării intră fără TVA. Aceasta nu este o concurență corectă, credem noi. Nu putem spune pe de o parte că vrem să combatem evaziunea și să sprijinim producătorii locali, iar pe de altă parte să acceptăm că importurile prin colete să fie tratate mai avantajos decât comerțul local. Mai ales că acest canal este inclusiv folosit pentru contrabandă.

De aceea, introducem TVA pentru bunurile comandate de pe platforme străine și o taxă fixă de 12 lei per colet pentru gestionarea acestor fluxuri. Dar aici este foarte important mecanismul. Oamenii nu trebuie transformați în brokeri vamali. Nu vrem ca cetățeanul să completeze formulare complicate pentru fiecare colet. Obiectivul este ca mecanismul să lucreze automatizat, cât mai invizibil pentru cetățean. Persoana comandă, plătește, primește coletul. Statul trebuie să construiască sistemul din spate. Și nu vom lansa sistemul până acest sistem nu va fi perfect funcțional.

Mai avem o temă importantă: echitatea pe formele de venit. În prezent, veniturile din muncă și veniturile din capital sunt tratate diferit. Mai simplu spus, un om care primește salariu plătește mai mult la stat decât un om care are venituri din altă sursă. Uneori, diferențele sunt justificate. Alteori, ele creează oportunități de optimizare și distorsiuni.

Dacă două persoane obțin venituri comparabile, dar una plătește mai mult doar pentru că venitul este încadrat ca muncă, iar cealaltă plătește mai puțin pentru că venitul este încadrat ca venit din capital, atunci sistemul creează distorsiuni. Trebuie să adresăm asta. De aceea, propunem ajustarea impozitării câștigurilor de capital de la 6 la 12% și a dividendelor de la 6 la 8%. Nu este o schimbare radicală, dar este o mișcare spre mai multă echitate și mai puține portițe.

Vreau să vorbesc și despre sectorul financiar. Propunem pentru anul fiscal 2027 majorarea impozitului pe venit pentru bănci și instituții financiare de la 12 la 18%. Este o creștere de 50% a cotei de impozitare. Știu că este o măsură populară. Băncile nu sunt iubite nicăieri în lume și, probabil, ca fost investitor în bănci, ar trebui să fiu mai atent când spun asta. Dar tocmai pentru că înțeleg foarte bine cum lucrează sistemul de pe interior, vreau să fim corecți și lucizi.

O economie nu poate crește fără un sistem financiar sănătos. Băncile transformă economiile oamenilor în investiții, credite, ipoteci, capital de lucru, dezvoltare. Dacă scoatem prea mult capital din bănci, riscăm să reducem capacitatea de creditare. În termeni simpli, un leu luat din capitalul unei bănci poate însemna mult mai puțini lei care merg în credite pentru economie. Deci, trebuie să fim foarte atenți, foarte prudenți.

În același timp, în contextul actual, considerăm că o contribuție suplimentară temporară pentru 2027 este justificată. Sectorul financiar a avut rezultate bune, statul are nevoi mari, societatea are nevoie de solidaritate. Mesajul meu pentru bănci este următorul: această măsură nu este împotriva sectorului financiar. Este o contribuție într-un moment în care avem nevoie de echilibru, un act de solidaritate. Dar vom urmări atent ca ea să nu reducă finanțarea economiei și să nu se transforme în comisoane sau rate suplimentare pentru clienți. Vă rog să fiți atenți acolo.

În încheiere, vreau să revin la principiul de bază. Politica fiscală nu este doar contabilitate. Politica fiscală este o alegere despre ce fel de economie vrem să construim. Vrem o economie în care mai mulți oameni să muncească legal, asta îmi doresc. Vrem o economie în care companiile investesc mai mult. Vrem o economie în care exportatorii cresc și reduc dependența noastră de importuri. Vrem o economie în care viciile sunt taxate sever, când e cazul, iar munca este respectată.

Vrem un sistem în care consumul esențial este protejat, iar facilitățile fiscale nu sunt oferite orbește și nelimitat, pentru că ne costă bani, inclusiv celor cu consumuri mari, cu case mari. Vrem reguli mai simple, mai uniforme, mai clare. Această politică fiscală nu este perfectă.

Nicio reformă fiscală nu este perfectă, pentru că lumea nu este perfectă. Am ascultat feedback-uri, am ajustat măsurile, vom continua să discutăm cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu autoritățile locale, cu cetățenii. Important, însă, e să alegem direcția corectă. Nu putem construi o economie europeană cu un sistem fiscal plin de excepții, portițe și tratamente greu de explicat. Nu putem cere investiții dacă taxăm capitalul înainte ca el să fie pus la lucru.

Nu putem cere muncă legală dacă munca legală este împovărată excesiv. Nu putem proteja tinerii dacă tratăm vapingul și produsele nocive, fumatul, ca pe produse obișnuite. Nu putem susține comerțul local dacă acceptăm concurența fiscală inegală din exterior. În schimb, putem începe să corectăm lucrurile.

De aceea, acest pachet este despre accente corecte și este despre echilibru. Mai puține taxe pe muncă, mai multă stimulare a investițiilor, mai ferm pe vicii, mai corect pe excepții, mai simplu pentru o economie. Acesta este sensul politicii fiscale pentru 2027. Să fie într-un ceas bun.

Dragi colegi, acum trecem la runda de întrebări-răspunsuri. Am să vă rog să focusați întrebările, în special în prima parte, pe politica fiscală sau pe propunerile de politică fiscală. Ulterior, o să mai luăm și câteva răspunsuri de pe alte domenii, dacă veți fi interesați. Vă rog.

Bună ziua, Maria Brânca, Moldova 1. Eu aș vrea să fac câteva concretizări privind uniformizarea TVA-ului pe niște domenii care au cauzat controverse în mediul public. Vorbim despre TVA-ul adăugat pentru imobile, agricultură, dar și pentru vehicule. Ce se va întâmpla? Va crește la 20% sau nu?

**Vasile Tofan**
Mulțumesc pentru întrebare. Nu introducem TVA pentru imobile. Răspunsul scurt. De asta nu am vorbit de el.

**Maria Brânca**
Și taxa de creștere pe capital, de capital?

**Vasile Tofan**
Taxa de creștere pe capital, după cum am spus, va crește de la 6% la 12% și motivul de care o facem este că vrem să echivalăm tratarea și taxarea muncii cu venituri din capital. În același timp, o precizare importantă, taxa pe creșterea de capital se plătește doar la realizarea beneficiului. Deci noi în continuare încurajăm oamenii să reinvestească și astfel să crească capitalul. Apropo de întrebarea pe care ați dat-o, care tot contează mult și este de interes mare al moldovenilor, pe TVA la automobile, nu suntem gata de a introduce TVA-ul la automobile. De asta rămânem în paradigma accizării automobilelor. Gradual, cândva va trebui să facem această trecere ca parte a parcursului nostru spre integrarea la Uniunea Europeană, dar la un moment rămânem la accize, care sunt mai simplu de administrat.

**Maria Brânca**
Și agricultura, am vrut să concretizez ce se întâmplă.

**Vasile Tofan**
Agricultura creștem într-adevăr taxa de la TVA-ul de la 8 la 12%, dar foarte important, în mare parte agricultura noastră este exportatoare, deci pentru exportatori creșterea asta este neutră pentru că exportatorii agricoli oricum își primesc TVA-ul înapoi.

**Maria Brânca**
Știu că erau anumite întrebări privind restanțe asupra TVA-ului înapoi la agricultori. Au fost niște doleanțe în timpul protestelor, de asta am vrut să întreb. Mai sunt valabile acum aceste restanțe?

**Vasile Tofan**
Minimizăm aceste restanțe, lucrăm pe un sistem care ar întoarce toate lucrurile automat. Mai avem puțin, mai avem de lucru acolo, sunt în unele cazuri restanțe, dar per total cred că am făcut progrese mari în această direcție.

**Daniela Danilova**
Daniela Danilova, TVR Moldova. Domnule prim-ministru, înțelegem din prezentarea dumneavoastră că vă propuneți o taxare mai mare a produselor alimentare importate. În același timp, în multe magazine, pe rafturi, găsim mai multe produse importate decât autohtone. Vorbim inclusiv despre fructe, legume. Credeți că prin această măsură veți încuraja rețelele de magazine să opteze mai mult pentru produsele autohtone și se va crea acest echilibru corect între produsele importate și cele autohtone sau nu?

**Vasile Tofan**
Mulțumesc pentru întrebare. Vreau să precizez, într-adevăr, introducem o taxare diferențiată pe TVA între un coș de produse care noi îl numim social, pâine, lapte, legume, fructe de bază. Și astea sunt de cele mai dese ori produse care sunt produse local. Pentru toate restul produselor creștem TVA-ul moderat la 12% și trebuie să recunosc, mi se pare o măsură justificată pentru că nu mi se pare corect ca, știți, avocado să fie taxat la fel ca un măr din Moldova.

**Daniela Danilova**
Și o precizare, ați menționat că vor fi taxate și băuturile, cum ar fi energizantele. Deci, care ar fi această taxare?

**Vasile Tofan**
Taxarea pe care o propunem și politica fiscală va fi făcută publică în scurt timp, este de 1 leu 60 pe litru. Asta ar fi acciza. Credem că este o acciză corectă pentru că trebuie să stimulăm oamenii să consume mai mult produse sănătoase. Iar dacă aleg să consume produse nocive sau nu atât de sănătoase care au un cost pentru sistemul nostru public de sănătate, cred că trebuie să taxăm corespunzător.

Domnule premier, Victor Banii de la TV8. Am vrut să vă întreb în legătură cu legea salarizării, care ar urma să intre în vigoare în toamna acestui an. Sunt bani și dacă nemijlocit cei vizați de legea salarizării vor își vor primi majorările în acest an sau va fi contramandată? Ce se va întâmpla?

**Vasile Tofan**
Mulțumesc pentru întrebare. Vom veni cu o comunicare separată la legea salarizării. Este o lege și o inițiativă prea importantă pentru a o discuta într-acăt acum. Dar unde aveți totală dreptate, într-adevăr această lege a salarizării este conectată și cu politica fiscală pe care o anunțăm. Deci, noi creăm o politică fiscală care să ne permită să minimizăm ușile de evaziune, da, să taxăm mai corect, da, să stimulăm economia. Asta va permite colectarea de mai mulți bani la buget, care inclusiv ne va ajuta ca să finanțăm această lege a salarizării și, pentru toată lumea ca să explic, asta ține de creșterea salariilor în primul rând la învățători, la medici, la pompieri, la alți angajați în sectorul bugetar, unde trebuie să creștem salariile. Este o lege foarte scumpă, este o lege foarte scumpă, da, pentru care trebuie să ne asigurăm că avem bani.

**Victor Banii**
Dar sunt bani pentru toamnă, pentru toamnă?

**Vasile Tofan**
Vom găsi bani pentru asta, de asta și ne focusăm ca să facem o reformă fiscală care să minimizeze evaziunile, să aducă mai multă echitate, să protejăm munca, să creștem munca și, ca rezultat, dacă pornim economia și eu cred că pornim economia, o să avem mai multe mai multe venituri la buget care o să ne acopere inclusiv costurile salarizării.

**Victor Banii**
Și în continuarea întrebării colegei mele, am vrut să vă întreb, ați pomenit de accizele la mașini. Respectiv, în 2027 ar urma să crească la importul mașinilor astea tradiționale, nu la astea electrice, astea diesel și benzină?

**Vasile Tofan**
Vom anunța detaliile. Într-adevăr, vom păstra sistemul de accizare. La mașinile tradiționale, accizele nu se vor schimba semnificativ. La mașinile electrice, credem că deja ele sunt foarte competitive ca preț și trebuie și acolo să introducem o măsură de accizare. Creșterea pe mașinile electrice este foarte mare. Trebuie să anticipăm că în scurt timp, o majoritatea mașinilor care se importă în țară vor fi electrice, deci trebuie inclusiv acolo să creăm mai multă, mai multă corectitudine și să ca statul, ca statul să accizeze aceste aceste aceste mașini.

**Victor Banii**
Da, puteți să ne dați o cifră?

**Vasile Tofan**
În câteva ore, politica fiscală va fi făcută publică și veți găsi toate detaliile acolo.

**Victor Banii**
Am vrut să vă întreb și în legătură cu piața imobiliară. Ce credeți dumneavoastră despre tot ce se întâmplă pe piața imobiliară în condițiile în care, din câte am văzut fugitiv, nu se vor introduce taxe pe achizițiile și vânzările de imobile? Dumneavoastră ce credeți în contextul actual? Ce le-ați recomanda tinerilor, să cumpere un imobil sau să mai aștepte?

**Vasile Tofan**
Este o decizie foarte mare și o decizie cu mare responsabilitate. Pot să vă spun că focusul acestui guvern este să modereze creșterea prețurilor și chiar să încearcă să aducă la prețuri mai joase la mobiliare, pentru că asta e principalul motiv din care mulți tineri hotărăsc să plece din țară, că nu-și pot permite să trăiască cu familia lor, să-și găsească, să-și găsească un apartament sau o macro garsonieră. Acolo o problemă mare este că lumea interpretează, știți, prețurile acestea umflate de pe piața imobiliară într-un set limitat de factori, că brokerii sunt zgârciți, că constructorii fac speculă, că, știți, alte motive. Și cred că sunt și acestea. Dar dacă mă întrebați pe mine, care încerc să mă uit la lucrurile astea analitic, piața imobiliară are câteva probleme mari. Unu, materialele de construcții sunt mult prea scumpe. Trebuie să ne gândim cum putem extrage mai multă piatră în Moldova, că ajungem să importăm și piatră, ceea ce e absurd. Doi, munca noastră este prea scumpă. De asta trebuie să ne asigurăm cum aducem mai mulți oameni în câmpul de muncă și de unde găsim acești oameni care să ne permită să construim mai, mai ieftin, inclusiv. Trei, pământurile sunt prea scumpe și procedura mult prea birocratică și, din păcate, foarte des marcată de corupție. Deci trebuie să ne gândim cum aducem mai multe pământuri neutilizate în circuitul economic, ca dezvoltatorii să poată construi. Doar astfel putem scade prețurile la imobiliare. În rest, din păcate, este foarte multă, este foarte multă discuție pe acest subiect, dar eu mi-aș dori o discuție să fie maximal de analitică și focusul acestei guvernări o să fie ca să reducem factorii de producție, astfel ca să se poată construi mai mult și astfel să să temperăm prețurile pe piața imobiliară.

O precizare: de când ați devenit șef al guvernului, ați promis cumva că investitorii vor veni în Republica Moldova. Cam câți, de când ați devenit șef al guvernului, și-au arătat disponibilitatea ca să pășească pe pământul moldovenesc, să-și plaseze capitalul aici? Mersi.

**Vasile Tofan**
Da, sunt două săptămâni de când sunt șef al acestui guvern. Am onoarea să fiu șef al acestui guvern. În aceste două săptămâni, trebuie să recunosc, cam s-au ținut crizele de noi și, din păcate, m-am ocupat cu mai mult pompierism decât mi-am dorit. Îmi doresc să mai temperăm puțin crizele și să ne focusăm pe lucruri cu adevărat importante, în cazul dat cum este atragerea investitorilor. În pofida multelor crize, am avut zeci de discuții, telefoane, întâlniri cu potențiali investitori și vom lucra ca să convertim o cât mai mare parte din ei ca să vină în Moldova.

Daniela Andreev, ProTV. Domnule Tofan, revenind la imobiliare, domnul Gavriliță, care înțelegem acum că face parte din echipa dumneavoastră, anunța că se lucrează la un program aparte, pe lângă cel existent, Prima Casă Plus, mai accesibil pentru familiile tinere. Dacă se mai lucrează la acest program la minister sau s-a renunțat și dacă veți prevedea bani în buget pentru compensațiile oferite celor care au accesat deja acest program, Prima Casă Plus, pentru că anterior s-a anunțat că banii s-au finalizat pentru compensații.

**Vasile Tofan**
Da, e o întrebare foarte importantă, știu că multă lume și-ar dori un răspuns cât mai rapid. Aș vrea să venim cu planurile când le avem finalizate, să le anunțăm și sper că lumea va vedea un beneficiu în aceste planuri. Deci lucrăm la aceste planuri.

**Daniela Andreev**
Și o întrebare mai generală: cât vă propuneți să adunați la buget cu această politică bugetară, cu această politică fiscală?

**Vasile Tofan**
Avem estimări, nu aș vrea să le fac publice cu permisiunea dumneavoastră. Pot să vă spun că este mai mult de un miliard de lei și mai puțin de 10 miliarde de lei. Nu o să spun o cifră exactă, da, dar vor contez pe venituri suplimentare semnificative, inclusiv pentru că prin această politică reducem evaziunea fiscală. Doar în sectorul de angajare, în sectorul muncii, prin a scade taxele pe muncă, prin a simplifica taxele, cred că putem semnificativ crește baza, baza fiscală. Asta doar ca un exemplu. Nu mai vorbim de toate restul ușilor care cât de puțin le închidem.

O precizare, ați menționat despre jocurile de noroc, că vor fi taxate, anume pe rulaj 6%, am auzit această cifră. Va fi taxat și profitul din jocurile de noroc? Dacă da, care va fi această taxare?

**Vasile Tofan**
Intrăm în consultări publice pe acest subiect. După câte am spus, noi vrem să fim un guvern care vine cu măsuri responsabile. Pe de o parte, da, ne dorim să taxăm mai mult. Pe de altă parte, vrem să ne asigurăm că nu împingem sectorul în domeniul informal. În consultările pe care le vom avea cu societatea, inclusiv cu administratorii jocurilor de noroc, vrem să ne asigurăm că găsim echilibrul necesar. Cred că datoria statului este să intervină mai ferm în blocarea, interzicerea, urmărirea site-urilor care operează în ilegal aici, da? Și să aducem mai multă lume în sectorul legal. Deci pe de o parte, cred că trebuie să creștem taxele. Pe de altă parte, statul trebuie să-și facă partea sa de muncă, ca să aducem oamenii în cadrul legal. Și asta ține inclusiv de măsuri în care trebuie să intervenim cu sectorul bancar, unde să mai începem să blocăm transferurile acestea pe către platforme care operează ilegal în Moldova pentru pariuri.

Mai avem 10 minute. Vă rog, colegii să fie conciși, răspunsurile la fel, domnule prim-ministru, dacă e posibil, să fie exact.

Sergiu Curdiș, TV8. Domnule prim-ministru, referitor la majorarea impozitului pe venit pentru bănci de la 12 la 18%, cu 50% mai mult decât în prezent, cum veți asigura că băncile nu vor încerca să obțină banii, deja cele 600 de milioane cât spuneți, de la cetățeni, prin comisioane, prin alte taxe și sau creșterea dobânzilor?

**Vasile Tofan**
Da, e o întrebare foarte bună. Răspunsul meu este că am încrederea că aceste comisioane totuși nu vor crește. Nu vor crește, pentru că există o concurență în sectorul bancar și aceste comisioane ar fi crescut dacă am fi apelat la altă măsură de taxare, de exemplu, care s-a discutat în spațiul public, o taxă pe cifra de afaceri la bănci. Deși recunosc, oamenii care propun această taxă nu sunt siguri că înțeleg destul de bine sectorul bancar, pentru că în sectorul bancar nu există așa concept ca cifră de afaceri. Deci acolo sunt alte metrici, dar lăsând asta la o parte. Dacă am fi crescut taxa pe anumite componente din contul de profit și pierdere al băncilor, da, asta ar putea aduce la creșterea pe comisioane. În cazul dat, noi taxăm punctat profitul, profitul. Da? Și acolo vreau să recunosc, eu nu văd risc în creșterea de comisioane. Eu văd alt risc, eu văd riscul în diminuarea creditării, da? Pentru că băncile sunt entități reglementate. Ele pot credita cu un anumit multiplu. În mod normal, circa de șase ori capitalul disponibil. Deci, noi dacă scădem capitalul băncilor, noi le scădem cam de, cu pentru fiecare leu pe care-l scade capitalul, noi le scădem aproximativ cu șase lei, cinci, șase lei, le scădem disponibilitatea de de creditare, potențial. Și deci acolo trebuie să fim atenți. Eu înțeleg că multă lume ar vrea, știți, să ardă băncile pe rug și să le trântim o taxă și mai mare, dar vă asigur că ar fi o metodă greșită. Deci și acolo trebuie să fim foarte atenți. Mulți ani am încercat să construim careva transparență și prezibilitate în sectorul ăsta bancar și acum trebuie să operăm destul de atent acolo.

Ați consultat înainte de a propune această inițiativă, ați consultat băncile? Aveți vreo poziție din partea lor? Cum a reacționat?

**Vasile Tofan**
Recunosc că a fost o întâlnire cu băncile cu o zi, a fost întâlnirea aceasta marți, dacă nu greșesc. Marți a fost. Deci a fost mai mult o întâlnire de a le prezenta, de a le prezenta decizia, poate mai puțină măsură de a invita feedback. Acum, ca persoană care a lucrat în bănci, cunosc foarte bine situația și de pe cealaltă parte a mesei, ceea ce a simplificat un pic comunicarea pentru că multiple argumente care au venit băncile, le anticipam și încă o dată, ne-am făcut cu toții tema de acasă destul de bine. Am calculat, am chibzuit, am analizat plusurile și minusurile și cred că la acest moment este justificat să creștem taxa pe profituri cu 50%.

Bună ziua, domnule premier. Dimitri Cuțuizchi, One TV. Am văzut o inițiativă, nu se introduce TVA pentru procurarea de mașini. Deci, dar știm experiența Uniunii Europene, unde auto-parcul este mult mai modest decât în Republica Moldova. Uneori te simți în Chișinău parcă ești în Dubai cu Porsche, cu Maybach, cu Bentley și oamenii care cumpără trei, patru automobile, patru automobile care costă de 150.000 € fiecare, ei n-o să plătească niciun impozit. Vrem să întrebăm, de ce n-am preluat experiența Uniunii Europene în acest sens?

**Vasile Tofan**
Mulțumesc pentru întrebare. Vreau să precizez aici, deci noi taxăm importul de mașini, doar că îl taxăm ca acciză. În cazul mașinilor cu motor de ardere internă, acciza aceasta este pe volumul motorului. În cazul mașinilor electrice, va fi anunțat, va fi un acciz în bază, în bază de kilogram. Da? Acum, deci nu înseamnă că nu taxăm mașinile. Și să vă spun sincer, noi ne-am dorit mult introducerea TVA pe mașini, pentru că toată lumea o face, trebuie să facem și ca moldovenii. Și de ce am ezitat este pentru că riscul în sistemul nostru vamal este că cineva vine cu o mașină la import și o declară cu o anumită valoare și după asta încep dezbaterile între Vameș și importator. O spun simplific aici, că e că ea costă 100.000 sau costă 90.000 sau costă 130.000 sau costă 10.000, da? Și totuși, noi nu avem un sistem perfect. Cred că încă la vamă avem mult de lucru acolo pentru a mai aduce ordine și n-am vrut să creăm sute și mii de cazuri de tensiune, știți, și o spun sincer, nu mi-e frică, loc de corupție, când o să fie prea mult loc de interpretat care e valoarea unei mașini. Sunteți de acord cu mine, da? Și de asta am spus, uite, dacă nu suntem gata încă și dacă considerăm că vama noastră poate încă nu-i gata de asta, hai să păstrăm acciza. La acciză e clar, ai volum 6 L, plătești, plătești acciza pe 6 L. Da? Și e mult mai simplu și nu este loc de negociere și interpretare și corupție și și altele. De asta nu mergem cu TVA într-un viitor, când mai reparăm lucrurile, când mai strângem șuruburile, cred că introducem și TVA.

Reieșind din ceea ce ați spus dumneavoastră, noi introducem TVA 20% pentru colete și sunt mai multe produse în Republica Moldova care costă mai mult sau nici nu există pe piața Republicii Moldova și oamenii cumpără de peste hotare. Nu vorbim despre teme și altele, din China. Vorbim despre Europa. Nu vă temeți că cu această inițiativă, mai multă lume o să trimită aceste colete prin rutiere, fără nicio TVA și fără alți bani pentru stat? Mersi.

**Vasile Tofan**
Păi trebuie să prevenim evaziunea, totuși. Înțelegeți, noi pe de o parte spunem că vrem ca toți să fie tratați egal. Pe de altă parte, un producător local, un magazin local, mic, mare, care o fi el, plătește TVA. Cineva care aduce colete din hotare, nu plătește TVA. Și trebuie să știți că sunt inclusiv această portiță este folosită pentru operatori relativ mari, antreprenori care își aduc sute, uneori mii de colete în Moldova și e destul de greu să-i prinzi, pentru că ei folosesc diferite persoane fizice pentru asta, știți? Și folosesc importul ăsta de colete ca un canal de contrabandă. S-o spun așa. Noi nu putem să mai acceptăm asta. Deci noi vrem ca lumea să comande, lasă să comande, dar hai să-i facem egal pentru toți. Toți plătească 20% TVA, mi se pare de bun simț, mi se pare corect. Și mi se pare echitabil față de cei care hotărăsc să producă, să vândă, să creeze în Moldova.

Vă rog.

Domnule prim-ministru, cât de mare este riscul ca astăzi să avem deconectări de energie electrică în cazul în care nu vom putea achiziționa nici măcar energie de avarie?

**Vasile Tofan**
Este riscul foarte mare. Este riscul foarte mare. Recunosc, până la ora 2:00 trebuie să facem achizițiile de energie, da? Deci, că au rămas 13 minute. Încă nu am ultimul statut și încă nu sunt sigur că am reușit să achiziționăm energia necesară pentru seara de astăzi. De asta, profitând de ocazie, vreau încă o dată să rog toți moldovenii. Dacă vrem să punem mașina la spălat, dacă vrem să punem o găină în rolă, dacă sau niște morcovi în rolă, ce punem acolo? Da? Dacă vrem să, dacă vrem să călcăm niște haine, dacă vrem să aprindem condiționerul să mai răcim camera, dar fiecare cu cu nevoile lui și fiecare cu ce are nevoie, s-o facem, vă rog, în afara orelor de vârf. S-o facem până la 7:00 seara și de dorit după 11:00 seara. Asta și ne previne facturi mult mai mari, pentru că curentul ăsta care îl cumpărăm de avarie este foarte scump. Vreau să rog și businessurile. Ieri mergeam prin Chișinău, parcă era discotecă, mult prea multă lumină aprinsă. Trebuie să fim un pic de bun simț, trebuie să să le stingem. Nu trimitem un semnal, un semnal bun când Chișinăul arde ca la Las Vegas. Da? Deci, mi se pare un lucru foarte important.

Vă rog, ultimele două întrebări.

Domnule premier, am vrut să vă întreb în legătură cu compania asta nouă care ar urma să apară pe piață pentru, care a apărut pe piața din Republica Moldova, Polaris. Ce știți dumneavoastră? Cine stă în spate și de unde a apărut? Parcă a apărut așa din neant, cam misterioasă apariția ei. Mersi.

**Vasile Tofan**
Recunosc, nu am examinat dosarul în foarte multe detalii. Din discuțiile scurte pe care le-am avut, înțeleg că ei au găsit un avion, un avion vechi, care e luat în așa-numitul wet leasing, leasing ud, în termenii industriei și planifică să facă zboruri de la Chișinău la Sharm el Sheikh. Asta e informația pe care o am. Recunosc, nu am intrat în detalii să mă lămuresc cine sunt, da? În același timp, vreau să spun că noi trebuie inclusiv să ne uităm mult mai atent la ce se întâmplă în piața noastră aviativă. Sunt actori acolo care merită mai multă atenție și inclusiv cei noi care vin, eu cred că merită priviți cu aceeași lupă mare, să nu permitem, să nu permitem ca cineva e tratat mai favorabil decât alții.

Ultima întrebare, vă rog.

Domnule premier, despre pretinsa ambasador din așa-zisa Osetia de Sud care și-a făcut apariția în Tiraspol, fiind persoană non-grata aici în Republica Moldova și nimeni nu știe cum a ajuns el acolo. Să avem noi ceva verificări, cum cum s-a întâmplat asta?

**Vasile Tofan**
Vreau să mă ocup de acest subiect. Recunosc că, recunosc că e un subiect care, care cu siguranță merită atenția mea. Vreau să mă lămuresc și acolo. Dacă nu-s talibanii, îs ossetini. Doamne, fac să țin toate crizele.

Chiar ultima întrebare, scurt, vă rog.

Da, domnule Tofan, vorbeați aseară că astăzi, cel mai probabil, nu vom evita blackout. Spuneți-ne dacă s-a mai ameliorat situația sau dacă ne așteptăm la deconectări de energie astăzi?

**Vasile Tofan**
Am putea avea deconectări de energie astăzi. Vreau să fiu transparent cu cetățenii.

Între orele 18:00...

**Vasile Tofan**
Orele cele mai periculoase sunt între ora 7:00 și 11:00, iar cele mai periculoase, periculoase în acest interval cred că de la ora 8:00 până la ora 10:00.

Dar ce volum de energie, adică ce deficit avem?

**Vasile Tofan**
Bine, știți că ieri am avut un deficit de energie în orele de vârf de circa 130 de MW. Da? Astăzi, acest deficit ar putea crește în continuare.

Mulțumesc tare mult. Aici încheiem conferința de presă. Dragi colegi, mersi că ați venit.