--- title: "Ședința Comisiei pentru control al finanțelor publice din 30 septembrie 2026" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/112294/Sedinta-Comisiei-pentru-control-al-finantelor-publice-din-30-septembrie-2026 event_date: 2026-09-30T11:15:00+03:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, Sala Europa" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 8447 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/112294 publisher: Privesc.Eu --- # Ședința Comisiei pentru control al finanțelor publice din 30 septembrie 2026 ## Comunicat de presă # Gestionarea fondurilor electorale și deficiențele sistemului informatic al Comisiei Electorale Centrale, analizate de comisia parlamentară de profil Membrii Comisiei pentru control al finanțelor publice s-au reunit miercuri, 30 septembrie 2026, pentru a audia rapoartele Curții de Conturi a Republicii Moldova referitoare la gestionarea fondurilor alocate Comisiei Electorale Centrale (CEC). Discuțiile s-au axat pe evaluarea conformității cheltuielilor din cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului din anul 2024, alegerilor parlamentare din anul 2025, precum și pe situațiile financiare consolidate ale instituției pentru exercițiul bugetar precedent. Conform rapoartelor prezentate, nivelul de executare a bugetelor destinate scrutinelor a înregistrat o îmbunătățire comparativ cu anii precedenți, fiind de 84% pentru alegerile din 2024 și de 79% pentru cele din 2025. Cu toate acestea, auditorii au subliniat că persistă o serie de deficiențe administrative și procedurale care generează vulnerabilități în gestionarea banului public, în ciuda faptului că majoritatea recomandărilor formulate în misiunile anterioare de audit au fost implementate. O problemă majoră dezbătută în cadrul ședinței a vizat mecanismul de remunerare a funcționarilor electorali. Din cauza erorilor din listele de plată și a datelor bancare incorecte, numeroase transferuri nu au putut fi procesate, iar fondurile au fost returnate la bugetul de stat. De asemenea, s-a constatat o dependență ridicată de plățile în numerar efectuate prin intermediul Poștei Moldovei. „Ne confruntăm cu situații în care unii beneficiari ai indemnizațiilor electorale nu își primesc banii din cauza datelor de identitate introduse greșit sau a lipsei conturilor bancare active. Este imperativă digitalizarea completă a acestui proces, sincronizarea listelor și utilizarea sistemelor moderne, precum platforma MPay sau sistemul de plăți instant MIA, pentru a elimina plățile în numerar și a reduce erorile umane”, a declarat reprezentanta echipei de audit a Curții de Conturi în cadrul audierilor. Pe lângă aspectele financiare, raportul a evidențiat vulnerabilități semnificative la nivelul infrastructurii IT a Comisiei Electorale Centrale. Au fost identificate deficiențe în ținerea evidenței echipamentelor tehnice, unele fiind raportate ca pierdute sau deteriorate, precum și utilizarea unor sisteme de operare învechite și neactualizate, care pot reprezenta un risc major de securitate cibernetică în timpul proceselor electorale. În domeniul achizițiilor publice, auditul a scos la iveală practicarea unor achiziții fragmentate și neplanificate corespunzător, în special pentru bunuri de valoare mică, precum combustibilul, produsele de protocol sau materialele de birou. Lipsa utilizării sistemului electronic MTender pentru anumite contracte de valoare mică a limitat transparența și concurența. „Trebuie să asigurăm o transparență totală și o eficiență maximă în cheltuirea banilor publici alocați scrutinelor. Deficiențele sistemelor informatice, vulnerabilitățile cibernetice și lipsa unei planificări riguroase a achizițiilor necesită o abordare urgentă. Nu ne putem permite erori administrative atunci când este vorba despre buna desfășurare a proceselor electorale”, a subliniat președintele comisiei în timpul dezbaterilor. În urma ședinței, Comisia pentru control al finanțelor publice a cerut conducerii Comisiei Electorale Centrale să accelereze procesul de implementare a recomandărilor Curții de Conturi. Printre prioritățile stabilite se numără revizuirea și modernizarea parcului tehnic IT, centralizarea procedurilor de achiziții publice și crearea unui mecanism digitalizat, integrat cu bazele de date guvernamentale, pentru plata corectă și la timp a tuturor funcționarilor implicați în procesele electorale viitoare. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Discursul este formal și tehnic, axat pe audit financiar și proceduri legale. Emoțiile pozitive sunt practic absente, cu excepția unor exprimări formale de politețe și satisfacție profesională.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare de fericire în cadrul ședinței. Tonul este serios și profesional." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un optimism foarte redus este sugerat de menționarea îmbunătățirilor în execuția bugetară și implementarea recomandărilor anterioare. De exemplu, „gradul de executare a bugetului... s-a îmbunătățit” și „au fost realizate la nivel de 92 de procente”." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 2, "reason": "Există exprimări formale de recunoștință, cum ar fi „reiterez mulțumiri pentru echipa de audit” din partea reprezentantei CEC. Acestea fac parte din eticheta unei ședințe oficiale." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul general este monoton și lipsit de orice formă de entuziasm. Discuțiile sunt procedurale și tehnice." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție nu este relevantă pentru contextul unei ședințe de comisie parlamentară." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio expresie de bucurie. Contextul este unul de control și analiză a problemelor." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 1, "reason": "O ușoară satisfacție profesională este exprimată de reprezentanta CEC când menționează că „neconformități semnificative nu au fost atestate”. Este o reacție la un rezultat pozitiv al auditului, nu o emoție puternică." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet lipsită de umor sau amuzament, fiind una strict formală și serioasă." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 1, "reason": "Deși se discută despre nereguli și deficiențe, tonul rămâne profesional. Emoțiile negative sunt exprimate subtil, sub formă de frustrare sau dezamăgire legată de anumite proceduri sau neimplementări.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare de tristețe în discurs." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Nu există furie. Dezacordurile și criticile sunt exprimate într-un mod controlat și profesional." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare de frică sau teamă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio manifestare de dezgust." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "O ușoară frustrare este vizibilă în replicile președintelui comisiei cu privire la plățile în numerar în străinătate („arată urât, chiar urât”) și în explicațiile CEC despre dificultățile practice („cât de mult noi nu am vrea să avem o planificare foarte fidelă, realitatea spune că este imposibil”)." }, { "name": "Anxietate", "grade": 0, "reason": "Nu există semne de anxietate sau neliniște în discursul participanților." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 1, "reason": "Președintele comisiei își exprimă o ușoară dezamăgire față de neimplementarea unor recomandări anterioare și față de anumite practici ale CEC, cum ar fi plățile în numerar, pe care le consideră nepotrivite." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție nu este relevantă pentru contextul discuției." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință are un caracter formal, informativ și procedural. Tonul este predominant neutru, axat pe prezentarea de date, analiza rapoartelor de audit și formularea de întrebări și răspunsuri tehnice.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 5, "reason": "Tonul dominant, în special în prezentările reprezentanților Curții de Conturi, este obiectiv și neutru. Se prezintă fapte și cifre fără încărcătură emoțională." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al ședinței este prezentarea și discutarea informațiilor din rapoartele de audit. Întregul discurs este dens în date, referințe la legi, proceduri și constatări factuale." }, { "name": "Interogativ", "grade": 3, "reason": "O parte semnificativă a ședinței constă în întrebări adresate de membrii comisiei către reprezentanții CEC și Curții de Conturi pentru a clarifica aspecte din rapoarte. De exemplu: „Dar de ce?”, „Și atunci noi stimulăm evaziunea fiscală?”." }, { "name": "Instructiv", "grade": 2, "reason": "Recomandările Curții de Conturi au un caracter instructiv, oferind indicații clare pentru remedierea deficiențelor. Discuțiile clarifică modul corect de aplicare a legislației." }, { "name": "Narațiune", "grade": 1, "reason": "Prezentarea rapoartelor urmează o structură narativă tehnică (introducere, constatări, concluzii), dar nu este o povestire în sensul clasic." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 2, "reason": "Reprezentanții CEC încearcă să convingă comisia de complexitatea situațiilor și de justificarea acțiunilor lor, în timp ce membrii comisiei încearcă să convingă CEC de necesitatea implementării stricte a recomandărilor." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Interacțiunea este guvernată de protocolul parlamentar. Participanții folosesc un limbaj formal, se adresează cu respect și mențin un dialog diplomatic, chiar și în momentele de dezacord.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Politețea este constantă pe parcursul ședinței. Se folosesc formule de adresare formale precum „Domnule Președinte”, „Stimați membri”, „Onorată asistență” și se adresează mulțumiri reciproce." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau atitudine grosolană." }, { "name": "Respect", "grade": 4, "reason": "Participanții manifestă respect reciproc pentru funcțiile și instituțiile pe care le reprezintă. Chiar și criticile sunt formulate într-un mod respectuos și constructiv." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Dialogul este ferm, dar nu agresiv. Nu există atacuri la persoană sau un ton ridicat." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Nu se utilizează sarcasmul. Tonul este direct și serios." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există momente de umor; atmosfera este strict profesională." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Nu există ironie în discursul participanților." }, { "name": "Diplomație", "grade": 3, "reason": "Reprezentanții CEC folosesc un limbaj diplomatic pentru a-și argumenta poziția, recunoscând constatările auditului, dar explicând contextul. De exemplu: „nu negăm că este necesar să facem acest lucru, dar haideți să privim lucrurile real”." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 1, "reason": "Discuția este centrată pe aspecte tehnice, financiare și juridice. Problemele sociale sunt atinse doar tangențial, prin prisma unor cerințe legale privind reprezentarea în politică.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Acest tip de discurs este complet absent." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 1, "reason": "Subiectul este atins indirect când se menționează nerespectarea cotelor legale pentru promovarea femeilor și tinerilor în activitatea partidelor. Este o constatare tehnică a unei nereguli, nu o dezbatere socială." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 1, "reason": "Similar cu subcategoria anterioară, tema inclusivității apare doar în contextul menționării cotelor de gen și de vârstă, ca o cerință legală." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Conceptul de diversitate nu este discutat în afara contextului cotelor legale menționate." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio discuție sau acuzație legată de discriminare." }, { "name": "Advocacy", "grade": 1, "reason": "Există o formă de advocacy profesional: Curtea de Conturi pledează pentru respectarea legii și eficiență, iar CEC pledează pentru înțelegerea provocărilor practice și pentru soluții pragmatice." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 0, "reason": "Tema nu este abordată. Discuția se concentrează pe justiția financiară și conformitatea legală." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 0, "reason": "Nu există elemente care să necesite sau să demonstreze sensibilitate culturală." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga ședință este dedicată analizei rapoartelor de audit, o sarcină profesională specifică. Discuțiile sunt structurate, formale și se concentrează pe aspecte tehnice, legale și procedurale, demonstrând un nivel înalt de profesionalism și orientare spre îndeplinirea obiectivelor ședinței.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Limbajul utilizat este formal și respectuos („Stimate domnule președinte, stimați membri”). Dezbaterile, deși uneori contradictorii, se desfășoară într-un cadru procedural strict, axat pe subiectul în discuție, fără devieri personale." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Reprezentanții Curții de Conturi și ai CEC demonstrează o cunoaștere aprofundată a legislației, a procedurilor de audit și a sistemelor informatice (ex: C1). Argumentele sunt susținute cu date concrete și referințe la acte normative, ceea ce atestă un nivel ridicat de expertiză." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința în mod eficient, gestionează agenda, acordă cuvântul și intervine pentru a clarifica aspecte sau pentru a menține discuția pe făgașul corect. El ghidează dezbaterea către identificarea de soluții și pași următori." }, { "name": "Colaborare", "grade": 4, "reason": "Există un dialog constructiv între Curtea de Conturi și CEC. Se discută recomandările, se acceptă critici și se caută soluții comune. Menționarea discuțiilor cu alte ministere (Finanțe, Externe) subliniază o abordare colaborativă pentru rezolvarea problemelor sistemice." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Ședința este centrată pe rezolvarea problemelor identificate în audit. Se analizează cauzele neconformităților (ex: erori umane în listele de plată) și se propun soluții concrete (ex: automatizarea proceselor), care sunt acceptate de entitatea auditată pentru implementare." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 3, "reason": "Deși scopul principal este auditul, nu luarea de decizii finale, întreaga discuție este orientată spre acest scop. CEC se angajează să implementeze recomandările, iar comisia solicită planuri de acțiune, creând astfel cadrul pentru deciziile viitoare de corectare a deficiențelor." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Discuția atinge subiecte legate de modernizarea proceselor, cum ar fi digitalizarea, implementarea plăților prin transfer bancar în diaspora și îmbunătățirea sistemelor IT. Deși nu este tema centrală, există o deschidere către soluții inovatoare pentru a crește eficiența." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 2, "reason": "Accentul este pus pe îmbunătățirea instituțională și pe reflecția asupra proceselor, nu pe dezvoltarea personală a indivizilor. Discuția vizează corectarea erorilor sistemice și optimizarea procedurilor pentru viitor.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 4, "reason": "Tema centrală este îmbunătățirea instituțională. CEC recunoaște deficiențele și discută activ planurile de implementare a recomandărilor Curții de Conturi pentru a optimiza procesele de planificare, achiziții și gestiune financiară." }, { "name": "Motivație", "grade": 1, "reason": "Motivația discutată este de natură profesională și instituțională. Se menționează pe scurt motivația civică a funcționarilor electorali din diasporă, dar tema principală nu este motivația personală a participanților." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este tehnic, procedural și axat pe audit. Nu are un caracter inspirațional." }, { "name": "Reziliență", "grade": 2, "reason": "Reprezentanții CEC demonstrează reziliență instituțională prin acceptarea criticilor, explicarea contextului problemelor și concentrarea pe soluții viitoare, fără a adopta o atitudine pur defensivă." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Discuția este complet orientată spre exterior, analizând procese și proceduri, fără nicio componentă de introspecție sau conștientizare personală." }, { "name": "Reflecție", "grade": 3, "reason": "Procesul de audit în sine este un exercițiu de reflecție instituțională. Se analizează acțiunile trecute, se recunosc erorile („îmi asum această omisiune”) și se discută lecțiile învățate pentru a preveni repetarea lor." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează exclusiv pe dezvoltarea și optimizarea procedurilor instituționale, nu pe parcursul de dezvoltare personală al vreunui participant." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Întreaga ședință se bazează pe principiile etice de gestionare a banilor publici. Discuțiile despre responsabilitate, integritate, transparență și legalitate sunt centrale, reflectând scopul fundamental al unui exercițiu de audit public.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Participanții par onești în declarații, recunoscând anumite neajunsuri și nereguli. CEC admite erorile și explică motivele practice din spatele acestora, într-un dialog deschis cu Curtea de Conturi." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Integritatea în gestionarea fondurilor publice este pilonul central al discuției. Rolul Curții de Conturi este de a verifica această integritate, iar angajamentul CEC de a remedia problemele demonstrează intenția de a menține un standard înalt de integritate instituțională." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Tema responsabilității este omniprezentă. CEC este trasă la răspundere pentru modul de utilizare a banilor, iar reprezentanții săi își asumă responsabilitatea pentru acțiunile instituției, angajându-se să implementeze măsurile corective." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 2, "reason": "Se conturează o dilemă etică minoră în discuția despre plățile în numerar către funcționarii din diasporă: riscul de a facilita evaziunea fiscală versus dificultățile practice și costurile ridicate ale alternativelor, care ar afecta direct funcționarii." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 2, "reason": "Judecățile sunt preponderent de natură tehnică și legală. Cu toate acestea, principiul moral al utilizării corecte și eficiente a banului public stă la baza întregii evaluări și a recomandărilor formulate." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Principiul corectitudinii este invocat atât în contextul asigurării unor alegeri corecte, cât și în cel al managementului financiar. Auditul în sine este un instrument pentru a asigura corectitudinea și conformitatea cheltuielilor." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Scopul final al procesului este de a consolida încrederea publicului în instituțiile statului. Prin transparența procesului de audit și asumarea corectării erorilor, se urmărește demonstrarea faptului că instituțiile sunt demne de încredere." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 4, "reason": "Comunicarea este predominant formală, directă și structurată, adecvată cadrului unei ședințe de comisie parlamentară. Datorită complexității subiectului, explicațiile devin adesea elaborate pentru a oferi claritate și context.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 4, "reason": "Participanții comunică direct și la subiect. Curtea de Conturi prezintă constatările fără ocolișuri, iar membrii comisiei pun întrebări punctuale pentru a obține clarificări imediate." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Stilul indirect este aproape absent, deoarece contextul formal și tehnic al ședinței impune o comunicare clară și lipsită de echivoc." }, { "name": "Claritate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii depun eforturi pentru a fi clari, folosind date specifice, citând articole de lege și structurându-și intervențiile. Chiar dacă subiectul este tehnic, comunicarea este clară pentru publicul avizat." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Nu există ambiguitate în discurs. Scopul este de a fi precis, atât în prezentarea constatărilor de audit, cât și în formularea recomandărilor și a răspunsurilor." }, { "name": "Concizie", "grade": 3, "reason": "Prezentările inițiale sunt concise, dar discuțiile ulterioare devin mai puțin concise, deoarece participanții intră în detalii pentru a-și justifica pozițiile sau pentru a explica situații complexe, necesitând uneori intervenția moderatorului." }, { "name": "Elaborat", "grade": 4, "reason": "Răspunsurile, în special cele ale CEC, sunt adesea elaborate pentru a oferi un context complet asupra problemelor, cum ar fi provocările logistice ale plăților în diasporă sau motivele din spatele unor neconformități." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, reflectat în adresare, respectarea procedurilor, tonul serios și utilizarea unui limbaj tehnic și juridic specific domeniului." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Stilul este exclusiv formal, fără elemente de limbaj colocvial sau ton informal." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 2, "reason": "Aspectele culturale și regionale sunt atinse tangențial, în principal prin discuțiile despre provocările specifice implementării procedurilor în diaspora sau în anumite unități teritoriale (Găgăuzia) și prin referiri la gestionarea patrimoniului de stat.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 2, "reason": "Interacțiunea dintre participanți respectă normele culturale ale unui mediu administrativ-parlamentar din spațiul românesc, caracterizat prin formalism, ierarhie și proceduralism." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 3, "reason": "Se discută explicit despre diferențele și provocările regionale, cum ar fi logistica plăților în diasporă (cu exemplul Norvegiei) sau concentrarea unor neconformități în UTA Găgăuzia." }, { "name": "Tradiții", "grade": 1, "reason": "Se face o referire minoră la practici „tradiționale” sau istorice, cum ar fi colaborarea de lungă durată cu Poșta Moldovei pentru efectuarea plăților." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Nu se discută despre obiceiuri locale în sensul clasic al termenului." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 1, "reason": "Tema este atinsă indirect prin prisma organizării alegerilor în diaspora, ceea ce implică operarea într-un context internațional și multicultural." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 2, "reason": "Discuția despre înregistrarea clădirilor și terenurilor CEC abordează tema gestionării corecte a patrimoniului public al statului." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Sentimentul de mândrie națională nu este exprimat în cadrul acestei ședințe tehnice." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 3, "reason": "Intenția generală a participanților este aliniată cu rolurile lor profesionale: audit, supraveghere și justificare. Credibilitatea surselor (Curtea de Conturi, CEC) este un element fundamental al discuției, deși apar și scurte momente de nuanțare politică sau dezbatere asupra interpretării datelor.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Discuția este transparentă și profesională, fără a se recurge la tactici de manipulare a informației sau a interlocutorilor." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 2, "reason": "Deși majoritatea discuției este tehnică, apare un scurt moment de partizanat politic când un deputat compară neconformitățile CEC cu cele ale partidelor, iar președinta CEC califică întrebarea drept una politică. Acest schimb de replici introduce o ușoară tentă de părtinire." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 4, "reason": "Credibilitatea Curții de Conturi ca evaluator extern și a CEC ca sursă de informații despre propriile operațiuni este esențială. Întregul proces se bazează pe premisa că informațiile prezentate de aceste surse sunt credibile." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 3, "reason": "Intențiile declarate ale tuturor părților sunt constructive: Curtea de Conturi urmărește conformitatea legală, CEC dorește să-și justifice acțiunile și să se îmbunătățească, iar comisia își exercită rolul de control parlamentar." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 2, "reason": "Apare o dezbatere privind interpretarea datelor despre execuția bugetară, unde președinta CEC contestă cifrele inițiale și propune o altă perspectivă (raportarea la bugetul precizat), sugerând o posibilă interpretare diferită a performanței." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul și conținutul discuției nu conțin niciun element de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Curtea de Conturi: Gestiunea financiară a alegerilor prezidențiale și parlamentare, fără abateri semnificative, dar cu deficiențe de planificare Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice a audiat miercuri rapoartele Curții de Conturi privind gestiunea financiară a alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025 de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Deși auditul nu a depistat nereguli semnificative în gestionarea fondurilor, a scos la iveală o serie de deficiențe legate de planificarea bugetară și de cadrul normativ. Potrivit raportului prezentat în ședință, Curtea de Conturi a realizat trei misiuni de audit public extern la CEC pentru perioada analizată. Concluzia principală a fost că, în general, mijloacele financiare alocate pentru desfășurarea scrutinelor au fost gestionate conform normelor, fără a fi identificate „neconformități semnificative”. Cu toate acestea, au fost semnalate „unele neconformități și deficiențe, generate atât de imperfecțiunea cadrului de reglementare, cât și de neconformarea la unele prevederi ale acestuia”. Unul dintre aspectele problematice evidențiate se referă la planificarea și execuția bugetului alocat alegerilor. Deși s-a înregistrat o îmbunătățire în execuția bugetară comparativ cu anii precedenți, persistă rezerve. Pentru alegerile din 2024, gradul de execuție a fost de 84%, iar pentru cele din 2025 – de 79%. Aceste discrepanțe au fost condiționate atât de deficiențe în procesul de estimare a necesităților, cât și de nealinierea mecanismului de elaborare a bugetului CEC la Legea finanțelor publice, care ar trebui să garanteze o mai mare autonomie instituțională. Reprezentanții Curții de Conturi au menționat că proiectele de buget ale CEC au fost elaborate în limitele de cheltuieli stabilite de Ministerul Finanțelor, ceea ce contravine principiului de autonomie. În acest sens, Curtea a recomandat instituirea unor proceduri care să îmbunătățească exactitatea estimării cheltuielilor pentru organizarea alegerilor, inclusiv prin aprobarea unor criterii specifice pentru a corela sumele planificate cu necesitățile reale. În replică, președinta CEC, Angelica Caraman, a subliniat că, raportat la alocațiile precizate, gradul de executare a bugetului a fost de fapt de 96% pentru alegerile prezidențiale și 98% pentru cele parlamentare, reprezentând o îmbunătățire semnificativă față de scrutinele anterioare. Aceasta a argumentat că planificarea exactă este dificilă din cauza factorilor imprevizibili, precum fluctuațiile de prețuri la carburanți sau modificările de ultim moment în componența organelor electorale. ### Plăți în numerar și riscuri de evaziune: Provocările remunerării funcționarilor electorali din diaspora, în dezbaterea Parlamentului Modalitatea de plată a indemnizațiilor pentru funcționarii electorali care activează în secțiile de votare din afara țării rămâne o problemă complexă, marcată de riscuri și ineficiență. Subiectul a fost pe larg dezbătut în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a analizat un raport de audit al Curții de Conturi privind activitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC). Auditul a scos la iveală că principala metodă de plată pentru miile de funcționari din diaspora este în numerar (cash), o practică pe care unii deputați au calificat-o drept „învechită” și generatoare de riscuri. S-a menționat că președinții birourilor electorale din străinătate, angajați ai Ministerului de Externe, sunt nevoiți să transporte și să distribuie sume mari de bani în plicuri, o procedură considerată inestetică și problematică din punct de vedere logistic și al siguranței. Deputatul Petru Burduja a ridicat problema posibilei evaziuni fiscale, argumentând că plata în numerar în alte state nu asigură transparența veniturilor obținute, care, conform legislației unor țări, ar trebui impozitate. „Când mergem cu banul cash, părerea mea este că noi nu ne putem permite așa o răsfățare. Arată urât”, a declarat Burduja, sugerând trecerea la transferuri bancare pe card sau pe numărul de telefon. În replică, președinta CEC, Angelica Caraman, a explicat dificultățile practice ale unei astfel de tranziții. Aceasta a invocat comisioanele bancare exorbitante care ar diminua semnificativ indemnizațiile (de exemplu, dintr-o indemnizație de 100 de euro, un funcționar ar putea rămâne cu doar 20 de euro în Norvegia) și reticența multor persoane de a-și deschide conturi bancare special pentru o activitate temporară. „Activitatea în diasporă se face mai mult din spirit civic. Este o indemnizație foarte mică și dacă îi mai punem din contul lor să achite și plățile băncii, atunci chiar ne putem trezi că nu vom avea doritori”, a argumentat Caraman. Deputatul Vasile Grădinaru a susținut poziția CEC, menționând că logistica deschiderii și închiderii a mii de conturi bancare pentru personal temporar ar genera costuri suplimentare semnificative pentru bugetul de stat. Cu toate acestea, toți participanții la discuție au convenit asupra necesității de a identifica o soluție modernă și eficientă. CEC a fost îndemnată să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și alte instituții pentru a explora și implementa mecanisme de plată alternative, care să asigure transparență și să elimine riscurile asociate plăților în numerar. ### Funcționari necertificați în alegeri și 4.000 de laptopuri învechite: Auditul Curții de Conturi scoate la iveală probleme la CEC O serie de deficiențe privind certificarea personalului electoral și gestionarea patrimoniului IT al Comisiei Electorale Centrale (CEC) au fost identificate de Curtea de Conturi, conform unui raport de audit prezentat miercuri în Parlament. Problemele semnalate ridică întrebări cu privire la buna guvernare și securitatea proceselor electorale. Auditul a constatat că 42 de funcționari electorali au activat în cadrul birourilor electorale fără a deține certificatele de calificare obligatorii, introduse prin noul Cod Electoral. Majoritatea acestor cazuri (24) au fost înregistrate în UTA Găgăuzia, precum și în municipiul Chișinău. Această situație a apărut în ciuda faptului că instruirea și certificarea sunt responsabilitatea Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), o instituție fondată de CEC. În plus, s-a relevat că sistemul informațional destinat certificării conține date incomplete sau eronate, inclusiv greșeli în codurile de identificare ale persoanelor și în numerele certificatelor, ceea ce afectează acuratețea bazei de date. Curtea de Conturi a recomandat corectarea acestor erori și consolidarea mecanismelor de desemnare a membrilor organelor electorale, pentru a permite accesul în proces doar a persoanelor calificate. O altă problemă majoră ține de managementul deficitar al patrimoniului IT. La sfârșitul anului 2025, CEC avea în gestiune un portofoliu de aproximativ 4.000 de laptopuri, procurate încă din 2014, cu o valoare de inventar de 30,7 milioane de lei. Aceste echipamente, deși prezintă un grad de uzură de 100% și sunt considerate învechite moral și fizic, continuă să fie menținute în bilanțul contabil fără o decizie clară privind casarea sau utilizarea lor ulterioară. Președinta CEC, Angelica Caraman, a explicat că aceste laptopuri vechi nu mai pot rula software-ul electoral modern, care necesită sisteme de operare actualizate. Procesul de casare este însă unul complex și costisitor, deoarece legislația impune o evaluare tehnică pentru fiecare unitate în parte și distrugerea fizică a hard disk-urilor pentru a asigura securitatea datelor. „Nu este posibil să faci o evaluare per unitate. Asta înseamnă că noi trebuie să mai cheltuim cel puțin 208.000 de lei pentru ca să spunem că trebuie să le dăm la casare”, a precizat Caraman. CEC a inițiat deja demersuri pentru a forma o comisie mixtă cu Cancelaria de Stat pentru a găsi o soluție la această problemă.