--- title: "Consultări publice asupra proiectului de lege nr. 268 din 22.07.2026 pentru modificarea unor acte normative (combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice)" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/112018/Consultari-publice-asupra-proiectului-de-lege-nr--268-din-22-07-2026-pentru-modificarea-unor-acte-normative--combaterea-procedurilor-judiciare-abuzive event_date: 2026-08-20T14:00:00+00:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 5521 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/112018 publisher: Privesc.Eu --- # Consultări publice asupra proiectului de lege nr. 268 din 22.07.2026 pentru modificarea unor acte normative (combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice) ## Comunicat de presă # Societatea civilă și autoritățile dezbat noi garanții legale pentru protejarea jurnaliștilor și activiștilor împotriva proceselor abuzive Joi, 20 august 2026, au avut loc consultări publice ample asupra proiectului de lege nr. 268 din 22.07.2026, un document legislativ esențial menit să combată procedurile judiciare abuzive îndreptate împotriva mobilizării publice. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Justiției, membri ai Parlamentului, experți în drept și delegați ai principalelor organizații neguvernamentale din Republica Moldova, cu scopul de a definitiva un mecanism legal capabil să protejeze jurnaliștii de investigație, apărătorii drepturilor omului și activiștii civici de fenomenul acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP). Proiectul legislativ transpune prevederile Directivei UE 2024/1069 și propune modificarea Codului de procedură civilă pentru a permite identificarea și respingerea rapidă, încă din faza de pregătire a cauzei, a acțiunilor în justiție vădit neîntemeiate. Aceste litigii, inițiate adesea de persoane sau corporații cu resurse financiare disproporționate, nu au ca scop aflarea adevărului juridic, ci intimidarea, cenzurarea și epuizarea financiară a celor care expun probleme de interes public. Un element central al dezbaterilor a fost necesitatea ca victimele acestor proceduri să beneficieze de garanții procesuale solide la orice etapă a judecății. Participanții au susținut introducerea mecanismului de intervenție a terților, care va permite organizațiilor cu expertiză să asiste instanțele. „Susținem acest proiect de lege, deoarece oferă posibilitatea respingerii unui litigiu calificat drept SLAPP la orice etapă a procesului. Mai mult, este vital ca organizațiile societății civile să poată interveni prin prezentarea unor opinii de tip *amicus curiae*, oferind astfel expertiză independentă instanțelor de judecată fără a deține calitatea de parte în procesul propriu-zis”, a declarat Ilie Chirtoacă, reprezentant al Centrului de Resurse Juridice. Din perspectiva autorităților, noile modificări vor asigura o protecție financiară adecvată și vor sancționa tentativele de hărțuire prin intermediul sistemului de justiție. „Conform normelor propuse, instanța va obliga partea care a pierdut procesul și a inițiat o acțiune abuzivă să compenseze integral cheltuielile de judecată și costurile de asistență juridică suportate de pârât. Această măsură, detaliată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, alături de aplicarea unor amenzi substanțiale pentru reclamanții de rea-credință, va descuraja folosirea justiției ca instrument de intimidare”, a explicat Victor Călugin, reprezentant al Direcției elaborare acte normative din cadrul Ministerului Justiției. Dezbaterile au atins și alte aspecte practice vitale pentru succesul legii, precum crearea unui sistem eficient de colectare a datelor statistice privind litigiile de acest tip de către Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești. De asemenea, reprezentanții societății civile au subliniat importanța instruirii continue a magistraților pentru a identifica rapid indicatorii unor proceduri multiple și abuzive lansate simultan împotriva aceleiași persoane. Fenomenul SLAPP reprezintă o amenințare majoră la adresa libertății de exprimare, a statului de drept și a democrației participative. Aceste procese reduc la tăcere vocile critice prin impunerea unor costuri juridice uriașe și a unui stres psihologic pe termen lung. Adoptarea și implementarea proiectului de lege nr. 268 reprezintă un pas fundamental în angajamentele Republicii Moldova de a alinia legislația națională la standardele europene de protecție a drepturilor omului și de a garanta un spațiu civic liber și sigur pentru toți cetățenii săi. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 2, "reason": "Discuția are un caracter predominant tehnic și formal. Emoțiile pozitive sunt exprimate în principal prin formule de politețe și recunoștință pentru colaborare, mai degrabă decât prin manifestări de bucurie sau entuziasm.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Contextul este o dezbatere legislativă formală, axată pe aspecte tehnice și juridice. Nu există manifestări de fericire în discursul participanților." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un optimism moderat este sugerat de faptul că proiectul de lege este considerat „binevenit” și de tonul constructiv general. Totuși, discuțiile se concentrează mai mult pe îngrijorări și pe necesitatea de a îmbunătăți textul, limitând prevalența optimismului." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 3, "reason": "Participanții își exprimă în mod repetat mulțumiri pentru organizarea consultărilor, pentru contribuțiile aduse și pentru inițiativa legislativă în sine (ex: „Vă mulțumesc pentru organizarea acestor consultări”, „Mulțumim mult Ministerului Justiției pentru această inițiativă”)." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul general al discuției este măsurat, profesional și serios. Nu există manifestări de entuziasm sau exaltare din partea vorbitorilor." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Subiectul discuției și contextul formal nu implică și nu permit exprimarea unor astfel de emoții." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Similar cu fericirea, bucuria este o emoție absentă din această dezbatere tehnică și sobră." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "O oarecare satisfacție este exprimată la final de către moderator cu privire la implicarea participanților („ați dedicat aceste ore interesului public”), sugerând că dezbaterea a fost productivă. Totuși, aceasta este o emoție de intensitate redusă." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de umor sau amuzament, având un caracter strict profesional și serios." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 2, "reason": "Deși subiectul (procesele abuzive) este unul negativ, vorbitorii mențin un ton profesional. Emoțiile negative se manifestă subtil, în principal ca îngrijorare față de anumite prevederi ale legii și potențialele lor consecințe.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente în discurs care să indice tristețe sau mâhnire. Tonul este analitic, nu emoțional." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Chiar și în momentele de dezacord, discuția rămâne civilizată și controlată. Nu există semne de furie sau iritare." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Frica nu este exprimată direct. În schimb, participanții exprimă îngrijorări și riscuri potențiale, ceea ce este o formă mai rațională și mai puțin emoțională de a aborda potențialele pericole." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Subiectul proceselor abuzive ar putea genera dezgust, dar vorbitorii nu exprimă această emoție, menținând o abordare tehnică." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O frustrare subtilă poate fi dedusă din dezbaterile prelungite pe anumite aspecte tehnice, unde părțile par să nu ajungă la un consens imediat (de exemplu, discuția despre calitatea procesuală), necesitând explicații repetate." }, { "name": "Anxietate", "grade": 3, "reason": "Anxietatea se manifestă sub formă de îngrijorare. Termenul „creșterea îngrijorătoare” este folosit pentru a descrie fenomenul SLAPP. De asemenea, reprezentanții societății civile își exprimă în mod explicit „îngrijorarea” cu privire la anumite articole și la riscul ca acestea să nu ofere protecția dorită." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Participanții nu exprimă dezamăgire, ci mai degrabă propun soluții și amendamente, ceea ce denotă o atitudine constructivă, orientată spre viitor." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet irelevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Discursul este dominat de un ton neutru, informativ și persuasiv, specific unei consultări publice pe un proiect de lege. Participanții explică, argumentează și pun întrebări într-un cadru formal.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul general este obiectiv, profesional și lipsit de încărcătură emoțională. Limbajul utilizat este preponderent juridic și tehnic, reflectând natura formală a evenimentului." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Întreaga sesiune are un scop informativ. Reprezentanții ministerului explică conținutul și rațiunea legii, în timp ce membrii societății civile aduc date și exemple concrete pentru a-și susține propunerile." }, { "name": "Interogativ", "grade": 4, "reason": "Formatul de consultare implică un dialog bazat pe întrebări și răspunsuri. Moderatorul invită la întrebări, iar participanții solicită în mod activ clarificări și detalii tehnice despre implementarea legii." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii din partea Ministerului Justiției au un rol instructiv, explicând audienței conceptele juridice, logica procedurală și corelarea cu directivele europene pentru a justifica forma actuală a proiectului." }, { "name": "Narațiune", "grade": 2, "reason": "Elemente narative sunt folosite ocazional pentru a oferi context, cum ar fi relatarea istoricului proiectului sau utilizarea unor scenarii ipotetice („să admitem o speță...”) pentru a ilustra un argument." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Fiecare participant încearcă să convingă audiența de validitatea punctului său de vedere. Reprezentanții ministerului apără proiectul, în timp ce societatea civilă argumentează pentru necesitatea amendamentelor propuse, scopul final fiind influențarea deciziei." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea dintre participanți este marcată de un nivel înalt de politețe și respect reciproc, chiar și în momentele de dezacord. Limbajul este diplomatic și constructiv.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Dialogul este constant politicos, utilizându-se formule de adresare respectuoase („domnule secretar”, „domnule deputat”) și expresii precum „vă mulțumesc”, „vă rog”, „bună ziua”, ceea ce menține o atmosferă civilizată." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau atitudine grosolană. Toate intervențiile sunt formulate într-un mod respectuos." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Participanții demonstrează respect reciproc prin ascultarea atentă a argumentelor celorlalți, prin recunoașterea contribuțiilor și prin angajarea într-un dialog constructiv, axat pe idei, nu pe persoane." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Tonul este calm și argumentativ, lipsit de orice formă de agresivitate verbală sau atitudinală." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Contextul formal și seriozitatea subiectului exclud utilizarea sarcasmului." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există momente de umor sau glume; discuția se menține într-un registru strict profesional." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Ironia este absentă din discursul participanților, care preferă o comunicare directă și clară." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Reprezentanții autorităților, în special, folosesc un limbaj diplomatic pentru a gestiona dezacordurile, recunoscând validitatea unor îngrijorări, dar apărând în același timp coerent poziția instituțională." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Discuția este centrată pe o problemă majoră de justiție socială: protejarea libertății de exprimare și a participării publice împotriva abuzurilor judiciare. Rolul de advocacy al societății civile este foarte pronunțat.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de elemente instigatoare la ură. Dimpotrivă, scopul este protejarea drepturilor." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 0, "reason": "Dezbaterea nu se axează pe concepte de corectitudine politică, ci pe precizie juridică și eficiență procedurală." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Proiectul de lege este gândit să fie inclusiv, protejând diverse categorii de actori publici (jurnaliști, activiști, apărători ai drepturilor omului). De asemenea, procesul de consultare în sine este un exemplu de incluziune." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Diversitatea nu este un subiect discutat în mod direct, deși legea, prin natura sa, protejează o diversitate de voci din spațiul public." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Subiectul nu vizează discriminarea pe criterii clasice, ci un tip de abuz sistemic. Nu există discurs discriminatoriu." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale joacă un rol clar de advocacy, promovând activ modificări legislative specifice pentru a spori protecția libertății de exprimare și a apărătorilor drepturilor omului." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 5, "reason": "Întregul proiect de lege este un act de justiție socială, având ca scop combaterea unei forme de abuz de drept (SLAPP) care afectează negativ democrația, transparența și participarea civică, prin intimidarea vocilor critice." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Această dimensiune nu este relevantă pentru discuția tehnică și juridică în cauză." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga discuție este o consultare publică formală, axată pe analiza tehnică și juridică a unui proiect de lege. Participanții demonstrează expertiză, colaborează pentru a identifica probleme și propun soluții, menținând un ton profesional și orientat spre atingerea obiectivului de a îmbunătăți legislația.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este formală și respectuoasă, folosind titluri precum „Domnule Secretar”, „Domnule deputat”. Discuția este structurată, moderată și se concentrează exclusiv pe aspectele tehnice ale proiectului de lege, fără abateri personale sau informale." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Participanții, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai societății civile, demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației, citând articole specifice (ex. art. 38, 70, 96), directive europene (UE 2024/1069) și concepte juridice complexe (Amicus Curiae, lex specialis)." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Un moderator ghidează activ discuția, solicitând întrebări și propuneri („rog participanții să intervină cu întrebări”). Reprezentanții Ministerului Justiției preiau, de asemenea, un rol de lider, explicând raționamentul legii și răspunzând punctual la îngrijorări." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Evenimentul este, prin natura sa, un exercițiu de colaborare. Participanții oferă propuneri concrete pentru îmbunătățirea textului legii, iar reprezentanții ministerului se angajează să le analizeze. Există un dialog constructiv între autorități și societatea civilă." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al întâlnirii este identificarea și rezolvarea problemelor potențiale din proiectul de lege. Se discută aspecte precum recuperarea cheltuielilor, termenele de respingere a acțiunilor și rolul ONG-urilor, căutându-se soluții pentru a face legea mai eficientă." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Deși nu se iau decizii finale, discuția este o etapă crucială în procesul decizional legislativ. Feedback-ul și propunerile colectate sunt menite să informeze și să influențeze forma finală a legii care va fi supusă votului." }, { "name": "Inovație", "grade": 4, "reason": "Proiectul de lege în sine este inovator pentru cadrul juridic național, având ca scop transpunerea unei directive europene recente și introducerea unui mecanism nou de combatere a proceselor judiciare abuzive (SLAPP). Discuția se axează pe implementarea acestei noutăți." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict tehnică și instituțională, concentrată pe un text de lege. Nu există elemente de auto-reflecție, motivație personală sau dezvoltare individuală. Toate argumentele sunt externe și obiective.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Îmbunătățirea vizată este cea a unui act normativ, un proces instituțional și tehnic, nu o formă de dezvoltare personală sau auto-perfecționare a indivizilor implicați." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Nu există discursuri motivaționale sau de încurajare personală. Motivația este implicită și de natură civică sau profesională – de a crea o lege mai bună." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Tonul este analitic și juridic, lipsit de orice element care ar putea fi considerat inspirațional în sensul dezvoltării personale." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Deși legea vizează protejarea persoanelor (jurnaliști, activiști) care dau dovadă de reziliență, acest concept nu este discutat ca o trăsătură personală în cadrul dezbaterii." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuția este orientată spre exterior, spre analiza unui text, și nu conține nicio componentă de introspecție sau conștientizare a stării interioare." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția se manifestă la nivel analitic și critic asupra textului legii, nu ca o formă de auto-reflecție sau introspecție personală." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Subiectul și formatul discuției exclud complet temele legate de dezvoltarea personală." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Dezbaterea este centrată pe o lege cu o puternică încărcătură etică: protejarea libertății de exprimare și a participării publice împotriva abuzului de drept. Se discută intens despre corectitudine, responsabilitate și echilibrul just între drepturi concurente.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Participanții par să își exprime deschis și onest îngrijorările și argumentele, într-un dialog transparent menit să identifice punctele slabe ale proiectului." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Scopul declarat al legii și al discuției este de a menține integritatea sistemului judiciar, prevenind utilizarea sa abuzivă. Participanții acționează cu integritate profesională, contribuind la acest scop." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Ministerul Justiției își asumă responsabilitatea de a consulta publicul, iar organizațiile civice își asumă responsabilitatea de a reprezenta interesul public, în special al jurnaliștilor și activiștilor vizați de lege." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 5, "reason": "O dilemă etică centrală este cum să se descurajeze procesele abuzive fără a limita dreptul legitim al unei persoane de a-și apăra reputația. Discuția despre cuantumul amenzilor și potențialul lor efect de descurajare generală ilustrează perfect această tensiune." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Însăși noțiunea de „procedură abuzivă” implică o judecată morală. Discuția tratează acțiunile de tip SLAPP ca fiind imorale și dăunătoare pentru interesul public, justificând astfel necesitatea legii." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Conceptul de corectitudine (fairness) este un fir roșu al discuției, de la stabilirea unor proceduri echitabile până la asigurarea unei compensări corecte a cheltuielilor de judecată pentru partea vătămată." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 3, "reason": "Participanții își exprimă îngrijorarea că anumite ambiguități ar putea submina încrederea în aplicarea legii, solicitând clarificări pentru a crea un mecanism juridic predictibil și demn de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul de comunicare este predominant formal, direct și elaborat, corespunzător unei dezbateri juridice tehnice. Se pune un accent deosebit pe claritate și precizie, evitându-se informalitatea și ambiguitatea.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Participanții își expun argumentele și întrebările în mod direct, fără ocolișuri. Propunerile sunt formulate clar, de exemplu: „rugămintea ar fi să examinăm în ce măsură în textul legii poate fi stabilită o normă mai pronunțată”." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Comunicarea indirectă este practic absentă. Contextul formal și tehnic necesită exprimări clare și neechivoce pentru a evita neînțelegerile." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Deși subiectul este complex, vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari, folosind terminologie juridică precisă și structurându-și logic argumentele. Însăși scopul consultării este de a spori claritatea legii." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 1, "reason": "Ambiguitatea este un subiect central al discuției (ex. ce înseamnă „rezonabil” sau „vădit neîntemeiat”), dar este tratată ca o problemă de rezolvat, nu ca o caracteristică a stilului de comunicare, care tinde spre precizie." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Există un echilibru între concizie și necesitatea de a elabora. Moderatorul solicită intervenții succinte, dar explicațiile juridice detaliate, în special din partea reprezentanților ministerului, sunt necesare și predomină." }, { "name": "Elaborat", "grade": 5, "reason": "Multe intervenții, în special cele ale experților de la minister, sunt elaborate, detaliind raționamentul juridic, făcând trimiteri la diverse acte normative și explicând contextul european. Acest lucru este esențial pentru complexitatea temei." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, specific unui cadru oficial de consultări publice. Se folosesc formule de adresare protocolare, iar tonul este serios și profesional pe tot parcursul înregistrării." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de elemente informale, cu excepția unor scurte momente de organizare procedurală, ceea ce subliniază caracterul formal al evenimentului." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 1, "reason": "Discuția este ancorată în contextul legislativ al Republicii Moldova și în procesul de aliniere la normele UE. Există o referință punctuală la legislația din România, dar aspectele culturale sau regionale nu reprezintă o temă principală.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 0, "reason": "Discuția nu abordează norme culturale, ci exclusiv norme juridice și procedurale." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 2, "reason": "Se menționează ca exemplu abordarea României în privința dezincriminării calomniei și a plafonului amenzilor, ceea ce constituie o comparație regională relevantă pentru context, deși nu este dezvoltată pe larg." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio referire la tradiții sau practici tradiționale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Dezbaterea este pur juridică și nu face referire la obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului nu este prezentă în discuție." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se fac referiri la patrimoniul cultural sau național." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Nu există manifestări de mândrie națională; discuția este pragmatică și tehnică." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția este un element central, atât ca subiect al legii (care vizează intenția abuzivă a reclamanților), cât și ca focus al dezbaterii, care încearcă să clarifice intenția legiuitorului și să prevină interpretările eronate sau părtinitoare.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 4, "reason": "Proiectul de lege este conceput special pentru a contracara tacticile manipulative de intimidare prin justiție (SLAPP). Discuția analizează diverse comportamente procesuale (ex. „cereri de amânări”) ca posibile indicii ale unei intenții manipulative." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 4, "reason": "Se observă o tensiune între diferite perspective: pe de o parte, reprezentanții societății civile susțin protecții cât mai puternice pentru jurnaliști, iar pe de altă parte, unii participanți își exprimă îngrijorarea că legea ar putea fi prea părtinitoare și ar descuraja persoanele să-și apere legitim onoarea." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Credibilitatea este un pilon al discuției. Argumentele se bazează pe surse credibile: directive UE, rapoarte ale Consiliului Europei, studii ale centrelor de expertiză juridică și experiența practică a avocaților și judecătorilor." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "O mare parte a dialogului este dedicată clarificării intenției și motivului din spatele fiecărei prevederi. De exemplu, se explică de ce anumite proceduri sunt limitate în timp sau de ce se propun anumite sancțiuni, pentru a asigura că scopul legii este atins corect." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 5, "reason": "Riscul interpretării inexacte de către instanțe este o preocupare majoră. Participanții solicită clarificări pentru termeni precum „vădit neîntemeiat” sau „rezonabil” tocmai pentru a minimiza acest risc și a asigura o aplicare uniformă." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Discuția este strict tehnică și se referă la legislația națională în contextul alinierii la standardele europene. Nu există niciun element de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Legea anti-SLAPP în dezbatere: Societatea civilă cere posibilitatea respingerii proceselor abuzive în orice etapă Un punct central de dezbatere în cadrul consultărilor publice privind proiectul de lege anti-SLAPP vizează momentul în care o instanță poate respinge o acțiune judiciară abuzivă. Reprezentanții societății civile, în special Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), au solicitat modificarea proiectului pentru a permite respingerea unui litigiu calificat drept SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) în orice etapă a procesului, nu doar înainte de începerea dezbaterilor judiciare. Potrivit propunerii CRJM, actuala formulare a proiectului, care limitează cererea de respingere timpurie până la începerea dezbaterilor, este prea restrictivă. Ilie Chirtoac, reprezentantul CRJM, a argumentat că natura abuzivă a unui proces poate deveni evidentă și mai târziu, pe parcursul examinării cauzei, prin apariția unor probe sau circumstanțe noi. Acesta a subliniat că directiva UE, care stă la baza proiectului, prevede că momentul constatării caracterului abuziv poate surveni oricând în cursul procedurii. Flexibilitatea ar oferi pârâtului (de obicei un jurnalist sau activist) posibilitatea de a solicita încetarea procesului de hărțuire judiciară imediat ce dovezile devin clare, indiferent de faza procesuală. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției au apărat abordarea actuală a proiectului. Victor Calughin, de la Direcția elaborare acte normative a ministerului, a explicat că această limitare este legată de logica Codului de procedură civilă. Potrivit acestuia, etapa pregătirii cauzei pentru dezbateri este momentul în care se administrează toate probele. Odată ce instanța trece la faza dezbaterilor pe fond, se presupune că acțiunea nu a fost „vădit neîntemeiată”, ci necesită o analiză aprofundată. Ministerul consideră că, dacă noi probe care indică un abuz apar după această etapă, se aplică alte remedii prevăzute de lege, precum amenzile sau despăgubirile, dar nu și procedura de respingere rapidă. Această divergență de opinii subliniază tensiunea dintre crearea unui mecanism rapid și eficient de protecție și menținerea coerenței cu procedurile judiciare existente. ### Legea anti-SLAPP: Victimele proceselor abuzive riscă să nu-și recupereze integral cheltuielile de judecată O îngrijorare majoră exprimată în cadrul consultărilor publice asupra proiectului de lege anti-SLAPP este legată de mecanismul de compensare a cheltuielilor de judecată pentru persoanele vizate de procese abuzive. Reprezentanții societății civile au avertizat că actuala formă a legii ar putea lăsa victimele, precum jurnaliștii și activiștii, să suporte o parte semnificativă din costurile legale, chiar și în cazul în care câștigă procesul. Problema, ridicată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), constă în faptul că proiectul face trimitere la normele generale ale Codului de procedură civilă pentru recuperarea cheltuielilor. Aceste norme prevăd compensarea costurilor „reale, necesare și rezonabile”. Practica judiciară actuală, însă, arată că instanțele interpretează noțiunea de „rezonabil” într-un mod care duce la o acoperire parțială a costurilor, adesea în jur de 50%. Astfel, chiar dacă un jurnalist este dat în judecată abuziv și câștigă, ar putea fi nevoit să achite din propriul buzunar zeci de mii de lei pentru serviciile avocatului. CRJM susține că această situație contravine spiritului directivei europene, care vizează recuperarea „integrală” a cheltuielilor, cu excepția celor considerate „excesive”. Societatea civilă solicită introducerea în noua lege a unei norme mai pronunțate, care să stabilească o prezumție de integralitate a compensării, pentru a descuraja în mod real intentarea proceselor de tip SLAPP. Fără o astfel de garanție, povara financiară rămâne un instrument eficient de intimidare și cenzură. Ministerul Justiției a argumentat că prevederile actuale sunt în concordanță cu directiva, considerând că noțiunea de cheltuieli „rezonabile” din legislația națională se corelează cu excepția pentru costuri „excesive” din directiva UE. Totuși, criticii subliniază că standardul aplicat în practică este mult mai mic, iar persoanele vizate de procese abuzive ajung să recupereze, în cel mai bun caz, doar jumătate din cheltuielile juridice suportate, ceea ce subminează scopul legii de a oferi o protecție reală și eficientă. ### Abrogarea calomniei din Codul Contravențional, un pilon controversat al legii anti-SLAPP Una dintre cele mai aprinse dezbateri din jurul noului proiect de lege anti-SLAPP este propunerea de abrogare a articolului 70 din Codul Contravențional, care pedepsește calomnia. Această modificare, susținută de Ministerul Justiției ca fiind o aliniere esențială la standardele internaționale privind libertatea de exprimare, a stârnit îngrijorări în rândul mai multor instituții ale statului. Reprezentanții Ministerului Justiției au argumentat că eliminarea sancțiunilor contravenționale pentru calomnie este o recomandare directă a unor organisme precum Consiliul Europei și UNESCO. Logica din spatele propunerii este că disputele privind veridicitatea unor informații nu ar trebui soluționate de un agent constatator al statului, ci într-un proces civil, unde ambele părți pot prezenta probe într-un cadru contradictoriu. Astfel, se dorește mutarea acestor litigii exclusiv în sfera dreptului civil, pentru a evita utilizarea acuzațiilor de calomnie ca instrument de presiune asupra vocilor critice. Pe de altă parte, mai mulți participanți la discuții, inclusiv reprezentanți ai instituțiilor de stat care au avizat proiectul, și-au exprimat rezervele. Principala temere este că, în absența unei proceduri contravenționale simple și rapide, cetățenii de rând, care nu dispun de resurse financiare pentru un proces civil costisitor și de lungă durată, vor rămâne fără un mecanism eficient de a-și apăra onoarea și demnitatea. S-a subliniat că, deși abrogarea articolului 70 este un obiectiv, aceasta ar trebui corelată cu simplificarea procedurilor civile, pentru a nu crea un vid de protecție. În contextul discuțiilor, au fost prezentate și date statistice care arată că, doar în anul precedent, au fost înregistrate aproximativ 300 de procese verbale contravenționale pe marginea articolului 70, indicând că acest mecanism este încă utilizat frecvent. Dezbaterea rămâne deschisă, evidențiind dificultatea de a balansa între protejarea robustă a libertății de exprimare, conform standardelor europene, și asigurarea unor căi de atac accesibile pentru toți cetățenii care se consideră victime ale defăimării.